Monthly Archives : November 2015

angela gheorghiu umanitar colectivconcertul umanitar ANGELA GHEORGHIU – o rugaciune COLECTIVa

concertul umanitar ANGELA GHEORGHIU – o rugaciune COLECTIVa

Am fost aseara la gala umanitara exceptionala organizata de Angela Gheorghiu in sprijinul victimelor de la Colectiv si tot ce am in minte, dincolo de emotia puternica, sunt super energia cu care am plecat din sala și gandul ca acest concert n-a fost despre a canta.

Prin lucrarile alese, Ateneul s-a transformat intr-o biserica in care spectatorii si-au spus rugaciunile. Angela Gheorghiu a si cantat ”Tatal nostru” o lucrare compusa de Anton Pann si, pentru ca stateam foarte aproape de scena – in primul rand -, i-am vazut pe muzicienii din Filarmonica George Enescu cum murmurau cuvintele din Biblie, dar si pe spectatorii din jurul meu cum se emotionasera profund.

In sala se aflau iubitori de muzica clasica, veniti special pentru a o asculta pe Angela Gheorghiu (care canta foarte rar in Romania); erau – in mare majoritate – departe de cei care ar fi mers in cluburi precum Colectiv, iar faptul ca, prin achizitionarea biletelor, au donat pentru familiile victimelor de la Colectiv mi se pare o foarte frumoasa intalnire intre lumi si muzici.

De asta cred ca acest concert n-a fost despre a canta ci despre a uni lumi si spirite: Corul si Orchestra Filarmonicii George Enescu au sustinut  pentru a treia oara in toata istoria lor un concert fara a primi un fee, unul dintre cei mai prestigiosi dirijori romani – Tiberiu Soare – si-a gasit timp pentru repetitii, iar Angela Gheorghiu, dincolo de efortul domniei sale de a-i reuni pe toti – a dat telefoane pentru donatii speciale la prieteni din strainatate si – departe de ochii lumii – a fost in spital sa se intalneasca cu ranitii de la Colectiv si sa-i bucure.

Am vazut o Angela Gheorghiu foarte emotionata si foarte foarte concentrata in prima parte a concertului –  piesele cu influenta religioasa – si-o Angela Gheorghiu cu un zambet cald si cu speranta in a doua parte cand i-a bucurat pe spectatori cu doua fragmente din lucrari de Puccini, aflate in repertoriul sau (Tosca – Vissi D’arte si Gianni Schicchi – O mio babbino caro).

Si-o Angela Gheorghiu care – pe zambet – a facut instructie cu noi, spectatorii: ne-a ridicat in picioare si-am cantat impreuna imnul national.

Mi-a adus aminte de tonul ei dojenitor din timpul unui interviu pe care l-am facut in urma cu cativa ani, cand i-am spus ca mentioneaza mereu in gale si interviuri ca e din Romania.

„De ce puneţi voi, jurnaliştii, mereu problema aşa? Cum să nu spun, dacă aşa este. Îi pun să scrie că sunt din Adjud din România, nu doar ţara. Dacă m-aş fi născut într-un sătuc dinAmerica, n-as fi avut acelaşi respect?”, a ripostat strângând pumnul drept şi aducându-şi mâna pe lângă corp.

Aceeasi incrancenare a pumnului drept am vazut-o si aseara cand canta Imnul National.

puteti dona pentru #colectiv in aceste conturi
RON RO25BRDE445SV33742074450
EUR RO13BRDE445SV33742314450

 

angela gheorghiu umanitar colectiv 2

3186
North-Korean-Interiors-14Coreea de Nord, un amestec de kitsch și retro

Coreea de Nord, un amestec de kitsch și retro

Text de Raluca Antuca

Le sunt atât de recunoscătoare fotografilor care reușesc să se documenteze prin imagini cu privire la unele țări la care nu am acces din varii motive. Proiectul lui Oliver Wainwright se concentrează pe arhitectura din Coreea de Nord, arătându-ne decorurile kitsch și retro, desprinse din epoca sovietică.

Oliver este un arhitect care lucrează pentru The Guardian în calitate de critic de design. El spune că interioarele i-au adus aminte de filmele lui Wes Anderson, datorită simetriei. Iar fiecare imagine este incadrată perfect pentru a reda viziunea de ansamblu. Enjoy!

North-Korean-Interiors-2 North-Korean-Interiors-4 North-Korean-Interiors-6 North-Korean-Interiors-7 North-Korean-Interiors-9 North-Korean-Interiors-12 North-Korean-Interiors-15 North-Korean-Interiors-16 North-Korean-Interiors-17 North-Korean-Interiors-18 North-Korean-Interiors-19

1753
Pedro-Jarque-KrebsPrimele fotografii înscrise la Sony World Photography Awards 2016

Primele fotografii înscrise la Sony World Photography Awards 2016

Text de Raluca Antuca

Fotografi români, profesioniști sau amatori, vă anunț cu mare drag că s-a dat startul înscrierilor la Sony World Photography Awards pentru anul 2016.

Această nouă ediție a concursului faimos oferă șansa fotografilor din toată lumea să-și înscrie imaginile în mai multe categorii. Fie că ești pasionat de arhitectură, natură, panorame, artă sau portrete, concursul te ajută să-ți pui în valoare talentul și să demonstrezi că poți răspunde provocării.

Sony World Photography Awards se adresează profesioniștilor, amatorilor, adolescenților sau studenților la fotografie. Un concurs complex, care dă șansa multor publicuri să se afirme.

Iată câteva dintre imaginile înscrise deja!

Ariel-Pasini Hendy-Lie Julian-Ghahreman-Rad Manfred-Voss Marcio-Yuzo-Oshiro Maria-Farrelly Mildreth-Vasquez-Lopez Nikhil-Rasiwasia Otieno-Nyadimo Petra-Van-Borm Stefan-Achorner

2211
Startdrawing-Rijks-Museum-7În acest muzeu nu ai voie să faci fotografii, dar poți să desenezi!

În acest muzeu nu ai voie să faci fotografii, dar poți să desenezi!

Text de Raluca Antuca

Când am vizitat în septembrie Viena, am observat un fenomen pe care eu îl numesc “fotograful de vacanță” sau “fotograful în deplasare”. Acei oameni care umblă cu un Fujifilm la gât, mai mult hotărâți să fotografieze tot ce văd, decât să admire.

Ca și cum sunt setați pe realizarea unui album de 1.000 de imagini, ei uită că sunt acolo cu familia, într-un concediu. Vor amintiri, chiar dacă s-ar putea să nu se mai uite la ele după ce trece frenezia călătoriei. Firește, fac abstracție de fotografii profesioniști sau de cei care caută unghiuri interesante pentru Instagram.

Eu zic că uneori trebuie să lași aparatul foto deoparte, pentru că s-ar putea să pierzi cele mai importante momente. Indiferent că vrei să imortalizezi orice clipă sau cauți cele mai bune unghiuri, cel mai bine ar fi să te bucuri de timpul petrecut acolo.

Cum am luat la pas orașul în căutarea muzeelor, am observat cum oamenii întrebau mereu dacă pot face fotografii. Chiar dacă uneori răspunsul este pozitiv, am descoperit un muzeu din Amsterdam care introduce un concept tare interesant.

Muzeul Rijks din Amsterdam a interzis utilizarea aparatelor foto și video în interior, dar încurajează vizitatorii să deseneze sau să facă schițe, inspirându-se din lucrările faimoase. Proiectul se numește StartDrawing și își propune să motiveze publicul să aprecieze operele de artă, în loc să le fotografieze. Muzeul oferă creioane și agende, ba chiar și cursuri de desen.

Startdrawing-Rijks-Museum-1 Startdrawing-Rijks-Museum-2 Startdrawing-Rijks-Museum-3 Startdrawing-Rijks-Museum-4 Startdrawing-Rijks-Museum-5 Startdrawing-Rijks-Museum-6 Startdrawing-Rijks-Museum-8 Startdrawing-Rijks-Museum-9

2237
cover anii 50Moda: Anii 50. 22 fotografii pentru cultura si relaxare vizuala

Moda: Anii 50. 22 fotografii pentru cultura si relaxare vizuala

Fotografiile de mai jos sunt o selectie de creatii din anii 50 care ar putea sta in vitrinele magazinelor si acum.

Personal cred ca e un trend care se va intoarce foarte curind, reinterpretat – fireste – pentru acest secol.

Oricum ar fi, fotografiile sunt o incintare a bunului gust si a minimalismului, dar si o dovada ca, daca mergi la esenta, creatia rezista zeci (poate sute?) de ani.

fashion 50s 1fashion 50s 2

fashion 50s 3fashion 50s 4 fashion 50s 5

fashion 50s 6fashion 50s 7 fashion 50s 8fashion 50s 9

fashion 50s 10fashion 50s 11

fashion 50s 18

fashion 50s 12fashion 50s 13 fashion 50s 15fashion 50s 16 fashion 50s 17

fashion 50s 19fashion 50s 20

fashion 50s 21fashion 50s 22

7195
classical-paintings-3d-printing-blind-feel-unseen-art-26Picturile clasice în forma 3D pentru nevăzători

Picturile clasice în forma 3D pentru nevăzători

Text de Raluca Antuca

Imaginează-ți cum ar fi să nu știi cum arată faimosul zâmbet al Mona Lisei sau lanurile de floarea-soarelui pictate de Van Gogh. Imaginează-ți cum ar fi să nu ai toate acele lucruri pe care crezi că le vei avea mereu. Pentru milioane de oameni nevăzători, aceasta este realitatea cu care se luptă în fiecare zi.

Proiectul Unseen Art dă o șansă oamenilor nevăzători să “vadă” picturi faimoase pentru prima dată. Cu ajutorul unei imprimante 3D, designer-ul Marc Dillon oferă oportunitatea de a experimenta arta clasică, pe care mulți oameni nu o apreciază așa cum ar trebui.

Proiectul recreează aceste opere de artă la dimensiunile potrivite și calitatea bună, astfel încât acestea pot fi expuse în muzeu. Chiar dacă abordarea este unică, proiectul nu este primul care introduce acest concept. Printarea 3D a mai fost folosită pentru a transforma fotografiile în amintiri pe care le poți atinge sau pentru a ajuta mămicile nevăzătoare să “simtă” ecografia copilului care urmează să se nască.

Pentru cei interesați, există o strângere de fonduri pentru astfel de proiecte.

classical-paintings-3d-printing-blind-feel-unseen-art-15 classical-paintings-3d-printing-blind-feel-unseen-art-17 classical-paintings-3d-printing-blind-feel-unseen-art-27 classical-paintings-3d-printing-blind-feel-unseen-art-28

1955
symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-115__700FOTO- Micul dejun simetric

FOTO- Micul dejun simetric

Text de Raluca Antuca

Nu cred că există persoană căreia să nu-i placă să fie răsfățată. În funcție de preferințele fiecăruia, aceste mici atenții dovedesc afecțiunea celor de lângă noi. Iar uneori nici nu este vorba de un cadou propriu-zis, ci de gesturile care fac diferența.

Cum ar fi ca, într-o zi ploioasă, să primești micul dejun la pat? Știm cu toții că dragostea trece prin stomac, deci cu atât mai mult persoana dragă va aprecia niște mâncare delicioasă și o cană de cafea cu lapte.

Atunci când Michael Zee a postat pe Instagram fotografii simetrice cu micul dejun pe care îl realizează pentru prietenul său, și-a dat seama de fascinația oamenilor pentru un mic dejun apetisant. Astfel ne demonstrează cu fotografiile cu mâncare depășesc limita unei atitudini egocentriste și ușor lăudăroase și devin un fel de artă.

Povestea acestor imagini a început când cei doi s-au mutat împreună în 2013, iar Michael nu a ratat absolut nicio zi pentru a face micul dejun. Ba chiar încearcă mai mereu rețete noi, tradiționale în alte părți ale lumii, pentru a începe fiecare dimineață într-un mod unic.

Pentru toți cei pasionați de Instagram și fotografie, dar și pentru cei care au încercat măcar o dată să facă fotografii la mâncare, imaginile de mai jos sunt pentru inspirație! Merită să vă aruncați un ochi pe site-ul lor SYMMETRY BREAKFAST!

symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-60__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-62__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-63__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-64__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-68__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-72__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-77__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-83__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-85__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-88__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-90__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-93__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-99__700 symmetry-breakfast-food-photography-michael-zee-104__700

2118
wowCe fapte bune am ales sa fac cu aplicatia WOWapp? Poti sa mi te alaturi.

Ce fapte bune am ales sa fac cu aplicatia WOWapp? Poti sa mi te alaturi.

Pina la inceputul acestui an nu eram fana aplicatiilor pe telefon. Aveam versiunile pentru telefon ale citorva publicatii mari, twitter si facebook dar nimic altceva

Acum  am 35 de aplicatii descarcate, iar pe unele le folosesc cu religiozitate. De la aplicatii cu care imi comand taxi pina la cea pe care  o folosesc de multe ori pe zi – aplicatia care-mi contorizeaza numarul caloriilor, sau aplicatii cu ajutorul carora prelucrez fotografii, fac gif-uri.

Mintea mea s-a modificat substantial in anul acesta, mai ales pentru ca am lucrat foarte mult cu tineri, incercind sa le inteleg nevoile. (am chiar si Periscope in telefon:) )

Dar cred ca si aplicatiile au trecut la un alt nivel anul acesta. Incepem sa vorbim despre aplicatii pe care folosindu-le nu doar te distrezi, nu doar iti satisfaci o nevoie (conversatia, informatia, distractia), ci si cistigi bani din activitatile pe care le faci in aplicatie.

Una dintre aceste aplicatii este WowApp  – o aplicatie care nu e doar ca sa vorbesti, chatuiesti, ci si ca sa faci fapte bune. Sau sa faci bani pentru tine.

WowApp e gratuita, dar cu cat vorbesti mai mult, cu cat ai mai multi prieteni pe care-i inviti in aplicatie si vorbesc si ei, cu atat faci mai multi bani. Exista o optiune in care marchezi catre cine ai dori sa faci o donatie (si sunt peste 2000 de asociatii carora ai putea sa le faci un bine), dar la fel de bine poti sa pastrezi tu banii.

Eu am ales sa donez banii pentru fundatia OvidiuRo, cei care au in grija copiii defavorizati si au creat programe speciale pentru scolarizarea lor.

Cert este ca de acum incolo pe WowApp nu mai exista expresia “am vorbit degeaba”:)

Aici e contul meu. Puteti sa va alaturati mie, sa va inscrieti in aplicatie si sa povestim lucruri simpatice. Am si invitatii pentru aplicatie, trebuie doar sa dati un semn ca va doriti sa facem fapte bune impreuna, vorbind

 

2918
cover mastercardCum poti sa ajuti ca un copil cu dificultati materiale sa mearga la scoala?

Cum poti sa ajuti ca un copil cu dificultati materiale sa mearga la scoala?

Zilele acestea am sa scriu mult despre educatie, despre proiecte care investesc in educatie si am sa-mi exprim de fiecare data bucuria ca societatea noastra incepe sa se intoarca inspre punctul esential in dezvoltarea unei persoane. Cu cit sunt mai multe directii din care atentia este concentrata pe educatie, cu atit “educatie” va fi nu doar un cuvint, ci si va avea valorile emotionale si morale ca sa fie o mindrie.

*

Pe vremea mea, in copilarie, prima mea grija era sa-mi fac lectiile.

Am crescut intr-un oras sarac (Alexandria), oras care nu avea nicio activitate culturala sau sociala, oras in care nu vedeai perspective de dezvoltare. Stiai inca de cind te juca cu papusile in fata blocului ca singura ta sansa de dezvoltare e sa pleci de acolo, deci sa inveti bine ca sa “iei la facultate”.

Si invatai.

Pe vremea mea, profesorii aveau capacitatea si abilitatea sa identifice aptitudinile copiilor si sa le urmareasca si dincolo de programa scolara pentru ca si ei stiau ca singura ta sansa in viata, ca elev, copil – viitor adult, era sa “ai carte”, sa poti sa iei un examen la o facultate.

Asta a fost prima mea grija in scoala: sa invat. M-a ajutat profesorul de matematica din scoala generala sa-mi concentrez atentia pe materia pe care o preda, sa particip la olimpiade si sa pot sa dau la facultate fara sa am nevoie de meditatii suplimentare care nu erau foarte accesibile familiei mele.

Pe vremea mea nu-ti trecea prin minte – pentru ca nu vedeai nicaieri exemple de reusita prin furt sau nemunca – sa nu inveti. Educatia era singura ta sansa. Ne adunam in casa unui prieten ca sa ne facem lectiile si abia apoi ne uitam la video (o aparatura rara pe atunci, acum un obiect istoric), fara sa ne supravegheze parintii sa facem asta.

Si desi veneam dintr-o familie modesta – cu tata maistru intr-o fabrica comunista si mama secretara intr-o institutie de stat – nu am avut niciodata grija de a-mi obtine hrana zilnica. In dreptul meu in familie a fost stabilita sarcina: sa inveti.

Astazi lucrurile stau diferit din mai multe puncte de vedere, desi Alexandria e un oras si mai sarac, nu mai e nici fabrica acolo, iar contextele politice si sociale ale ultimilor ani le-au redus localnicilor posibilitatea de cistig de orice fel .

*

Am scris la invitatia MasterCard despre grijile mele de copil, tintite direct spre scoala, aproape militareste executate intr-o vreme in care constiinta si disciplina erau in formare.

Mastercard participa masiv anul acesta la programul World Food Programme (11 tari din Europa Centrala si de Est – – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Israel, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) pentru a sprijini programul de furnizare de hrana catre elevi derulat de WFP (World Food Programme) in Rwanda. Este pentru prima data cand MasterCard implica un numar atat de mare de tari dintr-o singura regiune, in eforturile sale de a sprijini World Food Programme si de a contribui la o lume fara foamete.

In perioada 23-29 noiembrie, orice tranzactie efectuata de posesorii de carduri din cele 11 tari participante va genera automat o donatie din partea MasterCard.

Pentru fiecare tranzactie MasterCard efectuata in perioada 23-29 noiembrie, valoarea unei mese (0,2 euro) va fi donata catre Programul Alimentar Mondial.

Fiecare donatie este suficienta pentru a furniza o masa unui elev din Rwanda, unde un raport publicat recent a relevat faptul ca 43% dintre copiii cu varsta mai mica de 5 ani sufera de subnutritie cronica. Mesele servite in scoli sunt o sursa vitala de nutritie pentru elevi si ajuta la prevenirea abandonului scolar.

Alaturi de clientii sai, MasterCard se angajeaza sa doneze prin aceasta initiativa valoarea a pana la 3,75 milioane de mese catre World Food Programme.

Iar in Romania, pe plan local MasterCard a incheiat un parteneriat pe termen lung cu SOS Satele Copiilor pentru sustinerea programului Hope for Youth, cu scopul de a creste nivelul de educatie financiara a copiilor din programele asociatiei.

Un numar de 105 copii, cu varste intre 13 si 18 ani, din toate cele trei programe ale SOS, din Bucuresti, Sibiu si Bacau, vor beneficia, in urma parteneriatului de programul de educatie financiara.

Asa ca zilele acestea orice tranzactie cu un MasterCard inseamna o masa pentru un copil in nevoie.

O masa data la scoala, ceea ce inseamna ca acel copil a invatat ceva in plus in ziua respectiva si are o sansa in plus sa -i fie mai bine in viitor.

Ceea ce va doresc si dvs, binele in viitor adica:)

2116
ginko-final-1Fotografia zilei cu un Ginkgo Biloba

Fotografia zilei cu un Ginkgo Biloba

Text de Raluca Antuca

Sun sigură că se întâmplă, măcar în unele zile, să descoperi ceva care să-ți lumineze ziua și să te facă să zâmbești ingenuu. Fie că este pe Internet sau în viața de zi cu zi, important este să împărtășești lucrurile care merită, pentru că uneori problemele te fac să nu mai fii tu însuți.

Astăzi vă voi arăta câteva imagini cu un copac Ginkgo Biloba, bătrân de 1.400 de ani, din China. Acesta este poziționat lângă un templu budist din Munții Zhongnan. În fiecare toamnă, acesta capătă culoare galbenă și face în jurul lui un covor de frunze.

Partea cea mai interesantă este că oamenii nu au acces la acest covor, deci vedem natura în elementul ei, iar contrastul de culoare este senzațional. Enjoy!

ginko-final-2 ginko-final-3 ginko-final-4 ginko-final-5

2438
noelcruz1Păpușile devin pânze de lucru tridimensionale pentru artistul Noel Cruz

Păpușile devin pânze de lucru tridimensionale pentru artistul Noel Cruz

Text de Raluca Antuca

Noel Cruz este numele artistului care nu consideră păpușile jucării, ci pânze de lucru tridimensionale. Să pictezi pe o suprafață atât de mica devine o provocare, iar schimbarea trăsăturilor astfel încât să fie reale este o muncă laborioasă.

El transformă păpușile banale, produse în număr foarte mare în miniaturi ale unor celebrități, care seamănă izbitor cu realitatea. Folosind aceste figurine ca bază, el realizează o conturare a feței foarte complex. Include umbre și evidențiază anumite trăsături pentru a reda cât mai bine chipurile unor vedete precum Daniel Radcliffe, Angelina Jolie și Marylin Monroe.

Noel consideră această reproducere o formă de “artă pop”, pentru că înlocuiește arta abstractă cu un nou tip de realism, folosind obiecte din viața cotidiană. După ce retușează figurinele, el face colaje de tipul “înainte” și “după”, iar diferențele sunt notabile.

Cruz a ales să-și vândă lucrările prin eBay, dar acceptă și propuneri de a realiza alte păpuși reprezentând celebrități.

noelcruz2 noelcruz3 noelcruz4 noelcruz5 noelcruz6 noelcruz7 noelcruz8 noelcruz9 noelcruz10 noelcruz11 noelcruz12 noelcruz13

2153
bazavan copacAm primit un copac cadou

Am primit un copac cadou

Astazi am primit un mail care m-a emotionat foarte tare.

Salut, Cristina
sunt Bogdan de la Linia 21 si m-am gandit sa-ti fac un cadou. Te tot citesc si te ascult de muuulti ani si am avut mereu senzatia ca trebuie sa-ti dau si eu ceva in schimb, pentru tot ce am primit de la tine.
Asa ca ti-am plantat un copac. L-am plantat sambata, 31 octombrie, si am fi vrut sa-ti spunem despre el in zilele urmatoare. Dar s-au schimbat lucrurile si n-am mai stiut ce sa facem…
Iti trimit cateva fotografii acum si sper sa te bucure.
bazavan copac
Nu stiam cine e linia 21 asa ca am cautat putin.

Despre linia21.ro

Linia 21 este o linie de tramvai care uneste periferia de centrul orasului. Este o calatorie urbana care te scoate din spatiul cunoscut si te poarta intr-o situatie noua, cu actori si reguli diferite. Am crescut la periferie si fiecare calatorie pe linia 21 insemna parasirea locului banal si permis si intrarea intr-o lume necunoscuta si, uneori, interzisa.

Fiecare facem, sub diferite forme, o astfel de calatorie, atunci cand pasim dinspre ceea ce suntem spre ceea ce vrem sa devenim.
Linia 21 este despre aceasta calatorie si despre lucrurile dragi pe care le luam cu noi, atunci cand plecam sa descoperim lumea si pe noi insine. O carte, un jurnal, o lampa de buzunar pentru citit, un toc de ochelari, un portofel. Sunt companionii tacuti, care ne fac calatoriile mai placute si, apoi, se incarca cu amintiri si le dau o forma palpabila.

Suntem cautatori. Scrutam internetul si alegem produse pe care iti este drag sa le porti.
Linia 21 este un brand care cureaza astfel de produse. Le alegem cu exigenta, ca si cum le-am cumpara pentru noi, si le prezentam pe site, bucurosi ca am gasit ceva fain ce merita sa fie impartasit cu prietenii.

Mereu in cautare de produse de calitate, gata sa te insoteasca in urmatoarea calatorie.

*

Bogdan, mi-ar placea sa te cunosc. Fata in fata. Sa te felicit pentru ideea ta de fapta buna, de a da mai departe o parte din munca ta.

aici gasiti linia21.

m-am uitat pe produsele lor, sunt cu bun gust si bun simt.

anul acesta au plantat 100 de copacei, cite unul pentru fiecare client sau prieten al lor. aici detalii despre proiectul lor realzat impreuna cu Mai Mult Verde

va multumesc foarte mult si pentru dar, cit si pentru generozitatea voastra de a da mai departe timp, ginduri bune, fapte bune. Inspre Comunitate.

ma -nclin.

P.S. Data viitoare vin si eu la plantat, da?

platari linia 21

 

 

2468
StoryPod1Capsula cu povești dintr-un orășel canadian

Capsula cu povești dintr-un orășel canadian

Text de Raluca Antuca

De fiecare data când descopăr locuri interesante și scriu despre ele, îmi doresc să mă teleportez în acele colțișoare ale lumii unde un artist a făcut magie.

De data asta, Canada este destinația. Studio-ul de arhitectură AKB fascinează locuitorii orășelului Newmarket cu un design cunoscut sub denumirea de Story Pod. Așa cum sugerează și numele, este vorba de o capsulă de povești, metaforic vorbind.

Construcția are drept scop schimbul de cărți. Fie că iei o carte sau lași alta în loc, Story Pod propune o sesiune de lectură în spațiul special amenajat.

Dincolo de acest motiv, există și o viziune artistică în spatele structurii cu șipci verticale.Cum veți observa în fotografii, atunci când șipcile sunt apropiate, arată ca un perete opac, iar când sunt îndepărate, dezvăluie rafturile din interior.

Un alt aspect interesant îl reprezintă felul în care se deschide și închide această capsulă. Pentru a invita cititorii în acest spațiu, ușile se deschid în același fel în care coperțile unei cărți ne dezvăluie ce se află înăuntru ei.Când se întunecă și ușile se închid, LED-urile luminoase, care sunt alimentate de panourile solare de pe acoperiș, fac ca această capsulă să arate ca o lanternă în întuneric.

Interesant, nu?

StoryPod2 StoryPod3 StoryPod4 StoryPod5 StoryPod7 StoryPod8 StoryPod9

2021
romanmosaic1Mozaic vechi de 1.700 de ani, descoperit în Israel

Mozaic vechi de 1.700 de ani, descoperit în Israel

Text de Raluca Antuca

Imaginați-vă un mozaic detaliat, vechi de 1.700 de ani, care este folosit drept podea într-un living room al unei vile luxoase din timpul perioadei bizantine. Multitudinea detaliilor și felul în care a fost realizat ar impresiona omul secolului XXI, obișnuit cu ideea consumerismului.

Vestea că un astfel de mozaic a fost descoperit recent a făcut înconjurul lumii, iar mass-media a avut grijă să ne arate fragmente din antichitate. În anii ’90, o bucată din mozaic a fost descoperită în orașul israelian Lod, iar acum o altă bucată a ieșit la iveală atunci când niște muncitori lucrau la sistemul de canalizare al orașului.

Suprafața descoperită are aproape 180 de metri pătrați și este compusă din roci colorate, care s-au păstrat intacte timp de secole întregi. Mozaicul prezintă scene diferite cu activitățile oamenilor din acea perioadă, printre care vânatul și pescuitul. Imaginile cu peștii, florile, vazele și păsările ne permit să ne imaginăm alte vremuri, în care tehnologia nu dicta felul în care ne trăim viața.

Arheologii spun că o mare parte din mozaic poate fi încă ascunsă sub străzile orașului și că vom fi surprinși în viitor!

romanmosaicfound9

capture-20151120-210958 capture-20151120-211021 capture-20151120-211048 capture-20151120-211122 capture-20151120-211203

2283
SAMSUNG CSCmic dejun raw

mic dejun raw

In ultimele doua saptamini am incercat sa am un mic dejun raw, format doar din legume si fructe neprocesate, mixate insa intr-un blender sub forma de pasta. aproape ca un smoothie, doar ca uneori a fost ca o supa rece.

Am citit intr-o carte ca nutrientii din alimente ajung mai repede in organism in acest fel pentru ca stomacul nu mai depune atit de mult efort ca sa prelucreze, digere ceea ce am mincat.

Rezultatul? O curatare a rinichilor (am eliminat foarte multa apa din organism, oricum am tendinta de a retine apa), ma simt cu mult mai multa energie desi am pierdut aproape 2 kg.

Nu am tinut nicio cura de slabire, ba chiar o data in intervalul acesta de 2 saptamini, am mincat cartofi de la McDonald’s si, de citeva ori – doua cred-, am mincat carne de vita la gratar (in rest am mincat peste)

Dar micul dejun crud mi-a facut foarte bine si perseverez sa gasesc solutii creative ca sa am nu doar un mic dejun sanatos , ci s gustos.

Astazi de dimineata am facut o combinatie de 50 g baby spanac, o banana coapta si un kaki. e ca o budinca f dulce (banana si kaki sunt amindoua f dulci)

Aplicatia pe care o folosesc ca sa-mi contorizez ce maninc mi-a spus ca acest mic dejun are 243 calorii, 57g carbs, fiber 11g, sugar 44g, calciu 6 g, protein 3g.

L-am asortat cu o cafea nespresso si cu aroma unei flori de toamna.

*

P.S. Nu zic sa mincati ca mine, spun doar despre lucrurile pe care le fac si imi fac bine. Eram foarte obosita si lipsita de energie si cura aceasta de mic dejun raw mi-a facut f bine.

5293

ultima zi de Gaudeamus, citeva carti

Pentru ca este ultima zi de Gaudeamus, e duminica si poate vreti sa mergeti la tirg m-am gindit sa va spun ce carti mi-am cumparat anul acesta, poate va inspira

Ascultindu-l pe Ivan – o carte despre Ivan Patzaichin scrisa de Vintila Mihailescu, o poveste despre oamenii din jurul lui Ivan si despre cum marii campioni au in ADN definitia lucrului bine facut. E un moment in carte in care Patzichin spune  “totdeauna le-am explicat si tinerilor pe care i-am antrenat ca trebuie sa invete sa scrie frumos; macar semnatura sa o aiba ingrijita. Vor ajunge campioni, vor avea de-a face cu tot felul de lume, vor trebui sa dea autografe si nu poti a semnezi asa, neglijent, e o problema de respect pentru ceilalti.”

Mai sunt povesti cu fiica domniei sale (care a avut de combatut cu spiritul de campion al tatalui inclusiv la prima si singura partida de sah pe care au jucat-o impreuna – a cistigat-o ea:) ), dar si povesti ai prietenilor domnului Patzaichin, printre ei Oana Pellea, Marin Moraru, Gheorghe Dinica.

Am citit cartea, am sa revin cu citeva fragmente absolut minunate, dar as vrea sa va spun ca e una dintre cartile care e bine sa se afle in biblioteca voastra. E scrisa cu lejeritatea unei conversatii intre scriitor si cititor, o poveste pe care ti-o spune un mare antropolog despre un om care e genetic facut sa fie campion in tot ceea ce face. E o lectie indirecta despre lumea din jurul unui campion si despre cum se cresc campionii si din afara terenurilor competitionale.

Cartea Ascultindu-l pe Ivan a aparut la Curtea Veche.

*

Supravietuind prin tenis, Corina Morariu impreuna cu Allen Rucker

o poveste relatata cu garda jos despre o sportiva care a supravietuit leucemiei, divortului, unui accident de masina si disputelor in familie.

Corina Morariu a fost jucatoare de tenis americana de origine romana si, recunosc, cind am cumparat cartea am fost mai degraba surprisa sa gasesc biografia ei in romaneste. Cu citeva zile in urma citisem biografia Monicai Seles care a jucat cu Corina Morariu si stiam povesti despre ele din acea carte. Abia acasa, cind m-am apucat sa citesc am remarcat si subtitlul cartii “cum am invins leucemia si m-am redescoperit”.

Cartea a aparut la editura Casa Cartii de stiinta si, la Gaudeamus, o gasiti la standul unui depozit de carte. (cum intrati, in partea dreapta, pe lateral, al doilea sau al treilea stand). E genul de carte pe care o gasesti doar la tirguri pentru ca vine de la o editura care nu are putere de distributie.

Am citit cartea, este foarte placut scrisa, iar Corina are relaxarea americanului de a se duce pina la capat cu marturisirile, nu doar de pe terenul de tenis, ci si din viata personala. Povesteste despre antrenorul ei care i facea avansuri sexuale, povesteste despre uzura si sistemul complicat de supravietuire in afara terenului de tenis, dar si despre cum a incercat sa inteleaga tot ce i se intimpla si care au fost concluziile care au ajutat-o sa depaseasca, inainte de toate emotional, ceea ce i s-a intimplat.

Nu e o carte de amploarea biografiilor lui Agassi, Federer sau Seles (are aproape 200 de pagini), dar e o carte despre o femeie care lasa garda jos si iti explica despre performata de a lupta cu mintea ta pina la pace si intelegere.

*

de la acelasi stand am cumparat Inteligenta Materiei – Dumitru Constantin Dulcan. ( editura Eikon)

Domnul Dulcan mi-a atras atentia prin citeva interviuri care au devenit virale pe internet despre energia gindurilor noastre care ne modeleaza corpul, genereaza boli etc. Am vrut sa citesc direct de la sursa explicatiile stiintifice si cartea a fost pe lista mea de cumparaturi de la acest tirg, stiind ca e genul de carte pe care tot doar la tirguri o poti gasi. N-am citit-o inca, dar la o rasfoire superficiala am remarcat multa fizica si chimie linga vorbe spuse cu mult spirit. Am sa revin dupa ce o citesc.

*

Mi-am mai cumparat de la tirg (nu le-am citit inca) Chuck Palahniuk – Beautiful You (a aparut de ceva vreme dar nu am reusit sa ma intilnesc cu ea pina acum) si Harper Lee, Du-te si pune un strajer, continuarea controversata a cartii Cum sa ucizi o pasare cintatoare. Ambele carti sunt de la editura Polirom.

Mai aveam pe lista citeva aparitii de la Humanitas si Polirom, dar era foarte aglomerat la standurile lor. Oricum sunt carti pe care le voi gasi in librarii zilele viitoare, asa ca nu e o problema.

*

Ce mi-am mai luat, fara sa dau niciun ban insa, a fost un manual alternativ de bord. Instructiunile aflate in manualul unei autoturism transformate in literatura cu ilustratii speciale si foarte amuzante. Eu am fost joi la tirg si inca nu se lansase acest manual asa ca l-am surprins putin pe domnul de la standul Dacia cind l-am cerut. L-a scos de sub tejghea si mi l-a dat. L-am intrebat cit trebuie sa platesc si a spus ca e gratis.

Stiam de existenta lui dintr-un comunicat de presa (printre cei care fac mici capodopere literare sunt Radu Paraschivescu, Lucian Mindruta, Marius Chivu, Iv cel naiv, Iulian Tanase si Victor Kapra) si am vrut sa vad cum arata si mai ales cum scriu domnii pe o tema asa delicat complicata.

Manualul e o bijuterie care va aduce zimbetul pe buze, il puteti cere de la standul Dacia, cum intrati pe partea dreapta. El marcheaza 10 ani de parteneriat intre Dacia si Tirgul de carte. Nu stiu a cui a fost ideea, dar dupa ce parcurgeti carticica sunt sigura sigura ca o sa zimbiti si daca sunteti pasionat de automobile, si daca nu.

Mike-Dempsey_Photography_1Proiectul foto care sfidează gravitația

Proiectul foto care sfidează gravitația

Text de Raluca Antuca

Mike Dempsey este fotograful care sfidează gravitația și reușește să creeze un univers paralel. O lume în care libertatea înseamnă bucuria de a greși și de a învăța. În care nu există perfecțiune, ci progres, ambiție și entuziasm. Un univers în care lucrurile ies de sub control doar ca o provocare menită să te scoată din rutină, nu să-ți îngreuneze viața. Pentru mine, aceste imagini sunt o evadare din real și o lecție că până și greșelile sunt haioase în felul lor.

În imaginile pe care le realizează, oamenii sunt suspendați în aer, plutesc sau sunt surprinși în ipostaze cel puțin curioase.

Chiar dacă par editate cu Photoshop, Mike folosește un intervalometru, dispozitiv care se atașează la aparatul foto și controlează numărul fotografiilor pe care le faci într-o perioadă de timp.

Pentru a crea efectul gravitației, Mike a apelat la niște schimbări digitale minime, cum ar fi dispariția unor obiecte ajutătoare. Amuzante la prima vedere, dar cu un mesaj destul de profund în spate. Mai multe imagini pe site-ul fotografului!

Mike-Dempsey_Photography_3 Mike-Dempsey_Photography_4 Mike-Dempsey_Photography_5 Mike-Dempsey_Photography_6 Mike-Dempsey_Photography_7 Mike-Dempsey_Photography_8 Mike-Dempsey_Photography_9

1989
hula_art-01Artistul HULA revine cu o noua pictură. De data asta pe un ghețar

Artistul HULA revine cu o noua pictură. De data asta pe un ghețar

Text de Raluca Antuca

A început cu picturi murale pe ziduri obișnuite, după care s-a gândit să se folosească de mediul înconjurător pentru ca arta lui să fie mai mult decât o simplă pictură. Așa că femeile frumoase, realizate în stilul specific, au început să apară în zone  în care apa oferă dinamismul care lipsește picturii.

Fie în canelele newyorkeze, fie pe un vapor în care fluxul și refluxul oceanului dezvăluie opera de artă, Sean Yoro ne arată că se simte în elementul lui atunci când stă pe o placă și picteaza în aer liber.

O nouă pictură impresionantă a apărut de data aceasta pe un ghețar din America de Nord. HULA a pictat cu vopsea de ulei pe foaie de acrilic, iar pictura are un aer suprarealist într-un cadru natural.

Mai mult decât orice, arta lui Sean Yoro sensibilizează prin contrastul celor două lumi, iar munca lui este un semnal de alarmă față de zonele afectate ale planetei noastre. El mărturisește că atunci când picta, se auzea încontinuu zgomotul  ghețarilor care se spărgeau și topeau în același timp. Odată cu acești ghețari, dispar și picturile, semn că timpul nu mai are răbdare…

hula_art-02 hula_art-03 hula_art-04 hula_art-05 hula_art-06

1917
children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-6Orașul în care 34 de haine de iarnă au fost lăsate pe stradă pentru cei neajutorați

Orașul în care 34 de haine de iarnă au fost lăsate pe stradă pentru cei neajutorați

Text de Raluca Antuca

Așa zisul spirit al Crăciunului ar trebui să fie universal valabil tot timpul anului. Nu ar trebui să se manifeste numai de sărbători, ci și atunci când vezi un om în suferință, o femeie plângând sau un copil abandonat. Fie că este vorba de cazuri grave în care doar vorbele pot ajuta, fie de cazuri trecute cu vederea, dar la care oricine poate contribui, “bunătate” este cuvântul cheie.

O femeie pe nume Tara Smith-Atkins, fetița ei de opt ani și încă șapte prietene de-ale ei, ne arată ce înseamnă să fii bun și atent la nevoile celor din jur. Îngrijorate pentru oamenii care locuiesc pe stradă în această perioadă rece a anului, ele au adunat 34 de haine groase de iarnă, pe care le-au legat pe stâlpii de electricitate din oraș.

Fiecare haină a avut o etichetă care să explice situația bizară a hainelor împânzite prin tot orașul. „Nu sunt pierdută. Dacă îți este frig, ia-mă și te vei încălzi.” este mesajul care a îndemnat oamenii neajutorați să treacă mai ușor prin iarnă.

Acțiunea se petrece în Halifax, Canada, iar inițiativa mămicii a pornit unde altundeva decât pe Facebook, unde le-a spus oamenilor să aducă haine groase pentru oamenii  străzii. Ce spuneți? Repetăm acest scenariu ireal, dar atât de minunat și în București? Este de ajuns să se strângă o mână de oameni pentru a face ca spiritul Crăciunului să vină mai devreme anul acesta! 🙂

children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-1 children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-3 children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-4 children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-9 children-donate-warm-clothes-homeless-winter-canada-tara-smith-atkins-10

1939
digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-13Capela colorată din Cambridge

Capela colorată din Cambridge

Text de Raluca Antuca

Pentru cunoscători, Capela King’s College din Cambridge este un exemplu perfect de arhitectură gotică perpendiculară. Un amestec de nou și vechi, de spiritualitate și știință,  această capelă a fost construită spre sfârșitul secolului al XV-lea.

Inspirat de Sainte Chapelle din Paris, acest loc se distinge prin două elemente fascinante: spațialitate și luminozitate. Prin vitraliile uriașe, lumina inundă interiorul și ornamentele în relief, viu colorate, ies în evidență.

În cadrul unui eveniment caritabil organizat de Universitatea din Cambridge, artistul Miguel Chevalier transformă această capelă într-un spațiu al luminilor halucinante. Pereții capelei au fost colorați diferit, în funcție de universul grafic pe care Chevalier a vrut să-l ilustreze prin propriul limbaj digital. Culorile rezonează cu cele ale vitraliilor, iar proiecțiile au oferit o experiență vizuală fără precedent.

Este pentru prima dată când Universitatea din Cambridge invită un artist în capelă pentru momente artistice, iar rezultatul arată genial. Mai ales că profesorii și studenții au putut participa în timp real la manifestație. Las fotografiile să vorbească de la sine! 🙂

digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-1 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-2 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-5 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-6 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-7 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-9 digital-projection-kings-college-chapel-cambridge-miguel-chevalier-12

2434

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!