In cadrul Sezonului Romania Franta este o expozitie foarte speciala pe care vi-o recomand din inima: GENICA ATHANASIOU, MUZĂ ȘI PARTENERĂ A LUI ANTONIN ARTAUD
Expozitia e la Galeria Galateca , a fost deschisa in urma cu cateva zile si o puteti vizita pana pe 14 iunie.
Nu stiu cati va mai amintiti ca in urma cu 8 ani, Institutul Francez din Bucuresti a invitat-o pe superba actrita Carole Bouquet sa citeasca dintre scrisorile regizorului Antonin Artaud catre iubita sa, Genica Athanasiou, actrita celebra in Franta la 1920.
Genica Athanasiou (Genica Atanasiu, cu numele civil Eugenia Tanase) a emigrat la Paris în 1919 si si-a desfasurat cariera in cercurile experimentale de teatru si film din Parisul anilor ’20-’30 ai secolului trecut.
Era o femeie atat de speciala, eleganta, cu o privire care exprima emotii puternice, incat May Ray – celebru fotograf artist al epocii (prieten cu Duchamp, Picasso, Cocteau sau Joan Miro) – a urmarit-o ani buni ca sa-i fotografieze evolutia.
In Centre Pompidou se afla cateva dintre lucrarile lui May Ray care o infatiseaza pe aceasta doamna speciala.
La Théâtre de L’Atelier, Genica l-a intalnit pe Antonin Artaud, poet si actor, cel care avea sa devina unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai teatrului din secolul XX.
Povestea lor de dragoste e ilustrata prin superbele Scrisori catre Genica, care au fost si obiectul spectacolului de care vorbeam mai sus (spectacol despre care am scris in 2011, aici)
Antonin Artaud
Primul mare rol al Genicai Athanasiou a fost in Antigona, in adaptarea lui Jean Cocteau.
Expozitia de la Galateca recupereaza o parte importanta din viata acestei femei speciale si, pe langa documente inedite, prin catalogul expozitiei creeaza prima biografie a acestei actrite care a influentat teatru si filmul francez in anii 20-30.
E una dintre expozitiile din Sezonul Romania- Franta care arata legaturile mai putin stiute intre culturile franceze si romane. Suntem obisnuiti sa spunem ca ne-am inspirat mereu din talentul, cultura si sharmul francez, dar sunt multe momente in istorie in care si francezii s-au lasat inspirati de romani.
E o tesatura mult mai solida intre culturile noastre decat stiam noi si e frumos ca putem sa ne redescoperim radacini, trezind in noi ceva mandrie, mai ales cand o facem prin povestile de viata ale unor femei senzationale.
