Ca toata lumea, am obosit, sunt stresata, tracasata intr-o stare perpetua de paranoia si control, din cauza pandemiei.

Imi aman cat de mult pot intalnirile, imi ajustez cat pot de mult comportamentul, evit stirile despre morti. Dar nu vreau sa ma obisnuiesc si sa spun ca toata aceasta nebunie face parte dintr-o normalitate, ca e o rutina, pentru ca nu este… e un stres continuu. Si trebuie sa fim in controlul actiunilor noastre sanitare cat de mult putem.

Zilele trecute m-am trezit spaland bananele, o realitate pe care nu o stiam inainte de pandemie.

Pentru ca sunt constienta cat rau emotional imi aduce aceasta situatie, incerc sa fac lucruri care sa compenseze, iar… cand mi-e greu, incerc sa fac un bine; cat de mic. O vorba buna pentru cineva, o incurajare, sustinerea cuiva care e in necaz, o donatie, un cadou simpatic pentru cineva care isi dorea ceva anume si mie mi-e usor sa cumpar obtin acel lucru.

Asta ma ajuta sa ma echilibrez.

Sunt din categoria oamenilor care cred ca daca ne hranim mintea cu bine, o sa inceapa sa ne fie mai bine.

In acest moment din viata mea sunt super aglomerata cu cat de mult am de munca; e minunat, sunt recunoascatoare pentru fiecare proiect pe care-l am si care imi tine mintea ocupata si imi aduce venituri in aceste vremuri complicate. Dar solicitarea aceasta profesionala e epuizanta asezata langa pandemie.

M-am intors foarte des in aceste zile la doua carti care m-au ajutat mereu in situatii ca acestea, despre care povestesc imediat poate ajuta pe mai multa lume.

 

Pema Chodron Living Beautifully – e cartea unei calugarite budiste care te invata cum sa faci curat prin zgomotul emotional din jurul tau, cum sa dai la o parte din mintea ta lucrurile pe care nu le poti schimba si cum sa nu te amesteci – nici macar cu gandul sau judecata – in viata altora daca ei nu ti-au cerut ajutorul.

E o carte care te invata sa-ti curati egoul, intr-o forma foarte structurata pe pasi.

Cea de-a doua carte este Dalai Lama – Beyond Religion (am versiunea audiobook, in lectura actorului Martin Sheen) , o carte eseu cu opiniile si observatiile lui Dalai Lama despre etica, religie, ce ne face sa avem o viata mai buna si ce ne “incurca” pe drumul nostru spre o viata cu intelepciune si liniste.

E cartea cu care am inceput multe zile, la ore mici ale diminetii, in aceasta perioada. Ma ajuta sa incep ziua mai bine cand aud obervatii despre empatie si cum fiecare dintre noi avem organul empatiei (de asta radem sau plangem la filme/ carti/muzici, zice Dalai Lama) si cu cat suntem mai constienti de puterea lui, cu atat putem aduce mai mult bine in jurul nostru.

Suntem dincolo de jumatatea unui an super stresant pentru toata lumea la nivel global; natural avem tendinta sa ne indepartam de “necaz” ca sa ne protejam; cum spuneam, si eu fac asta cat pot de mult.

Dar avem deja 5 luni (aproape o jumatate de an!!!!!) in care am fugit mult de noi, unii dintre noi, si pentru ca lucrurile sa mearga mai departe trebuie sa avem speranta si sa punem ceva in loc, pozitiv, in mintea noastra. Trebuie sa ne antrenam empatia si sa facem cumva, ca fiecare dintre noi, sa aduca putina speranta si bucurie in jurul lui.

De asta, cand mi-e greu, incerc sa fac –undeva in jurul meu – putin bine.