Am scris zilele trecute despre filmele SF produse cu zeci de ani in urma care vorbesc despre tehnologiile care astazi sunt realitate.
Pentru mine, in topul acestor filme e “Minority Report” care a fost vizionar in ceea ce priveste tehnologiile futuriste, iar multe dintre ele sunt acum realitate sau pe cale sa devina reale.
“Minority Report” a fost lansat in anul 2002. Filmul a fost regizat de Steven Spielberg, iar scenariul sau se bazeaza pe nuvela scrisa de Philip K. Dick in 1956. Cu Tom Cruise in rolul principal, a devenit rapid un clasic al genului sci-fi datorita combinatiei de actiune, tehnologie futurista si dileme etice legate de liberul arbitru. Spielberg s-a indepartat mult de nuvela lui K. Dick adaugand foarte multa tehnologie, nuvela lui Philip K. Dick fiind mai minimalista, concentrandu-se pe dilemele morale si filosofice legate de liberul arbitru si determinism. Filmul, in schimb, amplifica aceste teme printr-un decor tehnologic impresionant, transformand lumea futurista intr-un personaj in sine.
Filmul a beneficiat de consultanta mai multor experti in tehnologie pentru a crea un univers credibil, iar unele idei s-au transformat in inovatii care exista astazi. Regizorul a marturisit la lansare ca a lucrat cu cele mai mari companii de tehnologie care i-au povestit in mare ce au in lucru.

Stiu ca pare putin straniu ca scriu despre un film la 23 de ani de la lansarea lui aratand cat e de actual, dar eu imi amintesc des de acest film cand ma intalnesc cu stiri despre tehnologie. (bonus, la sfarsit sunt si doua carti minunate scrise de futurologii care au lucrat la film)

Iata cateva dintre elementele de tehnologie din film care in 2002 pareau SF si astazi sunt la indemana noastra.

Interfetele controlate prin miscare
In film: John Anderton manipuleaza interfete digitale prin miscari ale mainilor, fara a atinge un ecran, folosind manusi speciale.
Azi: Tehnologia motion-tracking folosita in sisteme precum Microsoft Kinect, Leap Motion, sau chiar VR headset-uri moderne permit controlul prin gesturi. Tehnologia folosita in smartphone-uri pentru touchless control (ex. Pixel Motion Sense) reflecta acest concept.

Reclame personalizate
In film: Reclamele se adapteaza la persoana care trece prin fata lor, recunoscand-o dupa scanarea retinei. Publicitatea personalizata nu este abordata in nuvela lui k Dick. Mediul distopic al povestii originale este mai concentrat pe teme sociale decat pe detalii tehnologice.
Azi: Publicitatea online, prin platforme ca Google Ads sau Meta Ads, personalizeaza reclamele in functie de istoricul de cautare sau comportamentul utilizatorului. In spatii publice, exista prototipuri de reclame care utilizeaza AI si camere pentru a adapta continutul pe baza genului, varstei sau emotiilor observate.

Recunoasterea faciala si biometria
In film: Recunoasterea retinei este folosita peste tot – de la identificarea oamenilor pana la accesul in locuri securizate.
Azi: Tehnologii precum recunoasterea faciala (utilizata de guverne, aeroporturi si telefoane mobile) si scanarea irisului (Samsung Galaxy, aeroporturi) sunt deja larg raspandite. Orase precum Londra si Beijing folosesc recunoasterea faciala pentru supraveghere.

Dronele si robotii pentru securitate
In film: Roboti si drone autonome sunt folositi pentru patrularea spatiilor urbane si investigarea infractorilor.
Azi: Dronele autonome sunt folosite de politie si fortele de ordine pentru supraveghere si misiuni de salvare. In plus avem deja anuntati roboti care sunt testati pentru patrulare sau interventii.

Realitatea augmentata (AR)
In film: Ferestrele si panourile afiseaza informatii digitale care interactioneaza cu lumea reala.
Azi: Tehnologii precum HoloLens de la Microsoft, ochelarii de realitate augmentata de la Meta sau proiecte precum Magic Leap permit interactiunea cu informatii digitale intr-un mediu fizic.

Predictii bazate pe date (Pre-Crime)
In film: Sistemul Pre-Crime anticipeaza infractiuni bazandu-se pe predictii si date generate de Precogs.
Azi: Algoritmii de machine learning si AI sunt folositi de politie pentru a anticipa locurile unde ar putea aparea infractiuni (ex. sistemele de “predictive policing” din SUA, Marea Britanie si alte tari). Desi controversate, aceste sisteme folosesc date istorice pentru a analiza tipare criminale.

Autovehicule autonome
In film: Masinile autonome se deplaseaza pe sosele si cladiri, fara implicarea soferului.
Azi: Tesla, Waymo, si alte companii dezvolta masini autonome. In anumite orase (ex. San Francisco), taxiurile fara sofer sunt deja testate pe drumurile publice.

Ziare interactive si ecrane digitale flexibile
In film: Ziarele afiseaza stiri in timp real pe un material electronic flexibil.
Azi: Ecranele flexibile sunt utilizate in dispozitive precum telefoanele pliabile de la Samsung si Huawei. Tehnologii precum e-paper si ecranele OLED avansate au dus la dezvoltarea acestor tipuri de afisaje.

Case inteligente
In film: Locuintele raspund automat la nevoile ocupantilor (lumini, sonorizare, etc.).
Azi: Casele smart cu sisteme precum Alexa, Google Home, sau Apple HomeKit controleaza lumini, temperatura, securitate, si multe altele.

*

Pentru a se ajunge la asemenea idei, specialistii solicitati de Spielberg au participat la un “think tank” tehnologic menit sa prezica inovatiile posibile pentru anul 2054. Numele catorva a fost facut public peste ani 🙂

John Underkoffler (consultant principal pe tehnologie) a fost principalul responsabil pentru proiectarea interfetei gestuale folosite de John Anderton (Tom Cruise) pentru manipularea datelor vizuale.
Aceasta s-a bazat pe cercetarile lui Underkoffler la MIT Media Lab. Dupa film, Underkoffler a dezvoltat aceasta tehnologie in viata reala prin compania sa, Oblong Industries.

Peter Schwartz (Global Business Network) a ajutat la crearea unei viziuni coerente pentru lumea din 2054, avand in vedere avansurile posibile in tehnologii, economie si societate. El a facut predictia utilizarii recunoasterii biometrice, a dronelor, a publicitatii personalizate si a oraselor interconectate.
De altfel Schwartz e autorul uneia dintre cele mai influente carti despre futurologie si planificare strategica.”The Art of the Long View: Planning for the Future in an Uncertain World”
Schwartz exploreaza cum sa gandesti scenarii pentru viitor, ceea ce l-a ajutat in crearea lumii din “Minority Report”.

Douglas Coupland (autor si futurolog) a oferit perspective creative asupra societatii viitorului. El a fost cel care a oferit idei despre impactul tehnologiei asupra vietii de zi cu zi, inclusiv cum interactioneaza oamenii cu publicitatea personalizata si mediul urban.
Si Coupland este autorul unor carti celebre care analizeaza comportamentul uman in fata cu tehnologia.
“Generation X: Tales for an Accelerated Culture” este una dintre cele mai cunoscute lucrari ale sale, care a dat numele generatiei X. Coupland exploreaza teme precum alienarea, consumerismul si efectele tehnologiei asupra societatii.
“Player One: What is to Become of Us” – o poveste despre deconectarea umana si impactul tehnologiei asupra vietii moderne.