Author : Cristina Bazavan

ioana4siguranta
povestile Ioanei
14 years ago

siguranta

Sunt acasa. In bucataria in care m-am facut mare.

In fata mea, mama pregateste ultimele detalii pentru ziua de maine. Tata e langa mine si se uita curios la ce scriu. Imaginea asta ma intoarce inevitabil in timp si imi amintesc de zilele in care nu existam decat eu si ei. Nicio problema. Niciun job. Niciun gand negru. Doar eu, parintii mei si locul care m-a adapostit timp de 14 ani; in fiecare zi.

Cand Cristina a postat pe blog acum cateva zile intrebarea “ce inseamna siguranta pentru tine” raspunsul meu a venit automat: o casa mica la poalele muntilor Piatra Craiului, o familie modesta si amintirile mele. Atata timp cat pot sa am parte de aceste trei lucruri, ma simt in siguranta.

Foarte mult timp, dupa ce am plecat de acasa am simtit ca imi lipseste ceva. N-am vrut sa accept faptul ca mi-e dor de ei, pentru ca sunt foarte orgolioasa. Imi placea sa cred ca pot sa ma descurc singura, ca sunt destul de mare si ca nu am nevoie decat de mine si atat.
Am inceput sa caut protectie in oameni de foarte multe ori alesi gresit, in iubiti pe care ulterior i-am facut responsabili de nefericirea mea, in joburi care nu imi puneau calitatile in valoare, in locuri urate in care nu ma simteam deloc bine.

Nu-mi dadeam seama ca nu alegerile mele erau problema, ci faptul ca eu cautam in absolut tot ce faceam un inlocuitor pentru familia mea.

Dupa mult timp am acceptat faptul ca nicaieri in lumea asta nu o sa gasesc acea liniste si siguranta ca acasa. Din momentul ala alegerile mele au inceput sa capete culoare si sa formeze un curcubeu frumos, care imi apare in fiecare dimineata la geam.

In clipa asta ma simt mai in siguranta ca niciodata. Sunt inconjurata de ai mei sunt in casa mea, inconjurata de amintiri si locuri de neuitat. Garzile mele de corp sunt Bucegii si Piatra Craiului si… o gradinita plina de zambile si narcise.

0
2937
cheever povestiriJohn Cheever – povestiri
carti simpa
14 years ago

John Cheever – povestiri

tocmai ce am terminat de citit povestirile lui John Cheever, o colectie de proza scurta aparuta la Polirom.

stiu ca voi supara literatii cu ceea ce urmeaza sa scriu, pentru ca Cheever e o legenda („cehov-ul suburbiilor” – l-au branduit unii), dar pentru mine ceea ce am citit n-a fost bun.

cu o singura exceptie – povestirea care se numeste cintecul de dragoste (povestea dintre frumoasa si inocenta joan harris si domnul jack lorey, cu vietile lor care se intrepatrund aparent din intimplare, la un interval aleatoriu de ani; ea un amestec de Holly Golightly cu Vaduva neagra, care se dovedeste a fi mult mai mult de atit)

in rest, mi-am dat seama, inca o data, ca dupa ce ai citit proza scurta scrisa de Raymond Carver, oricare alte povestiri pe care le citesti par firave incercari de a duce la bun sfirsit o actiune (cu sau fara suspence).

2
2140
floribuneflori, ford, mot
fotografii din telefon
14 years ago

flori, ford, mot

fac curat in telefon, prilej cu care mai fac publice citeva dintre fotografii

*
motanul mot intelectual… de dimineata cind inca nu se hotarise intre Tab si Time…

*
la mall baneasa, la standul Ford. eu intimplator la cumparaturi acolo, fetele de la stand pregatite sa-si faca treaba, mi-au explicat pe indelete cit de sigura e masina, ce facilitati inteligente are; eu – sadica – le-am lasat sa povesteasca fara sa le spun ca am fost printre primii romani care s-au plimbat cu noul ford focus. ba chiar am discutat cu cei care au facut-o.

*
parcul de mai jos, sau tentativa asta de parc imi aminteste de hong kong. da, stiu ca e dragutz ca in mijlocul bucurestiului e un loc atit de curat, cu copacei si bancute. (asta e la romana, pe culoarul dintre MCdonald s si KFC, catre lahovari). numai ca asta rezoneaza in mintea mea cu parcurile din hong kong: in orice loc aveau o bucatica mica libera nu conta ca era ciment, hai sa punem un ghiveci cu un copacel si o bancuta si sa-i zicem parc.

mi-e teama sa nu purtam conversatii cu nepotii nostri de genul „ pe vremea mea, un parc era cu zeci de copaci, te putea rataci, nu doar o bancutza linga un ghiveci”

*
iata si recolta mea victorioasa de astazi: florile de liliac obtinute cu mita la florareasa
„nu mai avem doamna liliac, nu primim”
„pai ati vazut dvs Paste fara liliac? eu nu!”
„bine doamna, rezolvam noi pina miine, sa treceti dimineata sa-l luati”
„dar margaritar? lacramioare, se mai numesc popular…”
„ei doamna, asta mai vedem”

2
4221
andreiSerbanAndrei Serban a cistigat UNITER-ul!!!
teatru
14 years ago

Andrei Serban a cistigat UNITER-ul!!!

sunt happy.

mi-a placut piesa Strigate si soapte. mult. mult. in topul meu pe 2010 a fost pe locul 1

m-a lovit personal si, la sfirsitul ei, am plecat cu gindul fragilitatii lumii in care traiesc artistii. ma mai bintuie gindul acela.

ma bucur foarte tare ca dl Andrei Serban a luat 2 premii in seara asta cu aceasta piesa (cel mai bun regizor, cea mai buna piesa). iar bucuria asta e pe multe paliere (unele tin de orgoliu, altele de umilinta; ale mele, dar si ale celor care au dat premiul. probabil ca si al celui care-l primeste)

felicitari! sa va spun ca astept UNITER-ul de la anul cu „Ivanov”?:)

*
si pentru ca vorbeam de orgoliu: Conrad Mericoffer, pe care l-am promovat in Tabu special teatru/film la sectiunea debut pariind pe talentul lui, a cistigat premiul pentru debut. e cel de-al patrulea premiu de debut pe care-l anticipam in Tabu, in lunile de dinaintea decernarii premiului.

lista cistigatorilor UNITER 2011

0
2389
Pulitzer[1]Pulitzer 2011
jurnalism
14 years ago

Pulitzer 2011

s-au anuntat Pulitzer-urile pentru 2011 (poate cele mai prestigioase premii, acordate numai jurnalistilor de nationalitate americana)

spre deosebire de anii trecuti, constat ca nu stiam nicio poveste dintre cele premiate; de unde trag concluzia ca ori am citit mai putin anul trecut, ori au premiat ei lucruri mai de nisa.

m-am uitat putin pe lista premiilor si-am vazut povestea unui copil de 4 ani cu o maladie ciudata. prezentata multimedia.

*
iar asta ma face sa va spun o poveste reala.

acum citeva zile cineva mi-a spus: pentru ce va chinuiti sa munciti mult pentru o poveste din revista? nu o sa cistigati pulitzerul.

raspunsul e simplu: pentru bucuria de a-ti face bine treaba, de a incerca sa ai cel mai bun story posibil pe tema respectiva… pentru a fi cel mai bun in fata ta ( nu neaparat a celorlalti)

ma rog, nuante.

1
2130
13Mot – fotojurnal
personal
14 years ago

Mot – fotojurnal

pentru cine nu stie ma cheama Mot, am trei ani si m-a lasat tata in grija Cristinei pentru o luna. nu comentez.

*

ma plictisesc. m-am gindit sa fac reclama la Mega Image.

(dada, tot io sunt si agatzat de clantza)

*
cristina si-a luat un calculator nou, un samsung ultima generatie. cam mic. abia am intrat in cutie.

dar are tastatura misto

*
v-am spus ca ma plictisesc. noroc ca mi-au trimis prietenii mei de la Doggie Style Boutique un frumos cadou personalizat.

aaa, multumesc ca mi-ati trimis si mincare. aici maninc numai hrana de dieta, a venit nu stiu ce medic si-am inceput sa fac foamea cu mincare antialergica. multumesc dragi prieteni, multumesc.

si bine ca mi-ati trimis si jucarie, pentru ca ma plictisesc tare.

cum spuneam, in restul timpului ma plictisesc. sunt „in the spot light” cum ar spune tata, care filmeaza…

va mai scriu eu… ca mai am de stat aici

4
2328
sailsilhouettemerg la repetitiile lui James Thierree. ura!
culturale
14 years ago

merg la repetitiile lui James Thierree. ura!

saptamina viitoare, pe 29, 30 aprilie si 1 mai la teatrul national putem vedea un spectacol unic un amestec de teatru, pantomima, circ, balet… sustinut de James Thierree

simbata dimineata am fost si am cumparat bilete pentru mine, prietenii si colegii mei. am luat 2 in plus pentru ca vreau sa le fac cadou unei doamne care m-a impresionat saptamina trecuta si stiu ca s-ar bucura.

astazi, pentru ca e un echilibru in toate, am aflat ca am voie sa merg la repetitiile lui James Thierree, sa-l vad cum lucreaza cu echipa, sa mi se confirme ceea ce simt deja – ca e mega perfectionist.

asa ca ii multumesc frumos lui Karin Budrugeac si colegilor ei de la Istitutul Francez, care-l aduc pe James Thierree la bucuresti si va rog sa va uitati la filmuletul de mai jos, ca sa simtiti si voi un pic din omul James Thierree (intotdeauna la aplauze, cind artistul se bucura, dupa cum se bucura, simti ce fel de persoana e)

James Thierree fi in Bucuresti cu show-ul Raoul la TNB pe 29, 30 aprilie si 1 mai, pretul biletelor este 33, 55, 88 sau 110 ron.

0
1652
bear_hug_byCe inseamna siguranta pentru tine?
personal
14 years ago

Ce inseamna siguranta pentru tine?

Mi-am pus intrebarea asta de multe ori in ultimele saptamini, fie ca a fost vorba de context personal, fie ca a fost un context profesional.

Siguranta este despre stabilitate, a fost primul raspuns.
Este despre a te simti bine cu tine stiind ca o sa faci fata provocarilor, a fost un alt raspuns.
E legata de familie.

E ca o imbratisare.

Saptamina asta am povestit intr-un spot ce inseamna siguranta pentru mine. Cred pina la ultimul cuvint ce am spus acolo, cum mai cred ca, pentru siguranta noastra emotionala, e bine sa acceptam ca avem nevoie de un loc cald si bun, de protectie, de imbratisari, in care fragilitatea noastra feminina sa infloreasca si sa ne inspire in ceea ce facem.

*
cred ca ford focus e una dintre cele mai sigure masini.

dupa ce am testat-o, mi-am innebunit prietenii cu optiunile speciale pe care le are aceasta masina ca sa te protejeze in trafic (senzori care declanseaza un sistem de frinare astfel incit sa pastrezi distanta pre setata fata de masina din fatza ta), ca sa te ajute la parcare (realmente parcheaza singura, ridici miinile de pe volan si vezi cum face toata treaba), ca sa ti fie un companion pentru drum lung (are sisteme de avertizare daca simte ca ai adormit si ai deviat milimetric de la drum). In plus vede semnele de circulatie cu o camera amplasata pe parbriz si te avertizeaza pe unul de ecranele de pe bord care sunt restrictiile in trafic.

aaaa, si interiorul e construit ca o imbratisare. ca si cum ai sta in bratele – ok, fie ele si de metal – ale cuiva care te protejeaza.

2
3488
storm-chaser-violentce-ti spune…
diverse
14 years ago

ce-ti spune…

intrebarea de duminica asta e, ca de obicei, un experiment.

ce-ti spune muzica asta?
alege un singur cuvint care sa descrie ce-ti spune.

* Philip Glass – String Quartet No. 3, Mishima

raspunsul meu: zbucium

artbook_2150_472482105lecturile acestui week end
espresso
14 years ago

lecturile acestui week end

Losing weight comes with a host of health benefits — including making your brain sharper.
Read more

*
for ever youngș more people are behaving as if they ll never grow old. is that such a good ideea? (in Time, impreuna cu o fotografie socanta, dr jeffry life la 72 de ani)
(in varianta print a revistei e o fotografie si mai spectaculoasa)

*

Malerie Marder’s intimate portraits of subjects including her mother and her ex-boyfriend, actor Peter Sarsgaard, in settings ranging from hotel bathrooms to Hollywood bungalows, collected in Carnal Knowledge, via un site minunat nowness, unde alex traila mi-a aratat filmul cu colectia chloe.

0
3529
theatre_stage_curtaindespre cistigatori
culturale
14 years ago

despre cistigatori

As a working actress, I would see so many actors that were truly dredging up deep, painful emotions, but whose work seemed self-indulgent. I realized that having deep and profound feelings didn’t necessarily make me a deep and profound person. I saw that coddling one’s pain – in life and on stage — creates almost the opposite effect. It seems self-involved, self-pitying and weak, the key characteristics of a victim. Not the most compelling choice for an actor to make.

*
An actor who merely feels tend to turn his performance inward and does not energize or inspire himself or an audience, whereas watching someone do anything and everything to override pain in an attempt to accomplish a goal or an OBJECTIVE puts an audience on the edge of their seats because the outcome becomes alive and unpredictable. Taking action results in risk and therefore, an unexpected journey. It’s not enough for an actor to be honest. It’s the actor’s job to make the kind of choices that motivate exciting results. You can paint a canvas using real oil paint, but if the final painting isn’t a compelling image, no one will want to look at it.

*
Aristotle defined the struggle of the individual to win as the essence of all drama more than two thousand years ago. Overcoming and winning against all the hurdles and conflicts of life is what makes dynamic people. Martin Luther King, Jr., Stephen Hawking, Susan B. Anthony, Virginia Woolf, Albert Einstein, Beethoven, Mother Theresa, and Nelson Mandela all had to overcome almost insurmountable struggles in their lives to achieve their goals. Indeed, the greater the obstacles and the more passion these people brought to overcoming their obstacles, the more profound the achievement or contribution they made. They didn’t become amazing, accomplished people in spite of their challenges, but because of them. These are qualities we want to duplicate in characterizations.

It’s much more captivating to watch someone try to win against the odds, than someone content to put up with life’s travails. A winner doesn’t have to actually win to be a winner — A winner tries to win, a loser accepts defeat.

Ivana Chubbuck

*
dintre lecturile ultimelor zile pentru cover story-ul Tabu de mai.

0
1833
ioana4lectia
povestile Ioanei
14 years ago

lectia

Intotdeauna inaintea Pastelui mi se intampla lucruri minunate, lucruri care imi schimba cumva cursul vietii.
Inca nu am inteles care e legatura mea cu perioada asta. Stiu insa, ca exista ceva si acum nu fac decat sa analizez cam tot ce mi se intampla.

Saptamana asta a fost una foarte speciala pentru mine pentru ca am cunoscut niste oamenii cu totul deosebiti, niste oameni luminati care in mod sigur au un mesaj de transmis tuturor oamenilor care sunt dispusi sa-i auda.

Miercuri am cunoscut-o pe Miki.
O doamna extraordinara care m-a facut sa inteleg ca darul cel mai scump al unui om e iubirea si ca ea trebuie impartita catre toti oamenii in mod egal. Ea mi-a amintit ca in fiecare om din noi exista un inger, iar noi trebuie sa-l lasam sa-si desfaca aripile ca sa ne poata proteja.

Joi a fost o zi exceptionala.
As putea spune ca am avut una din cele mai frumoase emisiuni “Bine dimineata” de la Radio 21 pentru ca inca de la inceputul zilei am incercat sa transmit acea iubire, de care imi vorbea Miki, tuturor oamenilor care ma ascultau (cunoscuti si necunoscuti). Rezultatul s-a simtit imediat. Oamenii reactioneaza la iubire prin iubire. Este extraordinar sa faci exercitiul asta.

Tot joi am intrat in direct la rubrica “Romanii au valoare” cu Toma Coconea, cel mai tare parapantist din tara (participant la cea mai spectaculoasa competitie de sport extrem din lume: Reb Bul X Alps – traversarea Alpilor intr-o saptamina doar cu parapanta si in alergare). Toma, ca sa intre cu noi in direct, s-a urcat pe varful unui munte, pentru ca nu avea semnal.
In momentul in care ne-a urat “buna dimineata” am simtit un val de energie buna. Rareori poti sa simti un om cu tot ce are el de dat prin doua cuvinte.

Toma e un om care colinda munti non stop, care zboara si care se bucura de Pamant si Aer asa cum foarte putini dintre noi o fac. E un om LIBER. Cind l-am intrebat ce mesaj are de transmis romanilor ne-a raspuns ca “Fericirea ti-o poti gasi din lucruri simple. Avem o tara frumoasa. Sugerez multor persoane sa iasa din tiparul asta, din viata cotidiana, si sa se deplaseze in locuri apropiate, dar mirifice”.

Ca ziua sa fie completa, dupa acest scurt interviu, am primit un mesaj de la Cristina Bazavan care mi-a spus ca i-am facut ziua frumoasa pentru ca, in sfarsit, a avut ocazia sa-i auda vocea lui Toma.

Eu am invatat ceva saptamana asta: sa ma las libera si sa ofer si altor oameni, ceea ce in mod normal, ii ofer doar mamei mele. Cred ca asta e una din lectiile mele preferate!

Abia astept sa ma trezesc maine dimineata, ca sa o iau de la capat.

Cristina edit: sunt unul dintre cei mai mari fani ai lui Toma Coconea; in ziua aia in care emisiunea lor chiar mi-a dat o stare de as fi putut zbura pina la birou, Ioana a facut mai mult decit povesteste: mi-a dat numarul de telefon al lui Toma ca sa pot sa-l felicit pentru determinarea, ambitia si moralul lui, precum si pentru incredibilului efort pe care-l face in traversarea Alpilor.

i-am dat un sms. mi-a raspuns, la 3 zile distanta, in aceasta dimineata, pentru ca se antreneaza in munti pentru noua competitie XAlps care incepe in 2 luni: „Iti multumesc.”

2
3858
janietaylor5cind „moda= arta”
culturalemoda
14 years ago

cind „moda= arta”

 o demonstratie despre „moda=arta” intr-o idee simpla, dar extrem de eficienta, de pozitionare a noii colectii Chloe. prim balerina NY City Ballet, Janie Taylor, prezinta hainele din colectie dansind.

(via Alex Traila)

Janie Taylor for Chloé on Nowness.com.

asta imi aminteste ca in tabu de aprilie e un pictorial de fashion inspirat de dans facut de Sinziana Pop (a carei zi de nastere e astazi, la multi ani Sanzi) si ma face sa zimbesc pentru ca suntem in acelasi trend si gind cu „lumea buna”

2
4448
jamesthierree2Raoul – un spectacol unic care nu trebuie ratat
culturale
14 years ago

Raoul – un spectacol unic care nu trebuie ratat

Are 36 de ani se numeste James Thierree si a lucrat cu unii dintre cei mai mari regizori ai lumii (Peter Greenaway, Robert Wilson) in spectacole foarte puternice vizual.

Este creatorul unui gen de spectacol care amesteca dansul, pantomima si teatrul intr-o forma unica de exprimare; e regizor dar si acrobat, actor de cinema dar si balerin… genul acela de artist care are atit de multa energie pozitiva si e atit de talentat incit poate gasi cai care sa uneasca domenii artistice a caror asociere pare bizara, dar care devin – sub interpretarea lui – o noua arta.

In urma cu doua ani a avut un spectacol inspirat de muzica lui Michael Nyman ( domnul care a scris, printre altele The Piano), acum are un spectacol – one man show – in care te uimeste cu abilitatea lui de a fi acrobat, dar si un actor dramatic foarte puternic. Raoul se numeste spectacolul, iata o secventa aici…

n-ati mai vazut niciodata asa ceva pe o scena din Romania!

Vestea cea mai tare este ca vine la bucuresti la invitatia institutului francez, intr-un eveniment sustinut de orange si e o experienta pe care, credeti-ma, nu trebuie sa o ratati. La sfirsit o sa va ginditi: „cum poate un om sa se miste asa, sa imi transmita atitea emotii si sa stea SINGUR pe scena intr-un spectacol care imi tine mintea captiva?”

E o mare bucurie ca putem sa-l vedem la bucuresti si mi-ar placea sa fie in sala Dan Puric si echipa lui, mai veche sau mai noua, dar si toti cei care s-au bucurat vreodata de spectacolele care spun atit de multe prin gesturi, fara sa fie nevoie de cuvinte.

Desi stiu ca artistului pe nume James Thierree nu-i place sa i se asocieze creatiile cu cele ale rudelor sale de singe, am sa va spun ca este nepotul lui Chaplin, stranepotul lui Eugene O Neill si-a trait multa vreme intr-un circ pentru ca tatal sau era clown.

Raoul-ul lui James Thierree e un spectacol pe care trebuie sa-l vedeti si mai ales sa-l simtiti.

Va fi in Bucuresti la TNB pe 29, 30 aprilie si 1 mai, pretul biletelor este 33, 55, 88 sau 110 ron.

(eu fac lobby sa ma duc la o repetitie si promit sa va povestesc detalii din culise)

Va mai bat la cap cu spectacolul asta pentru ca TREBUIE sa-l vedeti/ simtiti.

1
2012
catherine_zeta_jones_weddingcatherine zeta johnes intr-un spital de boli nervoase
espresso
14 years ago

catherine zeta johnes intr-un spital de boli nervoase

stirea diminetii de la CNN spune ca doamna Douglas – Catherine Zeta Johnes – s-a internat intr un spital de boli nervoase pentru bipolar disorder, gradul 2.

boala de care sufera Zeta Jones e una care se manifesta prin depresii grele si prin treceri bruste la momente de optimism; ea vine dupa ce mai bine de un an Zeta Jones a stat alaturi de sotul Michael Douglas in lupta cu cancerul la git.

ma gindeam vazind analizele complicate despre cum se manifesta aceasta boala ca, de cele mai multe ori, ascundem dincolo de paravanul public secrete teribile.

erau unul dintre cele mai misto cupluri din industria cinematografica; el o legenda, ea de o frumusete teribila si o ambitie pe masura. acum ies secrete la iveala.

cit de greu o fi fost de fapt mariajul lor dincolo de paravan?

2
4445
All-New_Ford_Focuscel mai prost copilot ever: eu
diverse
14 years ago

cel mai prost copilot ever: eu

saptamina trecuta am fost pentru doua zile intr-un testdrive de la viena pina la bratislava, cu noul ford focus, impreuna cu un grup mic de jurnalisti si citiva prieteni. eu am fost copilotul lui Zoli Toth (pe care cei mai multi il stiti de la Sistem)

am avut un roadbook si-a trebuit sa ajungem in diverse puncte pe traseu, cu scopul de a testa facilitatile masinii dar si de a vedea o parte din frumusetile locului.

cum era prima data in viata mea cind vedeam un roadbook, iar pentru mine a sta in dreapta soferului = vorbit mult la telefon-uitat in oglinda-povestit aiureli-ris, rezultatul excursiei noastre a fost unul de pomina.

doresc sa-i multumesc lui zoli pentru rabdarea, politetea si diplomatia lui. nu s-a enervat nicio secunda, desi in primele 5 minute in loc sa inteleg ce e cu harta am dat sms-uri, dupa aia m-am apucat sa-i povestecs chestii pentru ca nu ne vazusem de 2 ani, pina cind a zis:

– pe unde o luam?
– eu de unde sa stiu?, am raspuns cu roadbook-ul in brate.
– uita-te dupa autostrada.
-unde?
– pe roadbook….

au urmat citeva clipe lungi in care ma uitam precum curca-n lemne si silabiseam niste cuvinte in germana, care mi se parea oricum chineza (oamenii aia ar trebui sa aiba niste nume de orase mai decente si mai fara atit de multe consoane)

– o luam spre orasul care incepe cu G…, m-am scos eu cind mai m-am prins cum statea treaba.

(mai nashpa a fost cind erau doua orase cu G pe indicatoare)

dupa 10 min, zoli politicos a tras pe dreapta si s-a uitat singur pe harta:
– uite, o luam pe A24 dupa aia facem la dreapta. ai aici fotografii cu intersectia, cind e o intersectie complicata.
– am fotografii???? (pe cuvintul meu ca nu ma prinsesem ca alea erau fotografii de reper)

*
ca sa intelegeti ce copilot maret am fost, doresc sa raportez cit mai exact: prima data am ajuns la un super mall (zoli n-a vrut sa ne oprin, nu era in traseul nostru desigur); dupa primul punct de intilnire aveam 30 de km rabat de la drum, dar stiam cum arata casele celor din imprejurimi, plus pe unde bicicleau oamenii si alte detalii despre ce a mai facut fiecare dintre noi in ultima vreme.

la a doua oprire oficiala aveam 90 de km rabat (dar risesem de ne durea burta si cu uimire constatasem – cam la vreo 2 ore de la plecare – ca existau pe traseu si niste sageti Ford pentru ajutor in intersectii complicate. nu ne-am prins noi, ne-a zis Ana Timis de la Ford, care venise ajutor de copilot pentru ruta 2 si, in loc sa ne aduca ea pe drumul bun, am distrat-o noi tare si-am distras-o de la cartulie)

daaaaaaaaaaaaaaaar, la a treia oprire – a doua zi- n-am avut niciun km rabat. mergeam la un shopping outlet city si aveam putin timp de shopping pina trebuia sa ajungem la aeroport. cu ochii pilnie am stat pe roadbook.

*
noul ford focus e foarte foarte misto, dar mai am timp sa va povestesc despre asta.
acum cind ma uit in urma la aventura de copilot am urmatorul bilant: am ris mult, ne-am simtit bine, am povestit despre planurile noastre pe termen mediu sau lung, despre realizarile din ultimii 2 ani (ma stiu cu zoli de vreo 6-7 ani, m-a ajutat de citeva ori la editiile eco ale tabu-ului, a fost si pe coperta intr-un an; acum mi-a dat o idee geniala pentru o viitoare editie de tabu).

daca e sa rezum in putine cuvinte excursia asta as spune: sentiment de familie.

multzumesc zoli pentru rabdarea, politetea si umorul tau care m-au mai scos la liman in ipostaza mea de copilot catastrofic.

P.S. povestile lui zoli din copilarie despre cum a cintat el in orchestra europeana de tineri, cum a cistigat in liceu o competitie super grea de percutie ca sa mearga in america m-au facut sa ma gindesc ca e suuuuper subiect jurnalistic. o sa va mai povestesc despre el.
btw, o sa cinte la festivalul enescu – muzica clasica:)

7
2835
376-Echilibruechilibru
personal
14 years ago

echilibru

zilele astea am unul dintre cele mai frumoase proiecte din viata mea profesionala, o recunoastere a eforturilor mele de multi ani.

si, desi sunt mindra, sunt – din cu totul alte motive – intr-una dintre dispozitiile cele mai triste din ultimii ani.

mi se pare ca uneori cineva vrea sa tina lucrurile de pe linga mine intr-un echilibru perfect. prea multa bucurie e echilibrata in alta parte de altceva…

ciudat sentiment.

2
2237
110418_r20783_p465o prietenie adevarata: Franzen & Wallace
culturale
14 years ago

o prietenie adevarata: Franzen & Wallace

cind scriitorul David Foster Wallace s-a sinucis, prietenul sau bun Jonathan Franzen s-a inchis in casa, a deschis o punga de tutun si-a inceput sa-l mestece cu furie, cum obisnuia Wallace.

dupa ce-a terminat de promovat noua carte, multa asteptata Freedom (patru luni de turneu cu lecturi publice si autografe) Franzen a vizitat-o pe vaduva lui Wallace rugind-o sa-i dea putin din cenusa prietenului lui ca sa o duca intr-un loc numit Masafuera.

apoi a scris pentru newyorker o poveste despre cum a imprastiat cenusa lui Wallace in acel loc, despre sentimentele legate de sinuciderea prietenului lui si despre cum a invatat sa faca fata emotiilor de dupa intimplare.
*
intr-o miscare foarte desteapta de marketing Newyorker da la liber aceasta poveste, pentru o saptamina, pe pagina de Facebook a publicatiei. doar pentru fani, adica trebuie sa dati „like”.

Farther Away
“Robinson Crusoe,” David Foster Wallace, and the island of solitude.by Jonathan Franzen

1
1547
marilyn-monroe_0daca vreti sa va luati ramas bun de la ALS…
diverse
14 years ago

daca vreti sa va luati ramas bun de la ALS…

Mi-am scris primul testament pe când aveam 18 ani. Pe vremea aceea nu prea aveam ce să las (era „vremea lui Ceauşescu”), aşa că testamentul meu consta în instrucţiuni clare în privinţa funeraliilor: în mod obligatoriu, trupul urma să fie incinerat (şi nu înmormântat), sicriul urma să fie acoperit, lumea (puţină, oricum: doar membrii familiei şi prietenii foarte apropiaţi) ar fi trebuit să aducă numai un tip de floare (am uitat care…), iar ceremonia funebră s-ar fi desfăşurat având ca fundal sonor piesa Good Night, Ladies a lui Lou Reed („Good night, ladies / Ladies, good night/ It’s time to say good-bye”)…în fine, ştiu – acum – şi ce flori vreau să fie aduse la catafalc: micsandre sălbatice. Ştiu şi că sunt greu de găsit. Dar sunt florile mele preferate. Abia atunci se va vedea cine m-a iubit cu adevărat şi cine nu; 5. iar dacă nu şi nu, chiar nimeni nu poate găsi acele flori blestemate (cresc mai mult în Franţa, în regiunea Provence…), atunci vreau să fie adusă câte o poză – oricât de mică, indiferent de unde luată, alb-neagră sau în culori – cu Marylin. Hai, că nu e greu, dacă mă gândesc numai câte poze cu Marylin există… (Sfatul meu: colecţionaţi DE ACUM!)

ALS

Cei care vor să-și ia rămas bun de la Alex. Leo Șerban o pot face astazi, între 16 și 22, la Uniunea Scriitorilor – Casa Monteoru (Calea Victoriei cu B-dul Dacia) sau marți, între 14.00 și 14.30, la Crematoriul Vitan-Bârzești, unde va fi incinerat.

*
zilele astea m-am gindit mult daca s-ar bucura sau nu de reactiile pe care le-a generat si cu vestea asta. e un grup pe Facebook unde oamenii posteaza amintiri legate de el, fragmente din corespondenta cu el, fotografii care-l surprind in diferite ipostaze.
oare i-ar fi placut sa fie publice informatiile astea? oare i-ar fi placut sa se vada in fotografiile acelea?

n-am un raspuns.

dar nu pot sa nu constat ca, si dupa moarte, mai lanseaza un trend cu stil: cum sa-ti omagiezi un prieten.

e foarte in stilul lui, asa de dandy.

*
drum bun.

0
1249