Category : diverse

enescuConcurs: 2 bilete la Festivalul Enescu  in seara asta

Concurs: 2 bilete la Festivalul Enescu in seara asta

daca n-ati prins bilete la spectacolele din Festivalul Enescu si vreti sa mergeti…
daca n-ati fost niciodata la Festivalul Enescu si indrazniti sa experimentati…
daca aveti timp in seara asta de la ora 17 sa fiti la Sala Palatului

pun la bataie 2 locuri la spectacolul sustinut de Filarmonica Nationala din Rusia.
in program vor fi

G. Enescu – Suita nr. 3 pentru orchestră in Re Major op. 27 “Săteasca”
E. Chausson – Poemul pentru vioară şi orchestră op. 25
C. Saint-Saëns – Introducere şi Rondo Capriccioso op. 28
S. Rahmaninov – Simfonia nr. 1 în re minor op. 13

cum puteti participa? spuneti de ce vreti sa mergeti. alegem un cistigator imediat dupa ora 15,00 si ii dorim sa se bucure de spectacol

multumesc ca dati vestea acestui concurs fulger mai departe.

superwomanvoi cunoasteti super femei?

voi cunoasteti super femei?

am o prietena care la putin peste 25 de ani a renuntat la cariera ei ca sa poata avea copii. avea o problema de sanatate si ca sa poata duce sarcina la bun sfirsit a trebuit sa stea 9 luni in pat. nemiscata.

dupa ce a nascut, copiii au devenit prioritatea ei si, desi lucrase in doua dintre cele mai mari companii franceze din RO, a renuntat la ceea ce ar fi insemnat viata profesionala.

astazi are doi baieti frumosi, unul e elev in strainatate, celalalt e elev aici. in toti anii astia de cite ori am vorbit (din pacate nu foarte des pentru ca … asa e viata, ne luam cu altele), prietena asta a mea era cu o activitate legata de copii – ii ducea la tenis, ii insotea la dans sau la actorie, le pregatea mincaruri rafinate sau, preferatele mele, gogosi taiate cu paharul:)

ea ma invidia pe mine pentru cine stie ce deplasare in care cunoscusem multi oameni “de la tv”, eu rivneam la gogosile ei.

de fiecare data cind ma gindesc la ideea de “super femeie” ma gindesc la ea. pentru ca, dincolo de imaginea de super femei pe care o avem data de mass media, cu agitatie, business, cu lume glamouroasa, influenta si putere, super femeile sunt – pentru mine- cele care au rabdare infinita ca sa construiasca frumos alti oameni.

si sunt milioane de detalii in anii pe care ele si-i dedica altora pe care noi nici nu le banuim.
cum banuiesc ca au fost zeci de secunde – independente – de dor, indoiala etc fata de munca intr-o comunitate, dar ca ele au fost compensate de ceva ce probabil, femeile ca mine nu prea au cum sa inteleaga.

***
tu cunosti o super femeie? ce inseamna super femeie pentru tine?

***

Indesit recomanda Ariel, detergentul pentru super-femei. Intra pe pagina de Facebook Ariel si nominalizeaza o super-femeie de langa tine.

Pe doamna despre care v-am vorbit o cheama Lavinia Lacatus. N-are nicio legatura cu fotbalistul si, desi n-am vorbit de ceva vreme, pun pariu ca o sa ma sune si o sa ma certe ca am scris despre ea.

2326
urlputin despre rosia montana

putin despre rosia montana

mi se pare ca multi dintre cei care protesteaza la doi pasi de mine, la universitate, habar n-au despre ce e vorba. vin acolo pentru ca au acumulat frustrari si simt nevoia sa le exorcizeze in grup.

mi se pare ca avem un premier schizofrenic si ca ar trebui sa mearga la medic. nicaieri in lumea asta nu poti sa mergi mai departe cu un mesaj politic in care spui “din ipostaza de premier sunt de acord, din ipostaza de deputat nu mai sunt de acord”

mi se pare ca multi se ambaleaza cind spun ca televiziunile tac despre meeting. eu m-am uitat (doar) la realitatea tv si ieri a fost prima stire de la ora 20, iar pe la 21 aveau o dezbatere la tema. cine a vrut sa se informeze corect a facut-o, pentru ca a avut acces la informatie.

mi se pare aberant ca toti cei care sunt contra s-au grabit sa dea share indignati la un ppt de pe blogul lui criserb in care se spunea ca doamna cu sosetele din spotul rosia montana a luat 200.000 de euro. fara sa gindeasca macar o secunda ca e o manipulare pentru ca NIMENI in Romania (si vorbim aici si de persoane cu notorietate internationala) nu a primit pentru o campanie publicitara o asemenea suma. si sa nu se gindeasca ca ppt-ul ala a venit cu putin inainte de decizia Guvernului de a trimite in Parlament decizia despre Rosia Montana.

mi se pare ca suntem atit de incrincenati incit nu mai vedem ca in oricare dintre tabere sunt manipulari si ca solutia ar fi sa ne detasam putin, sa ne uitam cu atentie la detalii si cei care stiu ce vorbesc sa se aseze la masa discutiilor.

si mi se mai pare ca e un semn ingrijorator pentru autoritati ca tot mai multi tineri ies in strada cu diverse pretexte. e semn ca e o acumulare de energie si frustrari care ar trebui revarsata altfel, iar sociologii ar trebui sa intre in actiune ca sa traduca gesturile publice intr-un limbaj care sa fie inteles de autoritati, dincolo de NU-ul in forta, de dragul de a te opune sistemului.

**

nu, nu m-a platit Rosia Montana sa scriu asta.
nu, nu m-a platit niciun ONG care e contra Rosia Montana sa scriu asta.

***
m-am gindit daca sa las deschisa la comentarii aceasta postare si mi se pare ca vehementa si veninul care vor veni vor fi o exemplificare corecta a celor scrise mai sus.

3459
und100ver_cover-1bmoda desteapta si cost effective

moda desteapta si cost effective

acum ca m-am intors la a scrie in ritmul meu (s-a dus vacanta pentru toata lumea, deci si pentru mine), sa va arat una dintre descoperirile mele din aceasta vara

fashion – baschet – un site facut cu gust de cineva, habar n-am cine, dar selectia hainelor este foarte dragutza si preturile sunt super decente. genul de haine pe care daca le schimbi accesoriile, le transformi din officelook in cocktail look.

din cite am inteles, ei sunt cei care aduc exclusiv brandul verdissima – un brand de lenjerie si nu numai, care e mai mereu cin culori delicate si in materiale sofisticate.
partea frumoasa e ca o rochie verdissima, de ex, e sub 100 ron
ca asta din foto

si gasiti in sectiunea de sales niste minunatii la preturi ca de mini prix desi sunt super branduri.

m-am gindit ca v-ar placea sa stiti:)

1625
Facebook_like_thumbo perspectiva noua despre cum sa ai succes pe Facebook

o perspectiva noua despre cum sa ai succes pe Facebook

acum ceva vreme am facut o postare pe pagina de FB unui proiect cultural. in medie, fiecare postare de acolo avea max 20 de like-uri, postarea mea a trecut de 70 de like-uri. cu acelasi public, cu acelasi gen de informatii.

care-i secretul?

***

e un studiu comentat de Time in aceasta saptamina despre cum efectul Social Media poate fi masurat in activitatea cerebrala si daca-l cititi cu atentie aveti cheia pentru succes pe Facebook.

“We found that we could predict the intensity of people’s Facebook use outside the scanner by looking at their brain’s response to positive social feedback inside the scanner,” says Meshi. Specifically, a region called the nucleus accumbens, which processes rewarding feelings about food, sex, money and social acceptance became more active in response to praise for oneself compared to praise of others. And that activation was associated with more time on the social media site.

(…)

On the social media site, the pleasure deriving from attention, kind words, likes, and LOLs from others occurs only sporadically. Such a pattern for rewards is far more addictive than receiving a prize every time, in part because the brain likes to predict rewards, and if it can’t find a pattern, it will fuel a behavior until it finds one. So if the rewards are random, the quest may continue compulsively. “Our research is a nice first step in making the neurobiological link between social media addiction and reward activity in the brain,” says Meshi.

***

cu alte cuvinte, romanesti, majoritatea cauta atentie pe Facebook, iar ca sa ai succes trebuie sa te diferentiezi sa fii cel/cea care acorda atentia nu prin “like”, ci prin continut.

ma intreaba lumea adesea la seminarii cum sa ai succes pe Facebook si raspund invariabil: sa nu te intereseze sa/ca ai succes. scopul tau sa nu fie “like”-ul obtinut, ci informatia pe care o comunici, felul in care o faci astfel incit sa fii orientat catre public, nu publicul sa se orienteze catre tine.

si mai pragmatic spus, e relevant sa povestesti despre tine daca intimplarea e una din care se pot inspira ceilalti.
e important sa comunici lucruri la care altii nu au acces (ca sa ai continut relevant si sa nu ocupi degeaba timpul cititorului).

desigur, vei posta si lucruri banale din viata ta – pentru ca si despre asta e facebook, cind e vorba de o pagina personala – dar vei avea succes cind numarul postarilor in care se vor recunoaste oamenii/care ii vor inspira pe altii/care vor aduce ceva nou ca informatie sau stil de viata va fi mai mare decit cel in care e vorba despre ego-ul tau.

daca vreti e ca intr-o relatie de iubire: functioneaza bine cind iti pasa mai mult de celalalt decit de tine.
pentru ca, daca e sa fie ce trebuie, si celuilalt o sa-i pese mai mult de tine decit de ea/el.

3168
sondegazele de sist – sau un pic de manipulare TV

gazele de sist – sau un pic de manipulare TV

cum in prima parte a zilei am fost acasa, am avut timp sa vad stirile repetindu-se la tv de mai multe ori. ocazie cu care am remarcat stirea cu gazele de sist de la realitatea tv.

ce spune stirea? ca romanii nu stiu care-i treaba cu gazele de sist, nu fac diferenta intre exploatare si explorare si ca sondajul a fost facut pe un esantion reprezentativ.

ce nu spune? pentru cine a fost facut.

sa va explic de ce:

desi e lunga stirea si e cu anunt din partea prezentatorului cu trimitere la o beta unde un redactor enumera cifre din sondaj, nimeni nu spune care-s diferentele intre exploatare si explorare si, mai ales, ce sunt gazele de sist.

ce face stirea in felul asta – pe linga ca nu informeaza nimic, pune accentul pe nepricepere proasta informare – o platforma buna pentru cine ar avea interese in gazele de sist (va fi foarte usor sa se spuna, oamenii se pronunta dar habar nu au despre ce e vorba).

in plus, frustreaza telespectatorul care e in esantionul reprezentativ si n-are de  unde sa stie cum e cu gazele de sist pentru ca n-a facut geologie sau n-a intilnit oameni ca Iza Maris, doctorand in geologie, cum am avut eu norocul sa intilnesc.

ce lipseste din stire ca sa fie utila repetarea ei la fiecare ora? o explicatie cit mai pe intelesul oamenilor despre gazele de sist – care sunt niste acumulari de gaze de mii de ani produse la transformarea materiilor in petrol. gazele ramin intre roci dupa exploatarea petrolului si, pentru ca resursele petroliere ale planetei sunt tot mai mici, s-a ajuns la a cauta solutii pentru a fi folosite si aceste gaze.

problema tehnica este ca, spre deosebire de exploatarea petrolului care se face prin foraj vertical, la gazele de sist forarea se face de la un anumit nivel pe orizontala si este o procedura foarte foarte scumpa.

atit de scumpa incit nu pare ca renteaza sa convertesti in combustibil gazele de sist.

partea cu cit de safe este explorarea e alta discutie si, dupa cum mi s-a explicat, ea este facuta in conditii safe, fiecare canal de explorare fiind izolat pe parcurs ce avansezi in adincime prin tzevi cu diametrul din ce in ce mai mic.

oricum, ma uit la stirea cu gazele de sist pentru a patra oara pe ziua de astazi, din nou fara nicio informatie concreta, dar cu o putere subtila de manipulare pe termen lung.

P.S. n-am nicio parere despre daca e bine sau nu sa fie exploatate gazele de sist. dar am remarcat smecheria de la tv:)

3165
tumblr_lxln40q8KC1r9dejio1_400matematici si iubiri

matematici si iubiri

daca iubirea este “pina la adinci batrineti”, dar ea nu dureaza – statistic – foarte mult, sa se calculeze timpul de actiune pentru ca totul sa fie adevarat.

asta a fost dilema mea de dimineata cind am aflat ca Monica Bellucci s-a despartit de Vincent Cassel. si-a fost amplificata de uimirea stirii ca Andreea Berecleanu a divortat de Andrei Zaharescu. (sunt doua dintre cele mai frumoase femei pe care le-am vazut/intilnit)

 

 

dupa care am apelat la logica si cred ca am gasit raspunsul la problema matematicii in iubire: dragostea la batrinete:)

daca iubirea incepe la batrinete, oricit ar dura (e mai asezata, e mai inteleapta, e mai experimentata) cursul ei merge catre perioada de viata denumita “adinci batrineti”, dezi zicala poate fi valabila.

cu alte cuvinte mai avem (cel putin) o sansa pentru ca nu suntem (niciodata) suficient de batrini.

 

2694
DSC_4256Undercloud in secvente

Undercloud in secvente

pentru ca anul acesta la Undercloud sunt in juriu, nu pot scrie (nu e etic) despre ce piese mi-au placut. tocmai de aceea descriu citeva secvente din zilele astea. si-atit.

bun simt. Doamnei Sanda Manu, membru al juriului si una dintre cele mai importante profesoare din istoria teatrului romanesc, i se indica locul unde va sta ca jurat la un spectacol. Vede ca e primul rind, ca e la mai putin de un metru de scena si se muta cu un rind mai in spate. “Si-asa se sperie copiii astia ca sunt in sala, macar sa nu ma vada atit de aproape de ei.”

atmosfera. in afara competitiei a fost prezentat Omul Pescarus – drumul catre frumos, un spectacol text & acrobatie care s-a desfasurat in curtea interioara a MTR. ( a fost in afara competitiei pentru ca e regizat de initiatoarea festivalului, Chris Simion). Sa vezi niste campioni mondiali plutind intre doua cladiri ale Muzeului taranului, sa ai cerul senin deasupra capului, un vint usor pe linga tine, iar textul sa vorbeasca despre a invata sa zbori ca metafora despre a te desavirsi e o senzatie incredibila.  arata foarte foarte occidental, ca si cum ai fi fost intr-o piazzeta italiana la un mega festival de dans sau de teatru.

cind realitatea bate textul. Ioana Pavelescu pe scena, la aplauze, dupa Zelda – o poveste greu de dus si o piesa one woman show. Fragila, incurcata, emotionata, epuizata desi citeva minute mai devreme era vulcan. Si senzatia, organica, fizica, despre cum o parte din text a fost despre ea, in aceeasi masura in care a fost despre Zelda si ca nu era un moment mai potrivit al vietii  pentru a o juca pe Zelda.

atmosfera. in afara competitiei un spectacol al absolventilor UNATC – Clasa Noastra – vorbeste despre evreii polonezi omoriti chiar de catre colegii lor de scoala. pe parcurs ce moare cite un personaj, actorii aduc cite o piatra la marginea delimitarii pentru scena. (joaca desculti, in curtea interioara, si-au delimitat spatiu cu faclii care ard si cu o dira de nisip care a format un dreptunghi). cind spectacolul se termina, dupa ce pe scena sunt atit de multe pietre incit e un mic cimitir, spectatorii pleaca prin lateralele curtii, pe linga crucile din curtea muzeului. un alt fel de cimitir, foarte real.

 

Acum 10 ani se spunea despre teatrul independent ca e un loc unde se manifesta cei care n-au suficient talent ca sa-si gaseasca loc intr-un teatru de stat. Astazi lumea stie ca teatru independent e o alta cale de exprimare in arta asta, o cale mai curajoasa, mai anevoioasa si care-ti necesita nu doar talent la actorie, ci si aptitudini antreprenoriale. Daca esti cit de cit conectat la industria asta, te astepti ca un actor ca Marius Manole sa faca teatru independent pe linga job-ul lui de la teatrul de stat (pentru ca stii doza lui de neliniste artistica si dorinta de a face mai mult si mai bine), dar sa vezi un actor ca Ioana Pavelescu (care nu mai are nici virsta riscului, nici aceea a schimbarii unei mentalitati – chiar daca vbm de una dintre actritele cele mai cosmopolite) ca decide sa se exprime in teatru independent, luind soarta unui spectacol in propriile miini, mi se pare un pas foarte mare in ceea ce inseamna recunoasterea teatrului independent.

(mai scriu despre asta cind se incheie festivalul)

 

2651
beforebefore I die I want to…

before I die I want to…

la universitate sunt doua table ca de scoala care au marcate pe ele Before I die I want to…

habar n-am din ce campanie sunt, la ce fac teaser, dar cum tocmai am trecut pe acolo ca sa pun pe tabla dorinta unui prieten, am studiat ce-si doresc oamenii si i-am impartit in idealisti (cei din categoria isi doresc sa zboare) si in pragmatici (sa se casatoreasca)…

dupa care mi-am dat seama ca cele mai multe dintre dorintele de acolo eu le-am trait deja (inclusiv cea pe care am scris-o pt un prieten, dar si una care m-a facut sa zimbesc – sa vad aurora boreala, sau cea cu zburatul – cu parapanta, cu parasuta, cu balonul) si , in loc sa ma bucur m-am intristat pentru ca pare ca am consumat deja mult;

plus ca eu n-am un to do list before I die, ma bucur de ce am si mi se intimpla, atit.

voi aveti  un asemenea to do list?

***

ce e straniu cu tablitzele astea (bravo a cui a fost ideea de campanie, abia astept sa aflu cine e brandul) e ca spatiul e limitat. si cum au fost deja scrise multe dorinte, ca sa o pui pe a ta, trebuie sa stergi alta. un fel de legea supravietuirii printre dorinte.

si cum alegi sa stergi dorinta cuiva?

imi cer scuze celui care a scris ca vrea sa-si numere banii inainte de a muri. eu pe el l-am executat.

3924
retro-tvschimbam numele unei televiziuni pt ca i se invirteste logo-ul?

schimbam numele unei televiziuni pt ca i se invirteste logo-ul?

realitatea tv difuzeaza in loop, la fiecare ora, o stire cum ca CNA a interzis postului Romania Tv sa mai foloseasca sigla cu rtv si domeniul rtv.ro.

in “beta” care insoteste stirea, doamna presedinte a CNA (nu-i scriu numele ca mi-e rusine) spune ca nicaieri pe lumea asta logo-ul unui post de televiziune nu se invirteste, nu se roteste si ca sunt alte elemente grafice care sunt dinamice – din genericele emisiunilor sau din “burtiere” – grafica de pe ecran care da informatii suplimentare.

astea sunt faptele, inainte de a spune o alta perspectiva asupra lucrurilor, sa pun putin context.

***

context 1: m-am exprimat acum citeva luni (spre uimirea prietenilor mei care stiu ca sunt foarte politicoasa) ca RTV este “o boritura  tv” . era legat de mascarile, manipularile si odioseniile pe care le-au facut atunci cind au relatat despre moartea lui Sergiu Nicolaescu. detalii aici. de atunci nu m-am mai uitat niciodata la RTV, desi s-a dus acolo Victor Ciutacu care mi-e drag si stiu ca face interviuri misto din care as avea de invatat.

context 2: echipa din RTV a plecat de la Realitatea Tv, e un deranj mare intre cei doi sefi de televiziuni (Cosmin Gusa si Sebastian Ghita), asa ca stirea pe care am vazut-o banuiesc ca a fost montata nu ca sa defavorizeze postul la care a fost difuzat, deci n-au editat-o pe doamna presedinta de CNA astfel incit sa para stupida, din simplu motiv ca le sustine cauza.

si- acum, dupa ce am stabilit ca eu nu-i iubesc pe cei de la RTV, iar Realiatatea TV nici atit,  sa ne intoarcem la principii si la ce e etic si legal.

***

doamna presedinte spune ca e total gresit ca sigla postului e animata si asta e un motiv ca postul sa-si schimbe numele.

nu e ceva gresit aici?

daca aceasta dinamica a logo-ului e deschiderea de drum in aceasta directie pentru ca omul de la grafica a avut o viziune si e genial?!

cu ce afecteaza asta calitatea programului – pe care este in masura (prin lege, nu neaparat prin competenta) sa -l judece CNA?

ceea ce se intimpla acum cu decizia minunata a CNA este o aiureala teribila; miine s-ar putea sa existe o informare ca o televiziune trebuie sa-si schimbe numele pentru ca si-a pus fucsia in logo.

nu ma intelegeti gresit, nu contest ca RTV n-a facut , din nou, o mascare ca sa speculeze asemanarea cu Realitatea TV, nu vorbesc despre etica RTV care nu exista pur si simplu, spun insa ca legiuitorul care ar trebui sa dea un exemplu de corectitudine si de respectare a normelor legii a ales cea mai aberanta dintre justificari ca sa ceara schimbarea numelui.

 

si ca in felul asta se creeaza un precedent periculos.

 

2200
ceaslive smart – foloseste-ti timpul ca sa te bucuri

live smart – foloseste-ti timpul ca sa te bucuri

zilele astea s-au intimplat lucrurio care m-au pus pe ginduri.

mai intii a venit un mesaj de la Doina din Iasi care , ingrijorata cumva de ultimele mele postari in care spuneam ca am nevoie de mai mult timp intr-o zi, se oferea sa-mi dea din timpul ei in dar. poate cel mai emotionant dar pe care l-am primit in ultima vreme.

apoi, aseara, un prieten  care-mi stie programul de lucru in aceasta saptamina m-a intrebat cercetator “dar de ce suna telefonul asa de mult? oamenii aceia nu stiu ca esti suprasolicitata?”. mie mi s-a parut ca ma cearta si am vrut sa ma apar.

as vrea sa ma mai apar o data si aici.

nimic din ceea ce fac nu-mi displace. tocmai de asta am renuntat la a lucra intr-o corporatie, ca sa fac doar ce-mi place. sigur ca am perioade supra aglomerate (ca acum cind s-a suprapus munca pentru super concertul VUNK si jurizarea in fiecare seara de la  festivalul Undercloud), dar am si perioade in care sunt in regula cu timpul, mai in regula decit oricare alta persoana angajata intr-o companie: imi incep diminetile la terasa mea de la debarcader din cismigiu, scriu din locuri umbroase si racoroase, si intilnesc oameni frumosi ale caror povesti incerc sa le fac cunoscute.

dar aceste perioade nu atrag atentia pentru ca sunt “usual stuff”.

cum ma descurc in perioadele aglomerate? ma ghidez dupa principiul “live smart”. ma folosesc – cum am mai explicat aici – de fiecare bucatica de tehnologie care a fost creata ca sa salveze timpul oamenilor si sa ne creeze confort. sunt o fericita utilizatoare de aspirator care face singur treaba (aspira el, nici nu-l bag in seama) – navibot il cheama, dar si o fericita utilizatoare de electrocasnice care pot fi programate sa spele, inregistreze si…cit as vrea, sa gateasca pentru mine.

(sunt in cercetare de robotel care sa gateasca pentru mine… stiu, e mai util sa fie un domn simpatic acasa care sa gateasca, dar si domnii simpatici muncesc, deci…)

ce vreau sa spun este ca nu doar eu sunt asa. am citit recent un studiu care spune ca

Interesul românilor pentru dispozitivele smart este în creştere, 62,7% dintre intervievaţi fiind interesaţi să achiziţioneze unul sau mai multe device-uri de acest tip în următoarele 12 luni, conform rezultatelor unui studiu realizat de Samsung Electronics România. Astfel, 22,9 % dintre respondenţi s-au arătat interesaţi să achiziţioneze un Smart TV, 28,7 % un smartphone, iar 27,6% o tabletă.

Studiul face parte din iniţiativa „Live Smart” a Samsung Electronics România, de a comunica noi oportunităţi ale device-urile smart, răspunzând cerinţelor de mobilitate şi conţinut personalizat specifice utilizatorilor de azi. Acesta a fost efectuat în luna iulie, pe un eșantion de peste 450 de respondenți din rândul utilizatorilor de Internet din cele mai mari 10 oraşe din România, cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani.

 undeva pe drumul asta al vietii in viteza, ne-am prins cu totii ca ne e mai bine daca ne folosim de tehnologie, in loc sa se foloseasca ea de noi. si, desi nu pare, in saptamina asta in care ma trezesc la 6, am prima intilnire la 9 si ajung acasa dincolo de ora 23, eu am invatat sa folosesc timpul cit mai bine. functionez, cum ziceam, dupa deviza “live smart” lasind tehnologia sa -si faca treaba ca eu sa am timp sa ma bucur de ceea ce e in jur.
scriu acest text de pe terasa de la cafe antipa, intimplator de la un calculator Samsung (ca tot am vorbit de Samsung si live smart mai devreme) si in urmatoarele minute, cu un frappe in fata, voi citi scenariul unui prieten. urmatoarea mea intilnire e la ora 17.00 si am 75 de min sa ma bucur de experienta mintii altcuiva.
ceea ce va doresc si voua pentru fiecare moment din viata voastra.

 

1869
imagescel mai frumos mesaj primit: timp in dar

cel mai frumos mesaj primit: timp in dar

astazi am primit pe mail acest mesaj. m-am uitat la el citeva minute bune. l-am citit de 5 ori cel putin. si mi se pare cel mai frumos mesaj pe care l-am primit in ultimul an.

si unul dintre cele mai frumoase daruri. un cadou nepretuit.

multumesc.

Buna Cristina,

Iti urmaresc blogul de mult timp, scrii frumos, scrii la obiect si mai ales scrii numai despre lucruri bune, frumoase si din care ai ceva de invatat.
Am vazut destul de des in ultima vreme abordat subiectul timp, sau mai exact lipsa de timp.

M-am gandit ca mi-as dori sa-ti dau din timpul meu (un numar de ore saptamanal), nu pentru ca-l am nelimitat, nu pentru ca am prea mult timp liber si nu pentru ca el nu este valoros pentru mine, dar pentru ca poate as putea avea sansa de ajuta la ceva mult mai frumos decat ce fac acum.

Considera-l ca pe un contract presemnat. Ma angajez sa imi dedic timpul pe care ti-l ofer lucrurilor pe care pot sa le fac in ajutorul tau. Nu stiu cate lucruri pot fi facute la distanta pentru tine, nu stiu ce anume ai putea sa-mi dai de facut care reintors la tine, acel lucru chiar sa-ti foloseasca si sa-ti fi economisit din timpul pe care ai putea tu sa-l aloci catre altceva, dar cum e timpul tau, te las pe tine sa decizi.

Eu nu-l am de vanzare (am vazut ca ai vrea sa cumperi timp), ci-l am in dar.

Poate ca ai mai primit astfel de oferte, dar eu vreau sa incerc sa dau timpului meu sansa sa fie folosit in lucruri atat de frumoase si bune.

Cu mult drag,
Doina

Iasi

3073
loveun robot s-a indragostit de cercetatoarea care-l avea in grija

un robot s-a indragostit de cercetatoarea care-l avea in grija

e ca un simpatic scenariu de film: un robot humanoid programat sa inteleaga emotiile umane s-a indragostit. si lucrurile au luat-o razna. a tinut-o captiva pe cercetatoarea care petrecea cel mai mult timp cu el pentru ca il studia indeaproape.

Initially, we were thrilled to see a bit of our soul come alive in this so-called ‘machine,’” said Dr. Akito Takahashi, the principal investigator on the project. “This was really the last step for us in one of the fundamentals of the singularity.”

The trouble all started when a young female intern began to spend several hours each day with Kenji, testing his systems and loading new software routines. When it came time to leave one evening, however, Kenji refused to let her out of his lab enclosure and used his bulky mechanical body to block her exit and hug her repeatedly. The intern was only able to escape after she had frantically phoned two senior staff members to come and temporarily de-activate Kenji.

“Despite our first enthusiasm, it has become clear that Kenji’s impulses and behavior are not entirely rational or genuine,” conceded Dr. Takahashi.

***
dincolo de stire care pare simpatica pentru ca e cu dragoste, mi se pare inspaimintator ca un robot poate fi invatat prin programare sa iubeasca. si mi se pare si mai inspaimintator ca domnul Takahashi asta, domn doctor cercetator, desi e un geniu in robotica pare dus cu pluta in ceea ce inseamna iubire:

“This is only a minor setback. I have full faith that we will one day live side by side with, and eventually love and be loved by, robots,” he said.

de la Pinocchio la I Robot trecind prin Asimov si prin orice mai vreti, imaginatia scriitorilor/regizorilor nostri preferati a fost depasita deja de realitate.

de aici

2618
bijuterii1Animale la purtator – bijuterii

Animale la purtator – bijuterii

vi se parea ca designerii exagereaza cind folosesc blana animalelor pentru a crea haine sau accesorii? mai ginditi-va o data dupa ce priviti cele doua bijuterii create de o tinara pe nume Cecilia Valentine.

un colier care are un hamser viu sau o… palarie sa o numesc care are o pasare vie incorporata.

de fapt proiectul Ceciliei este un protest fata de cei care exploateaza animalele in moda, si-a creat aceste instalatii ca sa arate intr-un mod extrem cam ce facem noi cu animalele cind le “purtam”…

fur is alive se numeste proiectul ei si gasiti mai multe aici

1957
ceasas vrea sa cumpar timp

as vrea sa cumpar timp

sunt oameni care vor sa cumpere fericire, eu – dintre toate lucrurile, starile, intimplarile – as vrea sa cumpar timp.

as vrea sa aiba zilele bune zeci de ore, iar zilele care mie mi se par rele sa le vind – sunt sigura ca undeva pe lumea asta e cineva care cu una din zilele mele “rele” ar trai minunat. le-as da si gratis, daca s-ar putea face comert cu timpul.

*

imi place directia in care merge tehnologia ca ne invata sa traim smart.

scriu asta de pe o terasa din Sfintu Gheorghe, din paradis aproape, unde timpul pare ca se opreste si ca-ti iei din el ce vrei.
dar stiu ca doar miine nu-i poimiine si voi fi curind acasa intr-o saptamina in care am de alergat intre doua proiecte mari si trebuie sa vad in fiecare seara piesele inscrise in competitie la festivalul de teatru independent Undercloud pentru ca sunt in juriu.

in teorie voi sta acasa maxim 8 ore in fiecare zi, timp in care va trebui sa maninc, dorm dar si sa fac treburi administrative pentru ca viata merge mai departe.

si-aici intervine traitul inteligent:

ok, stiu ca nu o sa pot sa gatesc de la distanta pentru ca nu-mi iese asta… inca:) dar o sa pot sa gatesc intr-una dintre zile pentru restul si o sa fac un depozit generos de alimente pentru ca nu o sa am timp sa ajung la alimentara, nici la piata si nici aiurea nu vreau sa maninc…

complicata viata am, stiu:))) de asta zic ca zilele mele cele mai grele ar fi absolut ok pentru altii.

in categoria cine ma salveaza aici e frigiderul meu destept tare care are spatiu mare de stocare si un sistem smeker prin care reglez temperatura ca sa stea alimentele (in special fructele si legumele) fresh.

(am o prietena care in perioade din astea ocupate cind nu ajunge sa cumpere nimic si maninca prin restaurante sau de la fast food zice ca are … lumina in frigider. ei bine, eu am led-uri in frigider:)) )

ce stiu ca pot face ca sa cumpar timp e din divizia live smart si se refera la spalatul cu masina si… la simpaticul robotel Navibot care face curatenie singurel. nu stiu daca v-ati intilnit vreodata cu el, il puteti testa in magazinele de specialitate (m-am jucat eu cind am cumparat aspirator pina s-a facut ambuteiaj de oameni). Navibot aspira singur, stie sa identifice obiectele pe care le intilneste si le ocoleste ca sa nu se loveasca si… cel mai simpatic si mai simpatic e ca se duce singurel acasa dupa ce a facut curat; se aseaza in locul lui in priza la incarcat cind simte ca nu mai are baterie.

(nu-s acasa ca l-as fotografia pe frumuselul meu navibot, dar vi-l arat dintr-o fotografie oficiala)

si mai stiu ca mai pot “trisa” – care e de fapt o utilizare inteligenta a timpului – cu masina de spalat care-si face singurica treaba cind eu sunt la intilniri,

daca acum citiva ani am fi vorbit despre asemenea posibilitati – aspiratorul sa faca singur curat in casa, masina de spalat sa-si vada singura, organizat, de hainele tale – oamenii s-ar fi uitat ciudat.

astazi tehnologia deschide oportunitati nebanuite mintilor noastre si putem cumpara timp in fiecare zi, folosind obiecte de uz caznic care ne protejeaza viata si energia. nu neaparat ca sunt eco, ci pentru ca muncesc ele in locul nostru.

culmea e ca, daca ma organizez bine in saptamina care urmeaza, am sa am timp sa si termin de citit o carte. sigur, o voi citit pe telefon, cit ma aflu in masina catre o intilnire sau alta, dar… o voi citi si, la capatul liniei si al saptaminii, o sa -mi fi satisfacut si o mica pasiune. (da, si teatrul e pasiunea mea si am marea bucurie de a munci in proiecte pe care le iubesc)

*
Live Smart e un concept dezvoltat de Samsung, companie ale carei produse au revolutionat timpul si timpurile: sunt cu mult inaintea vremurilor si ne salveaza noua din timp.

skinm-am intors la viata mea. plina de detalii la care nu pot renunta.

m-am intors la viata mea. plina de detalii la care nu pot renunta.

sa renunti la obiceiuri e un lucru tare greu.

tine de vointa, inainte de orice, iar vointa e un fenomen complicat.

creierul dicteaza ceva si undeva in corpul tau apare o noua voce- ca si cum ti-ar vorbi pielea, sau mina, sau talpile – care vrea cu totul altceva. si intervine razboiul.

razboaiele nu sunt cistigate intotdeauna de cei mai tari, uneori sunt cistigate de cei mai smecheri, alteori sunt cistigate de cei perseverenti.

***

cam asa mi s-a intimplat si mie in saptamina experimentului in care a trebuit sa renunt la inovatii care sa-mi faca viata mai usoara.

unele inovatii au fost mai puternice decit mine.

n-am avut nicio problema sa renunt pentru o saptamina la deliciul femeilor, inovatia care a adus zimbetul pe chipul multor purtatoare de decolteuri si-a mutat privirea barbatilor la baza tremii superioare a corpului: sutienul push up.

n-am avut nicio problema nu pentru ca peste noapte as fi devenit sora cu mama natura, ci pentru ca nu pun atit de mult pret pe profunzimea decolteului meu.

am avut insa super probleme in a renunta la… elasticul de par.

stiu, nici macar nu pare a fi o inovatie, dar stiti cum e sa fie vara, 100 de grade la umbra si tu sa aspiri la cosite de Ileana Cosinzeana, echivalentul neimprietenirii cu foarfeca?!

in primele zile am descoperit cele mai fanteziste utilizari ale agrafelor, in impletituri care pareau care mai de care mai frantzusesti, dar care aveau un singur scop: sa tina parul cit mai sus de umerii mei.

dupa ziua nr 3 un prieten binevoitor a spus ca nu pot sa renunt la o inovatie ca sa o inlocui cu alta, asa ca a trebuit sa renunt si la agrafe…

dar am rezistat mai putin de 24 de ore.

marea victorie –  stiu, doar in contextul asta e o mare victorie, dar pentru cine ma cunoaste chiar e o victorie – a fost ca abia astazi am imbracat prima pereche de jeans intr-o saptamina.

a fost ca si cum m-as fi reintors acasa: tricou, bascheti, jeans largi si… raiul din Delta, caci sunt la festivalul Anonimul… adica aproape perfectiune.

dincolo de situatiile amuzante, saptamina aceasta in care m-am privat singura de inovatii care fac femeilor viata mai usoara a fost un prilej de analiza; e la prima mina sa spui ca asa cum te-ai invatat cu ceva te poti dezvata. in teorie e si adevarat.

dar sunt mai multe nuante aici – care tin de confort, nu de lux; care tin de buna dispozitie pe care o ai cind faci lucrurile in felul tau (in incaltamintea ta comoda sau in jeans – asta e una dintre cele mai bune intimplari pentru femei: sa li se dea voie sa poarte pantaloni).

si viata e prea scurta ca sa nu te bucuri de lucrurile mici care-ti dau confort si te tin in lumea ta, asa cum ti-ai creat-o de-a lungul anilor.

 

***

am facut acest experiment la invitatia Nivea care tocmai a lansat primul lapte de corp sub dus. daca n-ati testat inca acest produs, va recomand din inima, mai ales celor asemeni mie care sunt consumatoare frecvente de lapte sau creme pentru corp, din necesitate pentru ca pielea nu le e suficient de hidratata.

pentru cele mai multe femei aplicarea unei lotiuni hidratante pentru corp e o treaba care necesita timp si in viteza diminetilor in care oricum te-ai trezit tirziu, inca 5 min in baie inseamna mult. smekeria cu laptele de corp sub dus de la Nivea este ca il aplici sub dus si apoi te clatesti cu apa, iar cind te imbraci e ca si cum ai fi folosit cea mai hranitoare crema, doar ca n-ai mai asteptat sa “intre in piele”.

peste un an sau doi genul acesta de produse vor fi precum elasticul meu de par… un detaliu atit de mic in obiceiurile zilnice incit pare fara importanta. pina cind esti constrins sa renunti la el.

gata, m-am intors la viata mea. plina de detalii la care nu pot renunta.

2441
iniminicio inima nu e de piatra si fiecare piatra are inima ei

nicio inima nu e de piatra si fiecare piatra are inima ei

v-ati gindit vreodata ca expresia inima de piatra – ca referinta pentru o inima care nu mai bate, care e rece, insensibila – e incorecta nu din perspectiva inimii, ci a pietrei?

am aflat zilele acestea de la o doamna doctor geolog – Iza Maris – ca rocile, pietrele sunt acumulari de minerale care se depoziteaza in functie de conditiile mediului la care au fost expuse. o piatra creste in timp pentru ca se hraneste cu ce gaseste in mediul inconjurator, asemeni oricarui alt organism “viu”, doar ca dezvoltarea ei e intr-un alt ritm si pe o alta scara a timpului decit a noastra.

ceea ce pentru noi inseamna un an ar putea inseamna in timpul pietrelor o secunda.

ca si la noi, in lumea pietrelor exista dispute – un calcar dominant il poate asimila, cuceri, pe calcarul vecin de la fundul marii. o face in timp ce se dezvolta pe parcursul a zeci sau sute de ani. de lupta pe limba pietrelor.

o piatra respira in felul ei, transpira in felul ei, are “viata” ei, dupa legile create pentru ea.

***

doar pentru ca scala de valori a lumii noastre e diferita de cea a lumii pietrelor, doar pentru ca lumile noastre sunt paralele, in timpi de dezvoltare diferiti, pietrele par fara viata pentru noi.

poate ca asa e si cu inimile despre care credem ca sunt de piatra. bat in lumi paralele cu ale noastre. si doar nerabdarea noastra de a le vedea traind la fel ca noi ne face sa le consideram de “piatra”.

*

in fotografie sunt pietricelele pe care le-am gasit intr-o dimineata pe o plaja din Grecia, in urma cu citeva saptamini

 

2366
skinexperiment, part 2: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara

experiment, part 2: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara

nu e deloc usor sa renunti la lucrurile inventate de-a lungul timpului tocmai ca sa-ti faca viata mai usoara.

timp de o saptamina ma straduiesc sa traiesc eliminind din viata mea citeva dintre inovatiile destinate salvarii timpului femeilor, dar si mentinerii unui confort psihic.

prima incercare a fost marti: sa renunt la geanta.

o jumatate de zi am rezistat si asta pentru ca am avut niste buzunare mari la pantaloni.

sunt intr-o saptamina in care am de lucrat la 2 proiecte complicate, in geanta mea se afla zilele astea: laptopul, doua agende mari, portofelul, ceva accesorii specifice: pixuri, chei, niste facturi, batiste, guma de mestecat, vitamine. am eliminat portfardul pentru ca in experiement am renuntat si la make-up, dar chiar si asa geanta cintareste 6 kg.

n-am putut pune astea in buzunare, dupa o jumatate de zi de carat in brate lucruri, am abandonat lupta.

am ramas insa fidela deciziei de a nu folosi niciun pic de make-up, doar o crema hidratanta cu factor de protectie pentru ca am o alergie la soare.

ocazie cu care mi-am mai dat inca o data seama ce mult inseamna descoperirea cremelor cu factor de protectie – daca n-ar fi existat probabil ca as fi umblat cu o umbrela tot timpul sau as fi avut pielea roshie ca de rac tot timpul.

care sunt efectele nepurtarii niciunui fel de make-up? in afara unui mic inconfort psihic – mi-ar fi placut sa nu mi se vada cearcanele atit de mult – un stres foarte mare pentru ca mi se usuca foarte foarte tare buzele.

e foarte cald afara, oricit de multa apa as bea, soarele isi face damblaua si buzele mele nu sunt deloc happy. daca mai stau citeva zile asa o sa incep sa le fac versuri ca la manele in care sa le pling de mila.

in acelasi experiment am renuntat la uleiurile si cremele de corp. beau apa in disperare ca sa compenzez hidratarea, dar tot ce am in minte e un experiment in care un prieten dermatolog m-a rugat sa las la soare un pantof din piele de care nu mai am nevoie. a stat 3 zile la soare si era super scorojit de parca ar fi fost tinut in cuptor. m-a rugat apoi sa -i iau perechea sa -i administrez zilnic crema si sa o expun la soare. pantoful si-a pastrat pielea elastica.

asta a fost lectia prin care am invatat ca e absolut esential sa iti ingrijesti pielea… de aici incolo au aparut multe alte detalii despre cum uleiurile parfumate hranesc pielea dar o si parfumeaza discret, genul ala de parfum care nu lasa dire in jur dar pe care-l simte exact cine trebuie si cind trebuie.

mai am patru zile din experiment. confortul meu psihic a disparut din prima zi, mai ales ca sunt si intr-o saptamina foarte foarte aglomerata, asa ca mirii in fiecare zi dupa micile lucruri care-mi fac viata mai usoara.

cineva mi-a sugerat sa renunt la masina de spalat…stiti ce inseamna asta intr-o saptamina in care imi fac bagajele pentru un festival de film?

puteti sa-mi propuneti lucruri / inovatii la care sa renunt ca parte din acest experiment.

luni ziceam ca puteti sa-mi faceti viata grea, astazi zic ca mi-as dori sa fiti blinzi.

***

la invitatia Nivea fac parte dintr-un experiment in care renunt la inovatii care fac viata femeilor mai usoara, tocmai ca sa evidentieze importanta lor in viata noastra, experiment care adauga o alta invovatie revolutionara pe lista: PRIMUL Lapte de Corp care se foloseste sub dus – mai usor, mai rapid, mai placut .

1961
ceasLive Smart: caut sfaturi despre cum sa folosesc timpul mai eficient

Live Smart: caut sfaturi despre cum sa folosesc timpul mai eficient

cel mai valoros lucru pentru mine e timpul. secundele si orele pe care le consum intr-o directie sau alta. am perioade cind sunt atit de ocupata incit fiecare ora pe care o consum gresit imi poate da peste cap deadline-uri, proiecte sau chiar viata.

stiu ca suna dramatic, dar e adevarat. pe de o parte asa e viata unui freelancer, pe de alta asa e viata mea pentru ca mi-o fac eu: nu pot sa nu ma implic in proiecte care mi se par frumoase si in care cred cu tot sufletul. si daca ele vin catre mine, eu ce sa fac?!:)

pretuiesc timpul in multe feluri. e unul dintre cele mai scumpe cadouri pe care le fac: timpul, insotit de knowledge-ul meu in cine stie ce domeniu. il investesc in actiuni umanitare sau pentru prieteni.

dar citeodata nu cistig cursa cu timpul.

ieri cind am ajuns acasa mi-am dat seama ca pentru a rezolva tot ce aveam pe to do list mai aveam nevoie cam de 20 de ore. si era deja 8 seara.

am pus un status pe FB cu “mai vreau 20 de ore in ziua de astazi” si imediat au aparut comentarii prin care si altii se plingeau de timp insuficient.

sunt zile aglomerate cind ma gindesc ca nu traiesc suficient de smart, ca n-am invatat inca ce inseamna Live Smart si ca nu stiu sa-mi administrez bine timpul.

dupa care ma linistesc si-mi spun ca poate totusi nu e vina – in totalitate la mine – si ca as putea gasi niste trucuri / ajutoare inteligente care sa imi faca viata mai usoara.

sa traiesti smart folosind cind mai multa tehnologie care sa faca treaba in dreptul tau – e una din tintele mele in viata. pentru ce nu e nevoie sa pun suflet, dar sa-mi dea suflet, sa caut si sa gasesc inlocuitor.

voi ce solutii smart aveti ca sa va salvati timpul si sa-l puteti folosi pentru pasiunile voastre?

de exemplu, eu – ca sa pot tine ritmul cu tot ce am de citit – m-am invatat sa citesc carti si pe telefon, chiar daca am pierdut o parte din experienta cititului molcom cind dai paginile linistit, si a mirosului de hirtie si cerneala tipografica.

caut solutii sa … live smart.

i need help:)

ma ajutati? multumesc

*
P.S. Stiati ca un minut este echivalentul drumului pe care o picatura de singe il face plecind din inima, parcurgind tot corpul ca sa se intoarca iar , in acelasi loc, in inima?
P.P.S. Si astazi am nevoie de citeva ore in plus in zi.
2663
urs polar 4Olga Gladysheva si niste ursi polari

Olga Gladysheva si niste ursi polari

Olga Gladysheva este, dupa cum ii suna si numele, rusoaica. e fotograf specializat in portrete: de animale si de oameni.

cu animalele ii iese minunat, la oameni… nu e chiar pe gustul meu.

intr-o zi ca asta cind e o caldura grea, uitati-va putin la ursii polari surprinsi de Olga.

preferatul meu e cel care baleteaza in apa, adica acesta:)

si o vedere din alta perspectiva:)

 

desigur imi place si asta sportiv, care prefera aerobicul.

 

olga e o fotografa f buna cind e vorba despre animale. ca sa intelegeti, dincolo de dragalasenia fotografiilor, cam cita munca e in ce face iata un cadru pe care ea l-a numit dialog

 

puteti vedea fotografiile ei aici.

 

2690

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!