Pentru duminica aceasta am o intrebare intima: ce cicatrici ascundem? Si ce ascund ele?
*
eu am una in partea dreapta, linga osul bazinului, de la o operatie de hernie facuta chiar in ziua in care implineam 6 ani. Are cam 4 cm si e ca o dunga fina, verticala.
e ascunsa intotdeauna de lenjerie, dar ea ascunde o parte din sechelele mele legate de spitalele din Romania.
una cam de 4 cm, in partea dreapta, chiar pe o coasta. cazatura intr-un gat de sticla de vin spumant pe 23 august 1989. cusut cu ata de cusut albastra acasa, fara anestezie, era prea tarziu pentru spital. amintirea e ca am inaginea mea foarte clara din timpul interventiei, pentru ca aveam in fata intamplator o oglinda mare.
O cicatrice de la o rana de cutitas. Eram in clasa a 5-a si ne intorceam de la cules de struguri de la Focsani(munca patriotica), in septembrie 1989. Calatoream intr-un autobuz/autocar vechi care trancanea ingrozitor. Imi desfaceam nuci verzi, cand mi-a spus o tovarasa profesoara sa ma mut pe scaunul de langa. Nu stiu de ce am tinut mana in dreptul piciorului, dar cand am atins tabla autobuzului pe laterala, mi-a intrat lama cam jumate in coapsa. Am simtit ca mi-a inghetat piciorul si eram sigura ca nu voi mai putea merge niciodata. Am strans din dinti si pana la Bacau (vreo ora) nu am scos un sunet, desi imi venea sa ma tavalesc pe jos de durere. Am ajuns la scoala si le-am arat colegelor rana, dar le-a pus sa jure ca nu cheama diriginta. M-am dus si la maica-mea la farmacie si m-am facut ca ploua cand m-a intrebat de ce merg asa greu. Habar nu am de ce mi-a fost frica/rusine sa spun ce mi se intamplase. Poate ca mi-a fost frica sa nu ma certe toti. Abia spre seara le-am spus ca mi-a intrat cutitul cu care am taiat strugurii in picior si mi-au facut antitetanos.
Piciorul stang, lungime de-o schioapa, facuta cand aveam doi ani. In timpul operatiei am ros degetele unei papusi blonde. Evident ca eu nu tin minte, dar mi s-a povestit si, cand m-am facut mare, am verificat: papusa blonda nu mai avea decat urme de degete. Plus o cicatrice la piciorul drept, de la prima si singura cazatura cu bicicleta, acum vreo 15 ani, cand am invatat sa merg pe doua roti. Plus semnul de la operatia de apendice, care e, asa cum mi-a promis medicul inainte sa intru in operatie, oblic, mic si sexy.
Cu liniuta, ca sunt multe:
-fix in mijlocul fruntii, fulgerul meu de Harry Plotter (capatat de la un grilaj cand aveam 6 ani);
-aproape pierduta prin spranceana dreapta o taietura de vreo 4 cm cusuta frumos de o tanti la camera de garda in Alexandria in timp ce tata si inca o tanti asistenta erau urcati pe mine ca imparteam pumni si picioare unde apucam. Provocata de un fier ce a zburat intamplator in capul meu;
-pielea de pe cotul stang despicata in doua in parcul circului cand aveam vreo 10 ani;
-interiorul coapsei stangi, vreo 4 centimetri. De la un gard metalic. Abia se mai vede. 12 ani
-interiorul palmei drepte, 2 cm. De pe munte, prin 2001
-aratatorul de la mana stanga. 1 cm. Un cutter naravas acum o luna jumate. Construiam un model de planor.
-degetul mare, mana dreapta. 2 bucati. Au doar o saptamana :)))
Ce ascund ele? Faptul ca m-am jucat mult cand eram mic. Faptul ca ma joc si acum si sunt neatent :))
-mana dreapta, langa cot, muscatura de caine, scos carne din brat.
-piciorul stang, sub fund, si gamba piciorul drept de la o explozie cu o bomba artizanala intr-un club; pe externarea din spital scrie: plaga impusacata. ayeee!
-degetul mare de la piciorul drept, batatura de la sandale in timpul nuntii prietenei mele cand am stat o ora in picioare la slujba, fiind don’soara de onoare. a ramas semn dupa ce-am avut rana deschisa (batatura s-a spart in timpul petrecerii)
-cot mana dreapta, semn din copilarie cand jucam de-a v-ati ascunselea si alergand spre acelasi copac cu competitorul, am intrat unul in altul; din ricoseu, am am cazut, el a intrat cu capul in copacul unde trebuia sa ‘scuipam’ de prinselea =)
Pe bratul stang. E din 2000 si are cam 10 cm. Am avut noroc de un doctor foarte cumsecade, la Municipal. Au fost si ceva beneficii incluse.
– genunchiul stang, doua linii fine ramase de la o mini operatie (clasa a XI-a, am sarit un gard, m-am julit si m-am infectat)
– gamba stanga un x alb, minuscul, nu stiu de unde l-am capatat
– sub genunchiul drept o adancitura cam cat un varf de carioca (clasa a VIII-a, faceam baie, am auzit Iris la televizor, am sarit din cada si am alergat pe hol, am alunecat pe gresie si m-am infipt cu piciorul intr-un colt de sifonier)
– o bulina alba in stanga buzei (de la varsat de vant pentru ca n-am ascultat si m-am scarpinat)
– trei taieturi minuscule pe abdomen de la operatia de apendicita, una e deasupra buricului (laparoscop)
O cicatrice la mina dreapta, de-a lungul degetelor,in apropierea tendoanelor. Amintirea unei cazaturi de la 7 ani, in plin, intr-unul dintre aragazele de jucarie comuniste, din tabla. Si prima imagine puternica pe care o pastrez despre tata – impietrit, linga tocul usii, privind cum imi tisneste singele din palma.
doua, unite in +, de la cele doua cezariene
una, de buna purtare, de la mana rupta pe la 7 ani
Am cazut in fel si chip si am avut zeci de semne. Borduri, linii de cale ferata, cioburi, asfalt, pietre, trepte.. m-am luptat cu toate. Totusi, singura cicatrice cu care am ramas si la varsta asta este una lasata de o colega in clasa a saptea pe mana stanga. Jucam baschet, ea avea unghii lungi, am sarit amandoua la minge si m-a jupuit. S-a oripilat si a inceput sa tipe cand si-a vazut sub unghie bucatica mea de piele .. 😀
din cap pana’n picioare
– una pe frunte. un leagan, la 11 ani. eram in parcul din sinaia si am facut pe eroina vrand sa opresc brusc leganul in care era o fetita mica, speriata ca luase prea mare viteza. m’a tras sub. ghinion
– una deasupra buzelor si una sub. piatra nesuferita. am fost cusuta ca sacul. daca n’aveam copci, as fi avut un semn mai decent
– operatia de apendicita. mica, aproape ca nu se vede.
– diverse, mici, pe maini, de la pisici
– una pe glezna, de la o sticla de sampanie care s’a spart pe piciorul meu.
de alea de pe suflet nu vorbim, da? 🙂
[…] trebuia să fie decât un comentariu la un articol al Cristinei Bazavan – Cicatrici, dar pe măsură ce îl scriam am conÈ™tientizat ceva tare ciudat: teama mea de singurătate vine […]