shutterstock_scoalashutterstock_scoala

scoala viitorului nu va fi cu memorare, ci cu dezvoltare personala

zilele acestea sunt la Roma intr-un centru de testare si de cercetare pentru cauciucurile din care se fac unele dintre cele mai bune roti din lume: Bridgestone.

ieri am intilnit doi tineri foarte cool cercetatori – cu pasiune imensa pentru chimie si fizica – ambii cu inovatii in portofoliu si asta m-a facut sa ma gindesc din nou la sistemul nostru de invatamint care nu te ajuta foarte mult sa te dezvolti in mod constant, urmarindu-ti aptitudinile reale (cele in care nu doar performezi cu o nota mare, ci te si bucura, te implinesc ca om atunci cind ti le dezvolti)

*
eu sunt dintre cei care a avut multi de 10 la scoala, dintre cei carora li s-a spus ca nota 10 este rasplata suprema pentru ce inveti si ca mine cred ca sunt multi altii. astazi cred, oricit vi s-ar parea de straniu, ca sa iei numai 10 la scoala e o mare prostie.

cind eram elev nu si-a pus nimeni problema sa ma invete ca e mai important sa cresc eu cu mine in mod constant, sa fiu mai buna astazi decit am fost ieri (in oricare domeniu in care ma educ). bine, nu cred ca si-a pus problema sa invete pe nimeni din generatia mea.

generatia mea a fost obligata sa-si dezvolte memoria, invatind “pe de rost” ceea ce le dictase profesorul, fiind cu totii obligati la uniformizare ( nu doar in imbracaminte, ci si in gindire) ca sa le fie mai usor celor care ne aveau in grija.
am iesit “din sistem” cum am putut fiecare. pentru ca mai devreme sau mai tirziu am descoperit ca sistemul nu ne fericeste.
*
anul trecut am facut un interviu cu unul dintre romanii pe care sistemul de invatamint de la noi nu l-a acceptat foarte bine pentru ca gindea diferit si-a fost nevoit sa plece inca din liceu in strainatate pentru a fi apreciat. la vremea intilnirii noastre, domnul – Mihai Pohontu – era vicepresedintele Disney Gaming Division , astazi e vicepresedintele Samsung.

cind l-am intrebat cum crede ca va fi invatamintul in viitor, domnul Pohontu mi-a spus ca va fi despre cum stii sa sintetizezi informatii, despre a dezvolta o gindire practica si analitica (in structura ei) si nu despre a memora pentru ca informatiile sunt deja la indemina tuturor.

le spun asta tuturor prietenilor mei care au copii de trimis la scoala, pentru ca e important sa -i “aseze” intr-un mediu in care le va fi bine in viitor.
*
din fericire pentru copiii (dar si parintii) de astazi. au aparut si in Romania scoli private care urmaresc aptitudinile elevului, care ii dau libertatea de exprimare si il lasa sa mearga pe drumul lui, lumindu-i cale discret.

una dintre aceste scoli este Avenor care din aceasta toamna are si liceu (pina acum avea gradinita, scoala primara si scoala gimnaziala), o coala care urmareste culicura din Romania, dar face cursuri biligve si are grija si de dezvoltarea non formala tocmai pentru a descoperi aptitudinile copiiilor.

pe 7 mai au Ziua Portilor Deschise pentru ca parintii sa vada cum arata o scoala care si-a adaptat pentru viitor metoda de invatare. e un eveniment cu locuri limitate, asa ca e nevoie de o inscriere aici.

*
daca as avea un copil, scoala pe care o va urma ar fi una dintre problemele mele cele mai complicate. pentru ca imi doresc sa nu mai aiba experienta mea (chiar daca vorbim de una de , aparent succes) pentru ca in esenta si eu si statul roman am pierdut timp si bani: am studiat matematica si profesez intr-o cu alta directie – jurnalism, comunicare. iar acest paradox e rezultatul confruntarii dintre profesorul cel mai talentat si impunator din scoala, aptitudinile mele care ma si multumesc sufleteste si nevoile pietei.

e o lectie pe care toti din generatia mea am invatat-o in varianta “hardcore” si de care copiii de astazi nu mai nevoie.
*
foto covover Shutterstock

2 Comments Published

5 years ago / Reply

Si scoala romano-finlandeza e o solutie,noi suntem foarte multumiti de ceea ce fac oamenii de acolo,e un mediu foarte bun,un colectiv de profesori cu o viziune deosebita!

5 years ago / Reply

Fara intentia de a ma lauda, si eu am avut din pacate f multi de 10-drept urmare am fost sefa de promotie si sefa clasei atat in generala, cat si in liceu. Zic din pacate pentru ca m-am luptat foarte mult cu cei din jur si cu mine insami pentru a iesi din tiparul de asa-zisa tocilara. Undeva prin clasa a 7-a, cand am descoperit baschetul (care mi-a salvat intreaga existenta), mi-am construit singura un sistem de invatare, care presupunea retinerea informatiilor fara memorare excesiva si, mai ales imi oferea mult timp liber. Pentru baschet, desigur :)
In prezent si eu lucrez in alt domeniu decat cel pentru care m-am pregatit (am studiat dreptul si acum scriu), dar din cauze conjuncturale. Si ma bucur asadar ca mi-am dorit sa invat mereu cat mai multe din domenii variate pentru ca altfel aceasta adaptare nu ar fi fost posibila. In plus, m-a ajutat faptul ca am avut un profesor minunat la limba romana :)
Baietelul meu are mare noroc ca e o fire dezghetata (nu cum am fost eu in primele clase primare) si se foloseste in general de intuitie si logica pentru a invata (si-a dezvoltat si el propriul sistem-bizar din punctul meu de vedere-de invatare). Din pacate, metoda de predare, desi manualele sunt complet diferite, a ramas aceeasi cu cea de acum 20 ani in sistemul de invatamant public.
Scuze pentru povestirea lunga, dar citindu-te de atat de mult timp si cunoscandu-te, te simt foarte aproape de sufletul meu.

Leave a Comment


7 × = fourteen

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!