Tag : film

ivanon sunset(de vazut) SUNSET, un film care – pentru noi romanii – vorbeste si despre dedicarea incredibila pentru meserie a lui Vlad Ivanov –

(de vazut) SUNSET, un film care – pentru noi romanii – vorbeste si despre dedicarea incredibila pentru meserie a lui Vlad Ivanov –

De fiecare data cand vad un film in care joaca Vlad Ivanov ma uimesc puterea cu care se scufunda in rol si sacrificiile pe care le face pentru a ajunge la personaj.

Sunt putini actori care au dezvoltat chiar o voluptate in exercitiul transformarii si al pregatirii pentru un rol.

Maestrul acestor transformari ale propriului sine e Daniel Day Lewis care sta singur, departe de familie, intr-o cabana la munte si exerseaza lumea personajelor lui. Pentru Lincon, filmul lui Spielberg , i-a cerut regizorului un an de pregatire, a invatat accentul si felul de a vorbi al lui Lincon, a citit peste 100 de carti, a lucrat la transformarea sa fizica alaturi de un make-up artist pe care l-a angajat chiar el si, abia dupa ce a vazut ca se poate transforma intr-o forma cu care sa fie fericit, a acceptat rolul.

Genul acesta de munca e venita de la un domn pe nume Stanislavski, iar actorii care merg pe drumul asta sunt incadrati la “method actor”.

Din Romania, Vlad Ivanov e dintre actorii care au dezvoltat cel mai mult aceasta tehnica. Il banuiesc ca a dezvoltat-o invatand si facand, nu stiu daca a facut cursuri speciale.

Dar i-a avut indeaproape pe platourile de filmare pe multi actori mari americani (Jim Carey e unul dintre ei – au fost colegi in Dark Crimes) care se scufunda si ei total in aceasta metoda de pregatire a unui rol. Iar povestirile lui Ivanov despre conversatiile cu Carey si cum s-au pregatit fiecare pentru roluri sunt absolut minunate. (Carey i-a povestit ca atunci cand s-a pregatit pentru Ace Ventura a avut in minte un strut care da tot timpul din cap.)

*

Am vazut in mai putin de o saptamana, doua filme in care Vlad Ivanov are rolurile principale ( La Gomera, r Corneliu Porumboiu si Sunset, r Laszlo Nemes) si am realizat inca o data dedicarea absoluta a lui Ivanov pentru meseria lui.

In La Gomera a invatat in 3 luni sa fluiere dupa un limbaj care e intr-o insula din Spania, pentru Sunset a invatat limba maghiara!!!!

Aseara la q&a-ul de la premiera filmului Sunset, in prezenta regizorului castigator de premiu Oscar (pentru Son of Saul), Ivanov a povestit cum a invatat limba maghiara, cum a petrecut ore in sir in parcuri facandu-si lectiile si ajungand mereu la ora fixa la profesoara lui, mereu pregatit, mereu setat mental si emotional sa reuseasca sa-si spuna perfect rolul in maghiara.

E dincolo de disciplina aceasta dedicare pentru meserie. Nu a facut-o doar pentru rolul asta in filmul lui Nemes (care l-a vrut special pe el, desi nu era actor de limba maghiara) ci pentru toate rolurile lui.

E insa foarte vizibila acum pentru ca avem La Gomera cu vorbirea in fluieratul complicat si Sunset cu rolul integral in maghiara.

ivanov la gomera

(imagine din La Gomera)

La Gomera intra pe ecrane in septembrie si am sa ma intorc sa scriu pe larg despre el pentru ca e un film in care  Corneliu Porumboiu si-a ridicat la un nou nivel obsesia pentru descompunerea limbajelor de comunicare. E un film politist, cu foarte mult umor, o sa va placa foarte mult.

Acum va invit insa sa mergeti sa vedeti (din 21 iunie) SUNSET, o poveste de la inceputul secolului trecut, dintr-o Budapesta in care femeile sunt exploatate intr-un mod perfid.

Unul dintre oamenii rai e, cum altfel, domnul Vlad Ivanov.

M-am trezit in sala de cinema ridicand pumnul la o secventa in care personajul lui Vlad manipuleaza niste fete, mi-as fi dorit sa-i dau una in barba.

E printre putinii actori care poate aduce pe ecran o energie credibila a omului rau, pastrand si o parte buna pentru sufletul fiecarui personaj, fara insa sa fie ostentativ: totul e foarte continut si autentic.

Probabil ca sunt sute de ore de munca interioara, pe parcursul a multor ani si a multor roluri, in spatele acestei energii de pe ecran.

Altfel, depun marturie ca, dincolo de ecrane, Vlad Ivanov e un om bun, solar, atent la oameni, foarte empatic si foarte nemacinat de nimicia vietii. Uneori te si miri cum un om ca el aduce la lumina asemenea personaje.

ivanon sunset

641
rene(video) Renée Zellweger se intoarce cu doua filme exceptionale: Judy si What IF –

(video) Renée Zellweger se intoarce cu doua filme exceptionale: Judy si What IF –

In aceste zile, fosta Bridget Jones – Renée Zellweger se reintoarce pe ecrane cu doua filme exceptionale.

Nu stiu daca va mai aduceti aminte valul de ura de care s-a lovit domnisoara Renee acum cateva luni cand oamenilor nu le placea cum arata acum, cand au trecut anii peste ea (ca peste noi toti).

Renee si-a vazut de treaba ei, nu a comentat nimic si iat-o iesind pe piata cu o productie Netflix si cu un film de lung metraj pentru care are toate sansele sa fie nominalizata la Oscar.

Sa le luam pe rand.

In 2 zile, pe 24 mai, vor aparea pe Netflix mini seria What If, o thriller sexy despre o doamna foarte foarte influenta in Silicon Valley, un mix intre Black Mirror, Propunere Indecenta si Basic Instinct

In urmatoarea luna, Rene o va interpreta pe Judy Garland intr-un film biografic foarte emotionant, despre ultimii ani din viata actritei care a fost toata viata in atentia publicului pentru a sfarsi in foarte mare saracie.

Transformarea lui Rene este exceptionala si conform declaratiilor care tot apar, ea canta (a mai facut-o si la Chicago) toate piesele lui Garland in film.

Mi se pare minunat cum nu i-a pasat ei deloc de gura lumii si cum si-a vazut mai departe de treaba. Probabil ca la inceputul anului viitor va avea o noua nominalizare la Oscar.

1392
riverrunSe vinde un castel din Game of Thrones!!! Faceti rost de 500.000 de lire si e al vostru! –

Se vinde un castel din Game of Thrones!!! Faceti rost de 500.000 de lire si e al vostru! –

Acum ca se termina Game of Thrones, fanii pot gasi o mica consolare: pot locui intr-ul dintre castelele din film!

Se vinde castelul care, in film, e Riverrun, casa din copilaria lui Katelyn Stark.

Castelul se afla in Belfast, a fost construit la mijlocul secolului 1800. Conform agentiei imobiliare care il scoate la vanzare – Castelul a fost renovat in 2006 si a fost impartit in 23 de apartamente luxoase.

5 dintre ele sunt scoase acum la vanzare pentru 500.000 de lire sterline. Fiecare apartament are minimum 3 dormitoare si 4 bai.

Banuiesc ca e o investitie care poate fi recuperata destul de usor daca se face un hotel pentru fanii Game of Thrones, plus ca multe dintre elementele originale ale cladirii sunt pastrate intacte – scari, seminee.

Daca ne uitam insa la fotografii, e evident ca locul are nevoie de o investitie in renovare si remobilare, dar… sunt sigura ca isi va gasi cumparatori.

riverrun sezon 6

Gosford Castle1

4E6D807C00000578-5973925-image-a-37_1532080427050

gosford-castle-ceilings-GOTCASTLE0718
gosford-castle-interior-room-GOTCASTLE0718

1007
nespresso talentsSunteti pasionati de film si doriti sa ajungeti la TIFF sau chiar la Cannes ? Va ajuta Nespresso Talents! –

Sunteti pasionati de film si doriti sa ajungeti la TIFF sau chiar la Cannes ? Va ajuta Nespresso Talents! –

Pentru prima data in Romania, se lanseaza Nespresso Talents – concursul de scurt metraje pentru amatori, care te duce la marile festivaluri de film.

Am scris de multe ori despre implicarea Nepresso in sustinerea activitatilor conexe cinematografiei internationale.

La nivel global sunt 18 festivaluri de film, pornind de la Festival des films a Cannes, si pana la cele la nivel local, precum TIFF, unde Nespresso a fost implicat atat financiar, cat si prin activari sofisticate sau evenimente dedicate – cine, brunch-uri etc. – perfecte pentru networking-ul oamenilor din industrie.

La Cannes, pe perioada festivalului de film, Nespresso a creat an de an evenimente super spectaculoase; acum cativa ani a fost un proiect in care importanti chefi au creat cate un meniu inspirat de filmul lor preferat dintre cele premiate la Cannes. Deliciu haute cuisine!

Nespresso organizeaza, de 4 ani, si o competitie de scurt metraje pentru amatori si anul trecut tot faceam tumbe la echipa Nespresso din Romania incercand sa aflu cand va fi si tara noastra inclusa in proiect, mai ales ca avem foarte multi tineri talentati in productii video destept realizate.

 

Ei bine, din 2019 concursul Nespresso Talents se organizeaza si in Romania!

E un concurs cu premii in bani (2000 euro locul 1 sau 1000 euro – locurile II si III) si cu posibilitatea de a merge la TIFF, la nivel local, sau chiar la Cannes, pentru cele mai bune productii selectate, si a avea filmul proiectat la o ceremonie speciala in perioada celor mai importante festivaluri de film, la nivel local sau international.

Ce trebuie sa stiti despre concursul Nespresso Talents:

 Tematica editiei din 2019 este “Suntem ceea ce mancam”, pornind de la credo-ul Nespresso de a oferi o adevarata experienta a gustului si legandu-se, in mod natural, de alimentatie – ca element important in viata de zi cu zi.

Filmul realizat trebuie sa aiba maximum 3 minute si sa fie format vertical, 9:16. Poate fi filmat cu orice dispozitiv.

Filmul poate sa fie o poveste plecand de la perspectiva unui obicei alimentar, fie ca moment petrecut cu prietenii si cu familia, fie ca loc, timp de calitate, amintire, sau orice alt tip de experienta – ca parte din viata unei persoane. Poate sa fie fictiune sau ca un documentar.

Data limita de inscriere este 25 martie. Inscrierile se fac AICI. 

nespresso_512x307_gif

Ce castigati:

  1. National se stabilesc 3 premii (printre jurati e doamna Irina Margareta Nistor, probabil romanul care a vazut cele mai multe filme vreodata – si lung metraje, si scurt metraje)

Locul I (cel mai talentat cinefil):

  • 2000 €
  • invitație la festivalul de film TIFF de la Cluj 2019 – pentru câștigător și un însoțitor, care include cazare (hotel 4*) și transport

Locurile II si III:

  • 1000 €
  • invitație la festivalul de film TIFF de la Cluj 2019 – pentru câștigător, care include cazare (hotel 4*) și transport
  1. Oricare inscriere nationala e eligibila si pentru concursul global din care sunt selectati cei care merg la Cannes, indiferent de jurizarea locala!
  1. Faci si o super fapta buna. Indiferent de rezultatul final, fiecare fim depus inseamna un copac de cafea plantat de Nespresso in Columbia. Pe termen lung, acesti copaci vor contribui la o initiava de proportii care are ca scop transformArea vechilor practici de cultivare a cafelei in productie de cafea organica.

Stiu ca am printre cititori oameni pasionati de film, oameni cu o cultura vizuala si cinematografica, oameni care ar putea face un film (atentie! de maximum 3 minute) minunat. Asa ca va rog tare, tare sa va ganditi la ce inseamna mancarea pentru voi, cum ati pune asta intr-un fir narativ sub deviza ”Suntem ceea ce mancam”, sa faceti un film si sa va inscrieti in concurs.

Va mai rog mult sa dati mai departe informatia. Stiu grupuri de liceeni care fac filme de scurt metraje minunate, au si festivalurile lor, n-ar fi minunat pentru unul dintre ei sa mearga la TIFF sau chiar la Cannes si sa se bucure de recompensarea pasiunii lui cu o amintire de neuitat?!

Va multumesc!

1093
juiia-roberts-coreJulia Roberts a platit 100.000 de dolari pentru 2 bilete la Campionatul Mondial de fotbal din 2022 –

Julia Roberts a platit 100.000 de dolari pentru 2 bilete la Campionatul Mondial de fotbal din 2022 –

In perioada Globurilor de aur, de 8 ani consecutivi, Sean Penn organizeaza o gala caritabila si strange fonduri pentru Haiti, zona care a  fost grav calamitata in urma cu cativa ani si pe care actorul american o sustine constant.

Anul acesta, Penn a anuntat ca si-a rebranduit organizatia si ca acum se numeste CORE, Community Organized Relief Efforts, si isi va dedica activitatea catre reconstructia localitatilor din zona Caraibelor, dar si in Statele Unite unde in ultimii ani au fost multe calamitati naturale.

Saptamana trecuta, in joia de dinaintea Globurilor de aur, Penn a reusit sa stranga cu participarea prietenilor lui faimosi 3, 5 milioane de dolari.

La ceremonie au fost Julia Roberts cu sotul Danny ModerBen StillerJimmy KimmelLarry DavidConnie Britton si Casey Affleck, dar si jurnalistul CNN Anderson Cooper care a fost si premiat pentru activitatea sa caritabila.

Au cantat  Macy GrayBillie Ellish si Yusuf Islam (artistul care era cunoscut drept Cat Stevens) iar printre experientele licitate a fost o cina privata pregatita de celebrul chef Jose Andres, cina la care sa cante Yo Yo Ma. A fost achizitionata de Cooper contra a 200.000 de dolari.

Alaturi de aceasta experienta, o vizita in Haiti alaturi de Sean Penn si Anderson Cooper a fost considerata cea mai valoroasa dintre experientele licitate. Si aceasta vizita a fost achizitionata contra a 200.000 de dolari.

Julia Roberts s-a “batut” pentru doua bilete la campionatul mondial de fotbal din 2022 din Qatar pe care le-a castigat contra a 100.000 de dolari. S-a luptat pentru bilete cu Jammie Foxx si Mike Myers :)

julia roberts

La aceeasi ceremonie Jason Derulo a donat 750.000 de dolari organizatiei lui Penn.

Gala de caritate a lui Sean Penn e recunoscuta pentru atmosfera relaxanta si pentru generzitatea actorilor care participa. Anul trecut Brad Pitt a platit 125.000 de dolari ca sa vada un episod din Game of Thrones alaturi de Emilia Clarke.

sean penn

1266
cover golden globes 20195 lucruri simpatice despre Globurile de Aur 2019 – de la un show live pe twitter pana la favoriti –

5 lucruri simpatice despre Globurile de Aur 2019 – de la un show live pe twitter pana la favoriti –

Maine noapte, in America se impart primele premii mari ale anului – Globurile de Aur.

E deranj mare peste tot in america, sunt campanii spectaculoase de promovare pentru filmele nominalizate, petreceri peste petreceri care sa mai puna actorii si filmele in lumina reflectoarelor si desigur au inceput pariurile.

La noi nu s-a vorbit prea mult despre asta (suntem mult mai preocupati de lumea noastra mica politica), asa ca iata 5 lucruri simpatice despre ceremonia din acest an a Globurilor de Aur.

golden globes cover prezentatori

Prezentatori pentru diferite premii

Muuuulte nume mari care sa atraga audienta urca pe scena ca sa anunte sectiunile de nominalizari, ceea ce inseamna si un preshow frumos pe covorul rosu. Prezentatorii principali, gazdele show-ului vor fi actorii Sandra Oh si Andy Samberg, o combinatie care e posibil sa mearga in America, dar pentru publicul European nu are o sonoritate foarte mare.

Iata insa toate celelalte nume care vor urca pe scena ca sa anunte un premiu..

Sam Rockwell, Jessica Chastain, Harrison Ford, Halle Berry, Dick Van Dyke, Mike Myers, Chadwick Boseman, Sterling K. Brown, Kaley Cuoco, Jamie Lee Curtis, Idris Elba, Johnny Galecki, Justin Hartley, Taraji P. Henson, Felicity Huffman, Allison Janney, Michael B. Jordan, William H. Macy, Chrissy Metz, Lupita Nyong’o, Gary Oldman, Jim Parsons, Saoirse Ronan, Octavia Spencer, Ben Stiller, Catherine Zeta-Jones, Antonio Banderas, Kristen Bell, Emily Blunt, Steve Carell, Olivia Colman, Bradley Cooper, Taron Egerton, Lady Gaga, Richard Gere, Danai Gurira, Nicole Kidman, Lucy Liu, Julianne Moore, Maya Rudolph, Megan Mullally, Chris Pine, Amy Poehler, Gina Rodriguez, Emma Stone si Rachel Weisz.

bridges1a

Premiul Cecil B DeMille

Jeff Bridges va primi premiul Cecil B. DeMille Award care celebreaza contributia indviduala a unui artist in industria divertismentului.

Au mai castigat premiul acesta de-a lungul anilor personalitati ca Oprah Winfrey, Meryl Streep, Denzel Washington, Steven Spielberg, Woody Allen, George Clooney, Jodie Foster, Martin Scorsese, Warren Beatty si Robert De Niro.

 

After show pe Twitter

The Hollywood Reporter a facut un parteneriat cu organizatorii Globurilor (Asociatia presei straine de la Hollywood) si vor produce un show online imediat dupa terminatrea ceremoniei. Vor fi discutii cu castigatorii, cu critici de film, dar si imagini din culisele ceremoniei care tocmai se va fi incheiat.

Aici e contul pe care se va face transmisia live, zic sa-l urmariti, va fi simpatic de vazut la cald reactii https://twitter.com/THR

Time’s UP se intoarce

Time’s UP, miscarea feminista de la Hollywood aparuta anul trecut dupa scandalurile de hartuire sexuala, celebreaza un an si evident se foloseste de ceremonia Globurilor pentru un nou moment de publicity. Doamnele tocmai au anuntat Time’s UPx2 , Campania prin care vor sa dubleze numarul femeilor pe care le vor ajuta in demersurile lor de lupta impotriva inegalitatilor de sanse de la Hollywood. Conform unui raport pe care l-au publicat pe site-ul organizatiei 3600 de femei au fost ajutate in acest an…. tot raportul e aici https://www.timesupnow.com/timesupx2
(Va mai aduceti aminte replica smart a lui Natalie Portman de la anuntarea nominalizarilor pentru regie cand a mentionat ca toti nominalizatii sunt barbati?! Ei bine si anul asta tot doar barbate sunt nominalizati al regie:) )

Favoritii

favoritii mei golden globe

La film avem pe lista cu cele mai previzibile castiguri (nu neaparat pentru ca sunt cei mai buni, ci pentru ca e o invetitie buna in viitorul industriei de divertisment si o statueta ar aduce in cateva saptamani alte cateva milioane de incasari din vanzari de bilete):

A Star is Born, The Favourite si Green Book.

Personal imi doresc foarte mult sa castige Rami Malek Globul pentru cel mai bun actor, pentrtu Bohemian Rhapsody, dar vom vedea ce va fi.

Cum imi doresc sa castige Glen Close pentru The Wife, la sectiunea cea mai buna actrita , unde e si Lady Gaga care – cu tot respectul – e f f f departe (in jos) de toate doamnele cu care e nominalizata (mai sunt in categorie – Nicole Kidman, Rosamund Pike si Melissa McCarthy)

La tv, in lista scurta de cei mai cei care sa castige e mini seria The Assassination of Gianni Versace: American Crime Story.

Ceremonia e maine noapte, uitati-va pe lista de nominalizari si faceti propriile pariuri.

 

976
andra guti locarno(Interviu) Andra Guti- o adolescenta timida care ii da chip lui Alice T- copilul pe care NU iti doresti sa-l ai –

(Interviu) Andra Guti- o adolescenta timida care ii da chip lui Alice T- copilul pe care NU iti doresti sa-l ai –

De vineri intra in cinematografe filmul Alice T, o poveste pe care adolescentii ar trebui sa o vada alaturi de parintii lor.

Filmul spune povestea adolescentei Alice care este tot ce nu-si doreste un parinte sa ajunga copilul sau: minte, e violenta, e manipulatoare, are probleme cu scoala si a ramas insarcinata.

In primele 40 de minute din film urasti fata asta si te gandesti ce naiba i s-a intamplat de a ajuns asa – pentru ca merge din dezastru in dezastru, iar in ultima jumatate de ora ajungi sa vrei sa o imbratisezi si sa o iei acasa.

Am vazut filmul in week end si, in timp ce cresteau nervii in mine din cauza puterii de autodistrugere a acestui personaj, ma intrebam daca fata care interpreteaza rolul principal e dintr-un centru de plasament: avea atitudinea dur agresiva, mersul ca de boxeur, lipsit de orice gratie feminina.

In realitate e o fata foarte educata, a terminat liceul Dinu Lipatti, sectia actorie, iar pentru acest rol s-a ingrasat cu 10 kg si a lucrat mult cu regizorul Radu Muntean ca sa intre in mintea si in pielea lui Alice.

Alice T o are in rolul principal pe minunata tanara Andra Isabela Guti, iar rolul din acest film i-a adus un premiu de interpretare la festivalul de film de la Locarno.

Ceea ce a reusit ea sa faca in acest film ca performanta actoriceasca, dar si munca in echipa alaturi de regizorul filmului Radu Muntean (Hartia va fi albastra; Marti, dupa Craciun) – care e si scenarist alaturi de Alex Baciu si Razvan Radulescu – sunt o super lectie de parenting si de incredere.

Parinti, va rog sa cititi.

 “Inca nu pot sa fiu detasata cand ma uit la mine pe ecran.  Am vazut filmul de vreo 4-5 ori, pentru ca Radu monteaza in timpul filmarilor. Imediat dupa nu mi-a placut absolut deloc. Mi-a luat ceva timp sa realizez ce personaj am facut si cat de diferit este de mine…”

alice t vs andra

 

(in stanga Alice, in dreapta Andra)

Andra Guti e fata unui oboist si a unei economiste. Are 19 ani, a crescut intr-un mediu liber, are o inteligenta foarte ascutita, dar e foarte timida si… a invatat sa injure odata cu acest film. In plus, tot in filmul acesta a trebuit sa faca fata unei scene de nuditate.

“A fost multa psihologie din partea lui Radu. La inceput nu l-am placut deloc, mi s-a parut foarte arogant, foarte sigur pe el. De la fiecare proba cu celelalte personaje eu plecam plangand.

Tot ce voiam sa-i dovedesc era ca nu sunt o pustoaica prostuta…

Cumva la primul casting nu m-am dus cu nicio miza, eram cu colegii la o proba. Nu stiam munca lui Radu, nu-i vazusem filmele, stiam doar ca a fost la Cannes si cine a fost tatal lui… Dar dupa ce am fost sunata sa revin, mi-am promis ca rolul acesta va fi al meu… si m-am izolat subconstient de toata lumea ca sa ma pregatesc sa ma gandesc la ce fac. Am inteles mai tarziu ca si Radu a avut o discutie cu ai mei si le-a spus ca in perioada asta am nevoie de liniste.

Am avut aproape un an – casting, repetitii si filmari –  in care am vorbit foarte putin si cu ai mei, m-am izolat de prieteni, lumea mea era echipa de la filmare.

Radu mi-a castigat increderea si apoi mi-a creat un context in care imi permitea sa ma desfasor. Imi dadea sentimentul ca niciodata nu eram judecata, indiferent de cat de greu era momentul.

Am avut probleme cu injuraturile la repetitii, imi era rusine… Si, cumva, usor usor mi-a dat libertatea sa ma desfasor.”

alice t - film

Care erau datele “problemei” la momentul intalnirii lor? Muntean a dat casting, a vazut aproape 800 de fete si s-a oprit la Andra – o adolescenta care mai jucase la 6 ani intr-un film un rol mic; Andra era o adolescenta ca toti cei de 17 ani, in conflict cu nevoile sale in raport cu scoala si cu ceea ce voia sa faca in viata.

Si-a trebuit ca in mai putin de un an sa gaseasca impreuna o cale ca Andra sa intre in pielea unei fete arogante, rea, manipulatoare care isi bate colegii. Astazi spune ca daca nu facea acest rol, renunta la actorie pentru ca nu avea nicio confirmare ca e buna pentru meseria aceasta.

“Am jucat in “Dupa ea” al Cristinei Ionescu. Am fost intotdeauna un copil nonconformist, imi spunea si Cristina: “ai venit la proba, mi-ai varsat apa pe masa si ai ras in hohote.” Doar ca am avut o perioada de 10 ani cand mi-a fost rusine ca sunt deasupra celorlalti. Ma duceam la scoala si cand lumea imi spunea ca m-a vazut la cinema, imi era foarte rusine. Ceilalti nu erau ca mine.

Ai mei le spuneau tuturor prietenilor nostri cat de fericiti sunt cu ce fac si mie imi era rusine. Asa ca n-am vrut sa fac meseria asta. Doar ca a trebuit sa dau la liceu si mi-am dat seama ca era lucrul pe care stiam sa-l fac, imi placea sa citesc, sa cant, sa ma uit la filme. Si-a fost o joaca, ma duc la liceul asta sa vad ce o sa se intample. Si sincer, daca nu luam rolul probabil ca as fi renuntat la actorie.

Pentru ca, in scoala si banuiesc ca si la facultate, nu ti se da niciun moment nicio incredere in tine, nimeni nu iti spune niciodata ca esti bun, nu te incurajeaza.

Prin a X-a imi pusesesem problema sa renunt, pentru ca aveam foarte mult trac de scena; ma duceam la probe pentru concursuri, banalitati, si incepeam sa plang in proba. Am considerat ca am trac si eu nu pot sa fac meseria asta. Niciodata nu mi-a spus nimeni ca emotiile acestea trec cu experienta si timpul… Poate as fi dat la UNATC, dar daca nici acolo nu se lega, abandonam, eram pregatita sa accept ca nu sunt buna pentru aceasta meserie.”

Alice T 3

Trebuie sa vedeti filmul ca sa intelegeti ce performanta actoriceasca face Andra, cat de mare e transformarea si fizica, dar si la nivel psihologic. Banuiesc ca pe regizor l-au ajutat cateva experiente din propria viata (are copii, aproape adolescenti; are in apropierea familiei copii adoptati asemeni personajului din film) ca sa o aduca pe Andra la un nivel in care sa aiba o relatie credibila cu mama ei din film (Mihaela Sarbu) si sa o ajute sa-si depaseasca si incertitudinile varstei in conditiile in care-i cerea pentru rol transformari foarte grele.

“Mi-a cerut sa ma ingras foarte tare, am luat 10 kg si si-ar fi dorit sa ma ingras si mai mult… Ma scotea la masa de trei ori pe zi, se asigura ca mananc tot. Si tot si-ar fi dorit sa fiu mai grasa.

M-am vopsit roscat. Mi-a fost foarte greu, nu ma mai vopsisem inainte si nu intelegeam pentru ce, mie mi se parea ca, mai ales in Romania, actorii nu au o schimbare fizica atat de mare… Ma gandeam ca in Romania te ia regizorul asa cum esti. Practic, nu stiam ce inseamna actoria. Si acum sunt mai deschisa daca ma pui sa slabesc 20 de kg, nu mai mananc pana incep filmarile. Dar tot Radu a avut de suferit pana am ajuns aici; practic, cam cata rabdare sa ai sa-i explici unei adolescente de ce trebuie sa se schimbe si sa astepti sa-si asume schimbarea ca fiind a ei.”

De fapt, vazut de la distanta lucrul regizor copil – actor- in-film a fost un mentorat de un an si jumatate cat au durat castigurile, repetitiile si filmarile. Muntean a stiut sa lucreze cu mentalul Andrei ca sa o motiveze sa citeasca si sa vada cat mai multe filme europene, sa citeasca ceea ce ar fi ajutat-o pentru rol.

“Mi-a accesat butoanele de indolenta si, dupa ce a trezit in mine un simt al cunoasterii, am urmarit eu sa vad filme europene, sa citesc alte carti, despre adolescenti, despre adoptie. Habar nu aveam despre ce inseamna adoptia. Mi-am zis ca as vrea sa adopt un copil, dar niciodata nu m-am gandit ce inseamna, ce impact poate sa fie pentru copil, pentru familie. Am discutat cu Radu foarte mult, am discutat despre tot ce face Alice in paralel cu conceptiile mele. Aveam si lucruri in comun, dar si multe care nu se potriveau cu ceea ce sunt eu.”

alice t afis

In august filmul a mers la Festivalul de la Locarno, Andra – fetita care plangea dupa probe – a luat premiul pentru interpretare la capatul unui parcurs din care a invatat multe lectii. Printre ele si cea ca e misto sa iei un premiu international, dar el nu te schimba definitoriu ca om, a doua zi tot trebuie sa o iei de la capat in meserie, cu temerile si emotiile tale. Intre timp a terminat liceul, si-a luat un an sabatic, urmand ca din toamna viitoare sa mearga la studii de actorie in Anglia, dar pana atunci participa la castinguri in Romania si, desigur, are emotii mari la fiecare dintre ele.

 “Ma jur ca imi doream foarte tare sa ia filmul orice premiu, orice, dar nu mi-am pus problema ca o sa iau eu vreodata. Si a fost incredibil ca mi-au spus membrii juriului, dupa ceremonie, la o petrecere “Noi am vazut filmul in primele zile de festival si nu ne-am pus niciun moment problema ca o sa mai fie un rol atat de bun ca al tau.”

Dar stii cat de greu e sa crezi si sa te vezi din afara ca faci bine?!”

andra guti locarno

Puteti vedea filmul Alice T din 9 noiembrie in cinematografe

Alice T ii are in distributie pe Andra Guti, Mihaela Sarbu, Bogdan Dumitrache, Serban Pavlu, Teodor Corban, Ela Ionescu, Maria Popistasu. Regia Radu Muntean. Imaginea Tudor Lucaciu

Cu Alice T (Andra in personaj) va intalniti si pe contul de instagram al filmului care e administrat chiar de Andra: instagram.com/alicetarpan/ 

1454
First_Man ryan gosling(VIDEO) Ryan Gosling e Neil Armstrong, primul om care a mers pe luna, intr-un film in regia domnului care a facut La la land si Whiplash –

(VIDEO) Ryan Gosling e Neil Armstrong, primul om care a mers pe luna, intr-un film in regia domnului care a facut La la land si Whiplash –

Ryan Gosling deschide festivalul de film de la Venetia, saptamana viitoare, cu filmul First Man, o biografe a primului om care a calatorit pe luna – Neil Armstrong -, in regia tanarului regizor Damien Chazelle cel care a facut uimitoarele filme La La Land si Whiplash, ambele cu Oscaruri in portofoliu.

Filmul ajunge in America in noiembrie, la timp ca sa fie eligibil pentru Oscarurile de anul viitor, dar ce e amuzant cand privesti de la distanta, cand n-ai vazut inca filmul si nu ai apucat sa te atasezi de personaje si de emotiile de acolo, ce e spectaculos e modul in care te invata ce sa simti sau sa intelegi din film prin interviurile pe care le dau acum, odata cu lansarea la Venetia. Cum iti induc aprecierea si simpatia:)

Dupa cum veti vedea mai jos, construiesc mult pe talentul lui Gosling si pe ce nu se zice, sau nu se arata in film.

null

Gosling unleashes a whole repertoire of “subtle yet so pronounced” body language to reflect the real Armstrong, who was famously a quiet, withdrawn guy, Chazelle says. Much of the movie is about this “grandiose, noisy, chaotic world of the space program and the mission to the moon, but at the center of this whole maelstrom of emotions and spectacle, you have a real introvert. Ryan’s able to make you feel the stuff that he’s internalizing – you see it creep out in his face and in his words.” a spus Damien Chazelle intr-un interviu recent

Altfel, asa ca fapt divers, Chazelle a lucrat la acest film dinainte de La la land, pe Ryan Gosling l-a intalnit mai intai pentru rolul lui Armstrong, iar actorul a zis ca face si filmul cu astronautul dar el chiar vrea sa faca un film care eamana cu epoca lui Gene Kelly.

Pentru First Man, Chazelle s-a documentat nebuneste, a vorbit cu cei doi astronauti care mai traiesc, cu sotia lui Armstrong care a murit anul trecut in iunie si n-a apucat sa vada filmul final, a facut un mood board cu tot felul de detalii tehnice de peste 200 de pagini care a fost referinta pentru echipa de filmare pe toata durata productiei.

Asa arata echipa care a fost pe luna

in imagine sunt astronautii Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin si Michael Collins la momentul in care s-au intalnit cu presedintele Rochard Nixon, dupa ce s-au intors din spatiu, in mai 1969.

Dupa cum arata secventele din trailer, pare ca o sa fie un film care va aduce multe doamne si domnisoare in sala :)

925
panahiLa Anonimul 2018 un film de Jafar Panahi – 3 Faces, aici povestea regizorului care a facut legamant ca prin munca sa se lupte cu regulile absurde impuse sub umbrela islamismului in Iran –

La Anonimul 2018 un film de Jafar Panahi – 3 Faces, aici povestea regizorului care a facut legamant ca prin munca sa se lupte cu regulile absurde impuse sub umbrela islamismului in Iran –

Intr-o vreme in care cautam cu totii motive sa nu ne pierdem determinarea si tenacitatea in lupta cu coruptii, intr-o vreme in care constientizam tot mai mult ca fiecare cetatean conteaza in lupta cu un sistem totalitar, editia 15 a Festivalului International de Film Anonimul  este deschisa de fimul unui regizor care a facut legamant ca prin munca sa se lupte cu regulile absurde impuse sub umbrela islamismului in Iran.

Regizorul se numeste Jafar Panahi, iar filmul pe care-l vedem in deschiderea Anonimul este Tree Faces, povestea unei actrite care pleaca impreuna cu un prieten in cautarea unei fetite pe care a vazut-o intr-un clip, o fetita care vrea sa scape din familia ei ultra conservatoare.

Behnaz+Jafari+3+Faces+Se+Rokh Cele doua actrite din filmul 3 faces, anul acesta la Cannes.

Filmul e prezentat in premiera in Romania la Anonimul, probabil ca-l veti putea vedea in retrospectiva Anonimul de la Bucuresti, din septembrie, dar chiar daca nu veti reusi sa fiti printre cele cateva mii de spectatori din campingul de la Sf Gheorghe sau din salile de la Bucuresti in saptamana retrospectivei, va rog sa cititi mai jos povestea acestui om care isi dedica viata si munca pentru a schimba mentalitati. Cu un pret incredibil de dur, nu are voie sa paraseasca tara, a facut ani de puscarie, a facut greva foamei.

Panahi face filme in care eroii principali sunt, in special, copiii si femeile. Are acasa o fata si un baiat si a povestit cum, odata cu cresterea lor, a inceput sa simta pe pielea lui diferentele de perceptie si restrictiile la care e supusa fetita fata de baiat.

Ca de exemplu, momentul in care a vrut sa-si duca fata la un meci de fotbal si n-au lasat-o sa intre pe stadion. Asa ca Jafar Panahi a facut un film despre un grup de fete deghizate in baieti care intra pe stadion sa se bucure si ele de meci ca oricare alt copil. O parte din poveste a fost trasa chiar in timpul unui meci pentru calificarile Iranului la Cupa Mondiala, filmul se numeste Offside.

Pentru ca stia ca filmul va fi controversat, ca va fi oprit de cezura Iraniana, regizorul a trimis un scenariu fals spre aprobare ca sa nu piarda turneul de fotbal si sa poata obtine autorizatiile necesare pentru filmare. Autoritatile iraniene i-au spus ca ii dau aprobarea daca … isi re editeaza toate filmele anterioare acestuia si scoate secventele critice.

Era in 2006, Panaho avea deja 4 filme realizate The White Balloon – 1995, The Mirror (1997), The Circle (2000), Crimson Gold (2003) si multe probleme cu Ministerul Culturii care ii interzisee sa dea interviuri jurnalistilor americani sau sa-si trimita filmele la festivaluri.

The Circle a fost trimis ilegal de Panahi la Festivalul de film de la Venetia, fara aprobarea autoritatilor iraniene, a castigat foarte multe premii, dar a fost interzis in Iran pentru ca era “defaimator si umilitor”. Ca sa fie sigur ca mai ramane undeva filmul lui in ciuda cenzurii care distrugea orice copie, Panahi a facut multe copii pe ascuns pe care le –a trimis in Iran in multe locuri ramase si acum secrete.

Evident ca atunci cand i-au zis sa-si reediteze filmele ca sa poata filma pe stadion nu a acceptat, dar a continuat sa filmeze in ascuns (punand pe lista de productie pentru aprobari drept regizor un asistent ca sa nu atraga atentia), filmul a ajuns la Festivalul de Film de la Berlin unde a luat Ursul de argint.

A fost interzis in Iran, chiar daca regizorul avea deja aranjata intreaga distributie in cinematografe. Cu doua zile dupa interdictie au inceput sa apara DVD-uri clandestine, iar astazi Offside e considerat cel mai vizionat film in Iran. Exista chiar un grup de fete care lupta pentru drepturile femeilor in Iran care au iesit in strada sa joace fotbal cu tricouri pe care scria “we don’t want to be Offside”. Pelicula a fost preluata in distributie de Sony Pictures, iar studioul american a rugat autoritatile sa ruleze filmul doar o saptamana in cinematografe ca sa fie eligibila pentru Oscaruri. Evident, ministerul culturii a refuzat.

In 2009 au inceput problemele mai serioase cu autoritatile iraniene.

Un blogger Iranian a anuntat ca Panahi a fost arestat in timp ce era la o inmormantare, l-au luat direct dintr-un cimitir din Teheran. 8 ore mai tarziu l-au eliberat si autoritatile au dat un comunicat in care au spus ca a fost arestat din greseala.

In 2010 nu au mai avut cum sa spuna ca e o greseala, l-au arestat impreuna cu toata familia lui si cativa prieteni, l-au dus la puscarie fara sa spuna care sunt motivele. Dupa o luna de arest, a aparut un comunicat ca e in puscarie pentru ca a vrut sa faca un documentar despre Campania electorala a presedintelui Mahmoud Ahmadinejad.

Panahi a intrat in greva foamei, a reusit sa trimita mesaje comunitatii internationale si iranienii l-au eliberat pentru o cautiune de 200.000 de dolari cu interdictia de a mai face filme 20 de ani si de a parasi tara. Zeci de mari actori si regizori ai lumii (printre ei Martin Scorsese, Oliver Stone, Steven Spielberg and Robert Redford) au semnat petitii catre autoritatile iraniene pentru a sustine eliberarea lui. In acelasi an 2010, Juliette Binoche in timp ce ridica un premiu la Cannes a facut un apel cu lacrimile pe obraji pentru autoritatile iraniene (Pahani era in greva foamei de cateva luni).

Evident ca, dupa ce a fost trimis in arest la domiciliu, cu toata condamnarea si interdictia de a face filme 20 de ani, Panahi si-a continuat munca, a facut un documentar filmat in special cu telefonul “This is not a film” despre perioada in care il judecau si problemele pe care le are cu Justitia.

Filmul a ajuns in Franta pe un stick ascuns intr-o prajitura si a fost in selectia Festivalului de film de la Cannes in 2011.

Intre timp a mai facut 3 filme, toate cu bugete minuscule, toate mega premiate, toate despre intamplari in care nu sunt respectate drepturile omului in Iran (cum ar fi ca prin 2011 au interzis cainii ca animale de companie)

Jafar Panahi spune ca nu face filme politice. “Nu-mi plac filmele politice, nu sunt un om politic. Dar ma folosesc de orice oportunitate ca sa comentez problemele sociale. Pentru mine nu este important motivul pentru care s-a intamplat ceva – ca e unul politic sau geografic –pentru mine e important efectul social, reflectarea lui in umanitate. Nu cred ca artistii ar trebui sa aiba opinii politice, cred ca trebuie sa fie mai preus de ele prin munca lor. Politica e limitata de timp, dar daca vorbim despre efectele faptelor in contextual social atunci e mai presus de timp, de spatiu.”

Cum ziceam, la Anonimul, luni seara in deschidere vedem cel mai recent film al lui 3 Faces, in care chiar si joaca. Filmul e povestea unei iranience care vrea sa gaseasca o fetita pe care a vazut-o intr-un clip, fetita care-si doreste sa plece din familia ei super conservatoare.

Festivalul de film Independent Anonimul  se desfasoara la Sf Gheorghe intre 6 si 12 august. O parte din filme vor putea fi vazute si la Bucuresti, intr-o retrospectiva speciala. Dar chiar daca nu ajungeti sa vedeti filmele lui Jafar Panahi sper ca povestea lui sa va inspire sa luptati pentru ceea ce credeti din tot sufletul vostru.

Panahi are astazi 58 de ani, locuieste in Teheran si nu are voie sa paraseasca tara. Sotia si fiica lui au fost anul acesta la Cannes pentru a ridica premiul pentru cel mai bun scenariu pentru 3 Faces, filmul care va fi la Anonimul saptamana viitoare.

Sa va uitati la filmuletul de mai jos, despre cum a fost primit 3 faces la Cannes …e f f emotionant.

1620
bilete-tiff-2018-strajerii-the-sentriesDe vazut cu copiii: Strajerii, primul film cu si despre copii de dupa Revolutie –

De vazut cu copiii: Strajerii, primul film cu si despre copii de dupa Revolutie –

Fiecare generatie de copii a avut filmul ei. Noi am trait cu Ciresarii si Toate panzele sus.

Dar de mai bine de 20 de ani copiii nu mai aveau un film romanesc pe care sa-l urmareasca pas cu pas, sa creasca alaturi de eroii lui, sa invete lucruri simpatice din el, sa preia din aventurile lui pentru a le pune in practica in curte sau in spatele blocului.

Cred ca la asta s-a gandit si regizorul si producatorul Liviu Marghidan cand s-a apucat de proiectul Strajerii.

A luat 19 copii, trei actori profesionisti, i-a dus intr-o ”tabara” in padure si le-a dat zilnic cate o provocare pe care a filmat-o, apoi a lasat chimia naturala a copiilor sa-si faca treaba …

Sigur ca pentru copii s-a facut casting, ca a fost un scenariu (sau rama, structura lui), ca s-au tras multe duble pentru unele situatii cand copiii au fost ”promptati” sa spuna putin altfel niste replici, dar filmul nu a respectat modul de lucru standard, a fost mai aproape de un reality.

Rezultatul? Un film despre o excursie in padure in care un copil se pierde, despre gastile dintre fete si baieti, despre aventura prin padure cand te descurci doar cu o busola, fara alta tehnologie.

Iar printre replici, mici invataminte de viata, despre protejarea mediului, despre prietenia, grija si respectul fata de celalalt.

In film joaca si Filip, baiatul producatorului Ada Solomon, si Stefan – baiatul regizorului Tudor Giurgiu, dar si copii care nu mai fusesera pe un platou de filmare.

Cum sunt copiii prietenei mele Anamaria Nicola, Ilinca si Andi.

ilinca vasile calonfir stefan giurgiu

(Ilinca Nicola, Vasile Calofir si Stefan Giurgiu)

Amandoi au fost la casting dupa ce mama lor a vazut anuntul pentru film pe facebook. Au luat probele si s-au mutat 10 zile in natura. A fost pentru prima data cand dormeau la cort fara parintii lor, cand a trebuit sa se spele singuri in rau.

Cand vorbesti cu ei despre aventura la primul lor film, totul pare ca a fost o joaca. Si-au facut prieteni, gasca fetelor a dominat-o pe cea a baietilor etc etc.

”In prima seara mi-a fost mai greu ca mi-era foarte frig la picioare si nu stiam ca ma dureau din cauza asta,” isi aminteste Andi – 9 ani – care e un foarte mare fan al sporturilor si al stiintelor, stie povesti multe despre marii inventatori ai lumii, dar poate oricand sa comenteze ca un profesionist orice meci de fotbal. (chiar exerseaza acasa pe tema asta si, desigur, acum in perioada CM nu prea a ratat meciuri).

”Nu am vazut tot scenariul, veneau idei de actiuni si spuneam ce simteam noi. Liviu ne mai punea ”acum tu trebuie sa-i zici lui X ceva”, asta era tot. In rest era ca o tabara normala”, spune Ilinca – 11 ani -pentru care aventura la acest film a insemnat si o noua idee de cariera: vrea sa se faca actrita la Hollywood. Anul trecut in perioada in care filma Strajerii a fost ziua ei de nastere, implinea 10 ani si a fost prima aniversare pe care a facut-o fara parinti. I-a placut insa pentru ca… ”era pe platourile unui film adevarat”.

Ce-a fost cel mai greu?

strajerii filmari andi

(Andi Nicola, intr-o secventa din film, alaturi de ceilalti copii)

”Cel mai enervat lucru era ca trebuia sa repetam de mai multe ori aceeasi secventa si ca trebuia sa tinem minte ce zisesem initial. A fost si un concurs de orientare pe  munte, am urcat si am coborat un deal de mai multe ori, si cand am terminat am fost foarte obositi…”.

Viata de actor, chiar si cand e mai aproape de reality, e grea. Cu 19 copii care se distreaza non stop, una dintre cele mai grele secvente de filmat a fost cea in care e pierdut unul dintre ei.

De fiecare data cand se dadea replica – ”s-a pierdut Radu” – cineva radea sau il arata pe Radu unde se afla in afara cadrului.

strajerii filmari 1

Din perspectiva copiilor, filmarile – cu toate provocarile si efortul fizic – au fost mult mai simpatice decat munca pe care o au de facut acum: sa dea interviuri ca sa promoveze filmul. Spun ca asta e mai greu si ca nu le place, dar inteleg ca e parte din ”meserie”.

Din perspectiva adultilor… nu stiu ce sa zic:))). Sa stai cu 19 de copii mititei 10 zile, in padure, la cort, si sa-i pui sa faca niste lucruri repetitive la program fix 10-12 ore pe zi, fara ca ei sa se prinda ca e munca, mi se pare a fi magie.

Banuiesc ca Vasile Calofir si Florentina Tilea – actorii adulti care au stat cu copiii cel mai mult si n-au avut timp de odihna nici in pauzele de filmare pentru ca trebuiau sa faca in asa fel incat copiii sa nu se plictiseasca – au plecat cu mai putine kilograme in dotare si cu cateva fire de par alb in plus.

Dar stiu sigur ca astia micii ii iubesc foarte tare, ca ii considera prietenii lor. Si mi se pare minunat ca la varsta lor sa aiba un asemenea privilegiu si asemenea amintiri.

In vara aceasta se filmeaza Strajerii partea a II-a, de data asta au scenariu serios si au de invatat multe replici. Au crescut cu totii, s-au obisnuit cu camerele de filmat, in plus regizorul le-a descoperit temperamentele si poate sa scrie replici gandite pentru ei.

*

Daca aveti copii de 8-12 ani, duceti-i la acest film de vacanta. O sa se bucure, o sa invete cateva lucruri simpatice si vor creste odata cu cativa copii actori cu care se vor identifica de la an la an daca productia va continua.

E o vreme buna pentru cinematografia noastra care incepe sa produca filme pentru cat mai multe categorii de public.

Strajerii intra de maine, 25 iunie, in cinematografele din toata tara. Sa va duceti copiii la film.

strajerii filmari 4

3292
Once-Upon-A-Time-In-Hollywood-Quentin-Tarantino-Leonardo-DiCaprio-2018-CinemaConLeonardo DiCaprio, Brad Pitt, Al Pacino, Kurt Russell, Tim Roth in viitorul film al lui Quentin Tarantino –

Leonardo DiCaprio, Brad Pitt, Al Pacino, Kurt Russell, Tim Roth in viitorul film al lui Quentin Tarantino –

Jumatate din Hollywood joaca in cel mai recent film al lui Quentin Tarantino, One upon a time in Hollywood, o productie care – conform regizorului – se va apropia cel mai mult de Pulp Fiction dintre toate filmele sale.

Leonardo DiCaprio, Brad Pitt, Al Pacino, Kurt Russell, Tim Roth, Michael Madsen, Burt Reynolds sunt printre actorii care dau viata evenimentelor din 1969 cand actrita Sharon Tate – sotia regizorului Roman Polanski – a fost ucisa.

In rolul lui Tate a fost distribuita Margot Robbie, iar printre actorii distribuiti surprinzator se afla Damian Lewis (pe care-l stiti din Homeland sau Milionaire) care joaca rolul lui Steve McQueen.

Margot-Robbie-Sharon-Tate2

steve mcqueen damien lewis

Filmarile au loc chiar in aceste zile la Los Angeles, iar premiera va fi in 9 august 2019 la 50 de ani de la incident.

Tarantino spune ca nu este o biografie, ca nu va respecta in detaliu adevarul istoric, ci e mai degraba o radiografie a Hollywoodului in perioada hippy a anilor 60-70.

Filmul are ca rama de povestire actiunile unui actor si ale dublurii sale din filme, in perioada crimelor lui Charles Manson.

Iata si un trailer – teaser despre film

3304
teatruNoaptea Muzeelor si acreditarile la festivalurile de film, de teatru, de muzica –

Noaptea Muzeelor si acreditarile la festivalurile de film, de teatru, de muzica –

Suntem natia care nu merge tot anul la muzeu si cand da de o manifestare cu acces gratuit sta la cozi de ore pentru a vedea o expozitie permanenta. Noaptea Muzeelor.

Toti oamenii cu carte pe care-i cunosc sunt sigura ca se incrunta la situatia aceasta. Stim cu totii ca e reala, ne mahneste dar… fara sa stie multi dintre ei o incurajeaza.

Cand acrediteaza in festivaluri oameni care nu si-au platit in viata lor un bilet la teatru, la film, la un concert de muzica simfonica. Sau pe o carte, alta decat una motivationala cu citate de oftat.

Vine vremea festivalurlor de film si de teatru, o sa fie o inghesuiala mare de ”influenceri” de cultura care de la precedenta editie de festival n-au mai fost la teatru sau la film. Nu mai vorbesc de un spectacol de dans. Nu mai vorbesc sa plateasca ei biletul. Nici nu iau in calcul posibilitatea ca ei sa mearga in alte tari – sau in afara orasului lor (pe banii lor!) – pentru a vedea ceva nou, pentru a invata si experimenta ceva nou in teatru, in dans, in muzica.

Daca la acreditarea la festivaluri, cand organizatorii cheltuie bani pe tine cu cazarea si, uneori, cu mancarea si se asteapta sa scrii DESPRE FILME/SPECTACOLE (nu despre ce e pe strada), responsabilii cu acreditarile s-ar gandi sa se documenteze cam ce a vazut/ascultat cetateanul acreditat intre o editie si alta, ce a consumat cultural pe banii proprii si i-ar elimina pe ce care n-au mai ajuns printr-o sala de teatru sau un cinematograf de cand i-au invitat ei, am progresa putin cu totii.

Pentru ca am deveni fiecare dintre noi mai responsabili.

Cand am scris anul trecut despre prostiile pe care le-au povestit bloggerii care au mers la spectacolele din FITS si se laudau cu intalnirea cu Baryshnikov, mi-a sarit jumatate din internet in cap. Va rog sa-i cautati pe frumosii in cauza si sa vedeti cam despre cate spectacole de teatru sau de dans au scris de la inceputul anului si pana acum, ca sa nu zic de la editia trecuta de festival si pana astazi.

(aici textul de anul trecut: Film, teatru, oportunism si audiente online )

E doar un gand de dimineata, dupa Noaptea Muzeelor.

4144
audreyThe Audrey Hepburn Way of life – 12 ganduri despre feminitate, familie si stil –

The Audrey Hepburn Way of life – 12 ganduri despre feminitate, familie si stil –

Audrey Hepburn e considerata una dintre cele mai frumoase femei din lume, o femeie cu o atitudine si un stil pe care multe tinere isi doresc sa-l imite.

Cum am citit zilele trecute cartea How to be Lovely: The Audrey Hepburn Way of life, m-am gandit ca astazi de 8 martie, un dar frumos ar fi cateva dintre regulile dupa care si-a cladit ea viata.

Ca sa aveti putin context, Audrey s-a nascut in Belgia, mama ei era baroneasa, iar tatal ei era un om de afaceri irlandez.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, parintii s-au despartit, iar Audrey a plecat cu mama ei in Olanda unde a trait o vreme in conditii de maxima saracie, apoi s-a mutat la Londra. Oricat de sarace au fost, mama sa a avut grija ca Audrey sa ia lectii de balet si sa citeasca foarte mult. Cand s-a mutat la Londra, Audrey a facut modeling pentru ca era inalta si foarte slaba, dar a si cantat si dansat in baruri de cabaret.

Abia dupa 8 ani de munca grea prin cabaret, a fost descoperita la un casting din intamplare si distribuita in filmul Vacanta la Roma, desi nu avea deloc cursuri de actorie.
I-au spus “Ai facut balet, ai disciplina, asta e tot ceea ce conteaza. In rest inveti pe platourile de filmare.”

N-a avut o viata amoroasa foarte lina, a fost casatorita de doua ori si a avut doi baieti, iar catre finalul vietii a locuit alaturi de un actor olandez, Robert Wolders, pe care l-a considerat adevaratul ei sot desi nu s-au casatorit niciodata.

Impactul personalitatii ei in film, in actiunile umanitare (a fost ambasador UNICEF), in moda ( a fost muza lui Hubert de Givenchy) se rezuma frumos si metaforic printr-o intamplare din 2015. Primul robot umanoid a fost modelat dupa chipul si corpul ei.

Iata cateva dintre gandurile ei din cartea How to be Lovely: The Audrey Hepburn Way of life

How to be Lovely The Audrey Hepburn Way of life

1. Am nevoie adesea sa fiu singura. Sunt foarte fericita daca pot sa stau singura de sambata seara pana luni dimineata in apartamentul meu. Asa imi incarc bateriile.

2.Sunt introverta. Pot sa fiu foarte singura intr-o aglomeratie de oameni. De fapt, eu iubesc sa ma plimb cu cainii prin parc, sa ma uit la copaci, la flori, la cer. Stiu ca pe multi ii sperie singuratatea, dar pe mine ma ajuta. Pot sa-mi fiu propriul companion, fara sa ma plictisesc.

audrey-hepburn

3. Oamenii au o multime de frici, dar cele mai multe sunt la mare departare de ei si le sunt si necunoscute, in esenta. Oamenii se tem de moarte, o stare prin care n-au trecut, se tem sa aiba o cariera pe care n-au avut-o. Stiu aceasta teroare pe care ti-o genereaza propriile frici. Eu am luat viata asa cum a venit, fara sa ma sperii. Am stiut insa ca fiecare pas facut in fata ma va schimba si nu voi mai fi la fel ca inainte.

4. Cand esti tanar e normal sa ai modele. Eu voiam sa fiu ceva intre Elisabeth Taylor si Ingrid Bergman. Nu mi-a iesit sa fiu ca niciuna dintre ele.

5. Am fost genul de persoana care am incercat sa obtin cel mai bun din ce am. Am fost foarte slaba, foarte inalta si n-am avut nimic cu adevarat spectaculos. Ma gandeam chiar ca sunt atat de urata ca nimeni nu o sa vrea sa se casatoreasca cu mine. Dar cel mai important lucru din viata mea este ca am reusit sa traiesc si cu ce am avut bun, dar si cu partile rele. Si cu greselile mele, dar si cu victoriile si sa ma impac cu gandul ca asa a fost sa fie, in conditiile in care eu am incercat sa fac tot ce pot mai bine.

6. Sunt departe de ceea ce mi-ar placea sa devin ca fiinta umana, dar stiu ca nu am facut chiar lucruri neinseamnate pana la urma.

Audrey_Hepburn_1956

7. Scopul meu in viata n-a fost sa am lux. Cand eram copil voiam o casa cu o gradina. Pe care le am acum. Atat am visat, si visul s–a implinit.

8. E un lucru important la copii pe care adultii nu trebuie sa-l strice. Copiii au doar prieteni, nu si dusmani. Mi-am crescut copiii rugandu-i sa nu creada niciodata ca sunt diferiti de altii. Toti suntem la fel.

9. Am o mare admiratie pentru femeile care pot face cele trei lucruri importante care ne definesc – sa aiba o cariera, sa isi ingrijeasca cu mare atentie sotul si sa-si creasca copiii cu intelepciune.

10. Faptul ca fac filme nu inseamna ca micul dejun se pregateste singur acasa, sau ca nu mai trebuie sa fac lectii cu copiii mei. Functionez in continuare ca o femeie care are grija de casa ei.

audrey family

11. Mama nu a fost o persoana afectuoasa. E fost o mama fabuloasa, dar cu o disciplina Victoriana pe care mi-a imprimat-o si mie. La fel si etica. Era foarte stricta si ne cerea foarte mult noua copiilor ei. Avea multa dragoste in ea, dar nu putea sa ne-o arate.

12. Sex appeal-ul este ceva ce simti inauntrul tau. Este mai degraba sugerat decat aratat. Am inteles repede ca nu sunt atat de bine “echipata” ca Sophia Loren sau Gina Lollobrigida, dar am inteles la fel de repede ca si in cazul lor succesul e mai degraba despre atitudine si sex appeal, nu despre dimensiunile unor parti ale corpului.

563
meryl streep katherine grahamDosar – Ce trebuie sa stiti despre filmul The Post, nominalizat la Oscar, inainte de a-l vedea –

Dosar – Ce trebuie sa stiti despre filmul The Post, nominalizat la Oscar, inainte de a-l vedea –

 

Pentru femeile care (mai) au legatura cu jurnalismul in Romania, filmul acesta va fi motivational: e despre lidership feminin (fara sa fie –foarte – feminist), e despre cum se face jurnalismul si cat de departe suntem noi si am fost dintotdeauna de asemenea jurnalism.

Dar filmul e o fictionalizare pentru efect artistic al unor intamplari dintr-o redactie de ziar care ar trebui sa ne invete sau sa ne aduca aminte despre niste valori din meseria asta.

Filmul The Post vorbeste despre momentul in care in America anilor 70, un angajat al unei organizatii non guvernamentale care se ocupa cu analiza si cercetarea unor aspecte legate de strategia militara a scos din arhiva secreta a Pentagonului documente care aratau ca razboiul din Vietnam aducea pierderi uriase statului american dar oficialii nu voiau sa-l opreasca pentru ca… ii interesa perceptia populatiei: sa nu fie considerati lasi sau slabi.

Documentele au ajuns la New York Times initial, reporterii de la NY Times au muncit 3 luni sa verifice informatiile si-au scris un articol care a facut valuri mari in America  dar le-a si adus o interdictie judecatoreasca pentru o viitoare publicare a documentelor in alte articole. (astazi aceste documente sunt publice integral si pot fi gasite aici)

The Washington Post a folosit acest moment, a facut rost de documente si  le-a publicat. Scriind un articol in 8 ore dintr-un teanc de hartii care nici macar nu erau asezate in ordine, au cautat cateva subiecte si editorul lor Ben Bagdikian a scris rapid un text.

A fost mai degraba o decizie despre a avea stirea cea mare si despre dreptul la libera exprimare decat despre o buna documentare pentru un articol.

prsht Peste ani intamplarea a fost povestita atat de Key Graham – publisherul ziarului la vremea respectiva in cartea ei Personal History ( o gasiti aici) , cat si de Ben Bradlee- editorul sef al ziarului in acel moment (in cartea A Good Life: Newspapering and Other Adventures) si daca vreti sa stiti povestea exact cum s-a intamplat, dar si sa va motivati sa mai faceti jurnalism intr-o Romanie care nu pune pret pe informatia corecta si documentata, cititi-le cartile.

Inainte de a merge sa vedeti filmul iata alte cateva detalii – din viata reala – de context:

Filmul ii este dedicat scenaristei  si regizoarei Nora Ephron (doamna cu Sleepless in Seattle, Tou’ve got mail, When Harry met Sally, Julie & Julia etc).

Atat Spielberg cat si Meryl Streep si Tom Hanks au lucrat cu Ephron, asa ca dedicatia e naturala. Ephron a fost unul dintre primii reporteri femeie cu putere de semnatura din redactia The Washington Post (in anii 60 femeile aveau voie sa faca doar documentare, nu semnau articole nici daca le scriau integral:) ), mai tarziu Ephron a fost casatorita cu  Carl Bernstein si el jurnalist la The Washington Post, implicat in publicarea documentelor din scandalul Watergate. Cei doi au divortat dupa 4 de ani de mariaj pentru ca Bernstein o insela cu o doamna politician.

Ma rog, Ephron s-a razbunat si a pus totul intr-o povestire care a si fost ecranizata, unde nu a fost deloc generoasa in descriere nici cu Bernstein, nici cu amanta acestuia. Filmul  se numeste Heartburn si i-a avut in rolurile principale pe Jack Nicholson si pe Meryl Streep.

Spielberg a primit scenariul filmului The Post cu 6 zile inainte de alegerile prezidentiale din America din 2016 si s-a gandit ca va avea un trend foarte bun in contextul in care in America va fi o femeie presedinte. A castigat Trump si lucrurile s-au schimbat radical. Spielberg spusese ca face filmul doar daca Tom Hanks si Meryl Streep sunt in rolurile principale. Ei au citit scenariul in februarie 2017 si au acceptat imediat.

Desi impreuna au facut peste 100 de filme, au 5 Oscaruri, 10 Emmy-uri si 12 Globuri de Aur, Tom Hanks si Meryl Streep nu s-au mai intalnit niciodata intr-un film pana la The Post.

Putin context despre femeile in America in anii 60 – 70.

Filmul The Post apare in Ro in acelasi timp cu o carte in care sunt descrise comportamentul si educatia, pregatirea pentru viata, a femeilor din lumea bogata a Americii acelor ani. Cartea se numeste Lebedele de pe Fifth Avenue, am mai scris despre ea aici. (De altfel Key Graham e descrisa in carte, cand e special guest star la o petrecere la New York, si e prezentata cu toata stangacia si lipsa ei de stil. In film, Spielberg e mai flatant cu Meryl Streep si ii da o nota in plus in stil si eleganta)

In acea vreme, femeile nu munceau. Erau crescute sa fie un fel de gheise – sa aiba grija de sotul si copiii lor, sa-i bine dispuna, sa-i hraneasca si sa-i educe (desi pentru asta aveau bone specializate). Asa ca atunci cand Katherine Graham a fost nevoita sa ajunga publisherul The Washington Post ( sotul ei care era de fapt publisherul s-a sinucis, iar ziarul era o afacere de familie – fusese cumparat de tatal ei  – asa ca nu a avut alta solutie) a avut de luptat foarte mult nu doar cu prejudecatile oamenilor, ci si cu propria educatie (avea 45 de ani si nu muncise nici macar o zi nicaieri): si-a luat profesori de economie, de public speaking si de management si a invatat foarte multi ani.

A avut oricum o viata foarte grea la The Washington Post pentru ca la cateva luni dupa scandalul Pentagon Papers (prezentat in acest film), a avut loc scandalul Watergate prezentat in filmul All the president’s men.

Fiica ei povesteste intr-un interviu in care vorbeste despre ce e adevarat si nu din productia hollywoodiana despre Pentagon Papers ca mama sa avea un simt special al stirii si al competitiei pentru stire. Si spune o anecdota amuzanta.

La cativa ani distanta de la scandal, Lally Graham Weymouth era jurnalist pentru New York Times si intervieva oameni politici importanti ai vremii. Asa a ajuns la o cina cu Papa Ioan al II-lea in resedinta privata a acestuia de la Vatican. Lally i-a povestit mamei ei intr-o discutie informala despre vizita din Roma ca Papa a intrebat-o despre scandalul Monica Lewinski (pentru ca tocmai se intamplasera dezvaluirile) iar Katherine Graham cum a inchis telefonul a dat stirea catre ziarul ei.

Si putin context Romania versus America in jurnalism.

Daca vi se pare ca e prea mult interventia avocatilor ziarului in investigatia jurnalistica, asa cum e ea prezentata in film, trebuie sa stiti ca este reala. Si astazi in America, chiar si in epoca fake news, publicatiile mari care se respecta au departamente legale cu zeci de angajati care nu fac decat sa verifice sursele din articole. Revista Vanity Fair a dezvaluit candva ca departamenul sau de „verificat informatii” are peste 100 de angajati si ca fiecare jurnalist preda articolul alaturi de o lista cu contacte unde pot fi verificate informatiile.

In Romania, de cand exista ziare n-am avut niciodata un business de presa construit pe etica. In anii 70, aceeasi perioada in care se desfasoara actiunea din film, noi aveam ziare controlate de partidul comunist, iar in anii 80 ele erau profund cenzurate de comunisti.

In anii 90, ziarele au fost create de oameni imbogatiti peste noapte care au folosit – dupa o schema pe care o stiau deja din comunism – publicatiile pentru propriile interese. Dupa cunostintele mele, nu stiu sa existe departament specializat in verificarea informatiilor care apar in ziare. Cel mult exista bunul simt al editorului responsabil de sectia respectiva, acolo unde exista.

*

Iata cum arata jurnalistii in realitate vs actorii din The Post.

meryl streep katherine graham tom hanks bill

7338
hellen mirren(foto) Time’s Up si #metoo au alt efect pe covorul rosu la Berlinale #NobodysDoll –

(foto) Time’s Up si #metoo au alt efect pe covorul rosu la Berlinale #NobodysDoll –

Festivalul de film de la Berlin a fost cunoscut mereu pentru militantismul sau, asa ca miscarea Time’s Up nu putea lipsi  de la Berlinale, cum nu a lipsit de la nicio ceremonie importanta legata de lumea filmului in acest an.

In timp organizatorii au refuzat sa puna dress cod negru pentru galele de premiere ale filmelor din competitie, actritele au iesit cu mesaje puternice despre exploatarea lor ca papusi sexuale in asemenea ceremonii, cu scopul de a genera audienta.

Actrita Anna Brüggemann a lansat o miscare in replica pentru campania #metoo care se refera la aparitiile femeilor pe covorul rosu la asemenea ceremonii. Numita #NobodysDoll, campania incurajeaza femeile sa nu mai poarte tocuri inalte si rochii care le ingreuneaza miscarile, ci sa aleaga hainele cu care se simta bine pe covorul rosu.

annaAnna Brüggemann, 36 de ani, spune ca ceremoniile de pe covorul rosu sunt de fapt un bazar unde barbatii decid care actrita este marketabila si care nu, asa ca femeile se simt obligate (sau sunt obligate de producatori) sa poarte haine absolut imposibile, inconfortabile si cateodata umilitoare.

Actrita germana recunoaste ca a primit multe mesaje de sustinere pentru campania ei, dar si mesaje de la femei carora le e frica sa intre in acest joc.

Sigur ca in calcul sunt luate si niste contracte comerciale pe care actritele mari nu le pot incalca pentru campania lui Brüggemann, multe sunt imaginea unor mari case de moda si au clauze cu aparitii specifice in asemenea ceremonii.

Directorul Berlinale, Dieter Kosslick, a iesit cu o reactie spunand ca spre deosebire de Festivalul de film de la Cannes unde pe covorul rosu nu e acceptat nimeni fara tocuri (a si fost o disputa in 2015), la Berlin nu au fost impuse niciodata restrictii vestimentare.

Festivalul a inceput joia trecuta, se incheie duminica si deja avem cateva tinute spectaculoase, dar si imbracaminte casual, relaxata …
Juriul editiei 68 a Festivalului de film de la Berlin
juriu berlin

Anne Heche

anne heche

Bill Murray
bill murray

 

 

 

Cecile de France
cecile de france

Edwin Thomas, Rupert Everett, Emily Watson
Edwin Thomas, Rupert Everett and Emily Watson for the premiere of their latest film, The Happy Princ

Elle Fanning
Elle-Fanning-Berlinale-International-Film-Festival-Red-Carpet-Fashion-Valentino-Couture-Tom-Lorenzo-Site-1

Hellen Mirren
hellen mirren

Hugo Weaving
Hugo Weaving berlin

black 47

Isabelle Hupert
isabelle hupert

Jeff Goldblum
jeff goldblum

Paula Beer
paula beer
tonigarrn_vogueint_16feb18_rexfeatures__jpg_3086_north_499x_white

Tilda Swinton, Greta Gerwig, Wes Anderson
wes anderson tilda swinton greta gerwig

1300
ileana popovici(am citit) Reconstituiri cu Ileana Popovici

(am citit) Reconstituiri cu Ileana Popovici

Pentru cei care nu stiu, Ileana Popovici este o doamna foarte specala care in anii 70 a fost vedeta in multe filme importante, dar si in emisiuni de televiziune.

Absolventa de Conservator, Ileana Popovci a ajutat la realizarea coloanei sonore pentru multe emisiuni si filme, dar si pentru exercitiile la sol ale generatiilor de autor din gimnastica romaneasca.

reconstituiri

Cu un chip si un corp care aducea mai degraba cu Giulietta Massina a lui Felini, doamna Popovici a fost departe de divele din Romania acelor vremuri si cu toate acestea unii dintre cei mai importanti regizori de film ai momentului au fost profund indragostiti de ea.

In carte e un moment in care descrie cu discretie si eleganta cum regizorii Dan Pita si Sergiu Nicolaescu s-au inchis in bucataria ei din Drumul Taberei pentru a-si disputa iubirea ei. La vremea respective era iubita lui Pita, dar Nicolaescu lucrae cu ea si incepuse sa-I faca curte.

Cartea recupereaza o parte din  anecdotele acelor vremuri si da cateva indicii despre omul care este Ileana Popovici (foarte generos, un jurnalist foarte bun, un mentor pentru multi dintre cei pe care -i vedem astazi la televizor, unul din oamenii din spatele multor cariere muzicale ale anilor 70-80).

Mai un fragment absolut delicios dessper castingul pe care l-a dat pentru unuld intre cele mai bune filme din istoria cinematografiei romanesti, Reconstituirea – in regia dlui Lucian Pintilie. Ileana, studenta pe atunci la Conservator, nu stia cine este domnul Pintilie, dar sora sa care tocmai terminase institutul de teatru i-a spus sa se duca la proba.
Proba a dat-o cu Vladimir Gaitan care fusese instruit de regizor sa o provoace pe Ileana pentru a vedea cum reactioneaza in diverse situatii; Ileana sincera s-a certat cu Gaitan:))

aici cateva imagini din Reconstituirea

Cartea contine si cateva randuri – ca o caracterizare – de la oameni importanti sau cu notorietate care au lucrat cu doamna Popovici, marturisiri care – puse fata in fata cu gratia si smerenia doamnei – par in unele cazur pline de ego si emfaza. E o oglinda frumoasa (si involuntara) a raportarii Ilenei Popovici la lumea artistica in care a trait si lucrat multi ani.

Ca un cititor profesionist de biografii si nu numai, dar si ca editor de multe texte, am o singura observatie – cartii i-ar fi trebuit o editare mai riguroasa mai ales in partea intrebarilor reporterului care face interviul amplu care da, asa zisa, structura a cartii.

Scrisa sub forma unui interviu lung, singura structura a cartii e data de o cronologie simpla a vietii subiectului, dar cred ca acest subiect ar fi meritat o structura mai elaborata si mai riguroasa.

E un gand al meu de fiecare data cand citesc biografii romanesti: in lipsa unei scoli de specialitate care sa –i invete pe jurnalisti sa scrie mai riguros, dar si a unei culturi prin care marii scriitori sa ajute la scrierea unor biografii importante, cartile biografice despre romani sunt modeste in scriere si in structura.

Sigur ca asta nu afecteaza cititorul care va fi cucerit de povestile din carte, stiu insa ca ar fi fost si mai mult impresionat daca aceasta carte ar fi fost scrisa de cineva care avea scoala americana pe scrieri de forma lunga. (si ma gandesc aici de gasca de la DOR care ar putea sa ia in calcul sa ajute la scrierea unor asemenea biografi)

Sa cititi Reconstuiri cu Ileana Popovici, e o excursie frumoasa in timp prin sufletul unei doamne foarte foarte speciala.

Cartea nu se gaseste in librarii, din pacate, dar o puteti comanda online de aici. Eu am citit-o in varianta online cumparata de pe elefant.ro.

ileana popovici ileana popovici 1 Ileana popovici (1)

2563
ivenkoRalph Fiennes face un film despre celebrul balerin Rudolf Nureyev

Ralph Fiennes face un film despre celebrul balerin Rudolf Nureyev

 Zilele acestea la festivalul de film de la Berlin, Ralph Fiennes le prezinta distribuitorilor un film despre care sper ca se va vorbi multa vreme. The White Crow, un film despre viata celebrului balerin si coregraf Rudolf Nureyev

Fiennes a regizat povestea lui Nureyev, concentrandu-se pe plecarea acestuia din Uniunea Sovietica in anii 60, prima plecare spre vest a unui artist mare din blocul comunist, evadare care a avut un mare impact cultural si politic la vremea respectiv.

Partea simpatica este ca Ralph Fiennes (pe care noi il stim din Lista lui Schindler, Pacientul englez, Skyfall sau The Grand Budapest Hotel ) are in plan acest film de mai bine de 20 de ani, inca de cand a citit biografia balerinului publicata de Julie Kavanagh si nu s-a lasat pana nu a gasit cea mai buna formula pentru realizarea lui.

Fiennes care este la al treilea film ca regizor vrea sa faca o poveste despre autenticitate si despre esenta unui artist, fiind cunoscut faptul ca Nureyev a fost un artist pe care – in acele vremuri – il numeau nonconformist, dar el era autentic si vorbea prin fiecare actiune a sa despre spiritul si credinta in felul in care vede aceasta meserie.

Scenariul este scris de David Hare (care a mai scris scenariile pentru The Reader sau The Hours pentru carea  fost nominalizat la Oscar), asa ca trebuie sa ne asteptam la o poveste foarte puternica in mesaj si foarte emotionala.

Evident ca filmul contine multe secvente de balet, care au fost coregrafiate si supravegheate de fostul prim balerin de la Mariinsky Ballet ( unde a lucrat si Nureyev), Igor Zelensky.

In rolul lui Nureyev este un tanar balerin care nu a mai jucat niciodata intr-un film, dar are o parte importanta din infatisarea lui Nureyev si din charisma lui. Se numeste Oleg Ivenko.

Din distrbutie mai fac parte Sergei Polunin si insusi Fiennes.

Filmarile au avut loc in Rusia ( in Ermitaj!!!!! – din 2002, de la filmul lui Alexander Sokurov, Russian Ark nu a mai avut nimeni voie sa filmeze in celebrul muzeu Ermitaj), dar si in Louvre si in cateva castele franceze.

Iata cateva imagini cu Nureyev, pentru ca mai jos sa aveti fotografii si cu actorul care il interpreteaza pe ecran. Filmul e in plan a ajunga pe ecrane la sfarsitul acestui an.

 

giselle1Nadia-Nerina-460_1005605c nureyev (1)nureyev 0  nureyev 2nureyev 3 nureyev 6 nureyev

 

 

Oleg Ivenko

ivenko 1 ivenko 2 ivenko 3ivenko 4 ivenko

2323
afis super 2018 call for      entriesDaca aveti un adolescent introvert care se exprima artistic spuneti-i de festivalul de scurt metraje SUPER

Daca aveti un adolescent introvert care se exprima artistic spuneti-i de festivalul de scurt metraje SUPER

Aveti un copil adolescent care e creativ, vrea sa se faca vlogger sau sa se exprime prin imagini de orice fel?

Spuneti-i va rog de festivalul de scurt metraje pentru adolescenti (facute de adolescenti) pe nume SUPER.

 

Super este primul și cel mai mare festival din România unde se proiectează filme făcute de adolescenți. La Super au loc, în afară de proiecții: ateliere, concerte, expoziții și cursuri de film, toate încurajând arta făcută de tineri.

Prima ediție Super a avut loc la Cinema Studio în iunie 2013, cu 7 scurt-metraje realizate de 5 tineri regizori, o echipă de 3 oameni și un public de 100 de persoane. La ediția a 5-a, la Cinema Elvira Popescu, am avut peste 50 de scurtmetraje naționale și internaționale, ateliere de film și fotografie, 3 proiecții Super Warm-Up, o expoziție de artă și  petreceri.

În 2017, cu ajutorul a 16 ambasadori, Super a ajuns în 12 orașe: Bacău, Gura Humorului, Brăila, Focșani, Tulcea, Piatra-Neamț, Brașov, Constanța, Alexandria, Adjud, Craiova, Lugoj, în care au avut loc 13 evenimente: 2 workshop-uri și 11 retrospective. În total, la evenimentele Super în țară au participat peste 500 de persoane.

Astia micii au dat drumul la inscrieri pentru editia 2018 a festivalului, tinerii care vor sa participe se pot inscrie completand un formular pe care il gasesc la acest link.  www.superfestival.ro

Daca aveti un copil adolescent care se exprima in aceasta directie, dati-i aceasta informatie. E genul de manifestare care i-ar putea da mare incredere in el unui copil cu structura introverta care se exprima artistic.

afis super 2018 call for      entries

 

2454
received_10211564650684268 (1)Dati-mi voie sa salut implicarea Nespresso in tot mai multe festivaluri de film –

Dati-mi voie sa salut implicarea Nespresso in tot mai multe festivaluri de film –

Nu stiu despre voi, dar eu in ciuda unui program cumplit de aglomerat, am vazut cateva filme aduse din Festivalul de film de la Cannes.

Neaparat, dar neaparat sa vedeti The Shape of Water, filmului lui Beniccio del Torro despre care am auzit numai lucruri minunate. A castigat Leul de aur, la Venetia. Vine in cinematografe la sfarsitul lui noiembrie.

Unul dintre filmele pe care le-am vazut a fost Rodin, o productie cat un muzeu despre viata si activitatea sculptorului, film facut la celebrarea a 100 de ani de la moartea lui Auguste Rodin. L-am vazut la Cinema Pro si i-am descoperit  acolo pe prietenii mei de la Nespresso.

bazavan nespresso

Stiam ca sunt partenerii Festivalului de film de la Cannes, unde au o multime de activitati care sprijina in mod real zona creativa din cinematografie. Exista, de exemplu, o cafenea pe o plaja, La Plage Nespresso, unde gastronomia cea mai fina e asortata cu cafeaua Nespresso cea mai rafinata si cu unii dintre cei mai eleganti dintre invitatii in festival.

Nu stiam insa ca traditia s-a mutat si la noi, adica reprezentantii din Romania s-au asociat cu festivalul care aduce in Bucuresti filmele de la Cannes.

Un festival ca Les Films de Cannes a Bucharest e greu de tinut (sunt filme rare care sunt scumpe, sunt Sali putine unde pot fi vizionate) si participarea sponsorilor traditionali pentru Cannes nu e doar un semn de incredere pentru echipa lui Cristian Mungiu, ci si o investitie in tinerii care vor sa faca cinema.

La Cinema Pro, uitandu-ma la tinerii din sala, mi-am adus aminte de vremurile in care aveam doar Dakino ca sursa de filme care sa ne ajute sa ne facem o cultura vizuala. Erau in sala atunci, la sfarsitul anilor 90, cam toti marii regizori de astazi. Erau studenti sau se gandeau sa dea la facultatea de film, sau abia ce se lasau inspirati de ideea ”ce frumos ar fi sa fac si eu asa ceva”…

Sigur ca astazi e mai usor pentru ca exista internetul si poti vedea aproape orice.

Dar fara asemenea festivaluri care – cel mai adesea – sunt realizate cu multi bani privati, tinerilor care vor sa faca o meserie legata de film le-ar fi mai greu sa-si faca nu doar o cultura cinematografica, cat mai ales contacte. Sunt super workshopuri, intalniri cu directori de casting, interviuri cu oamenii care au facut filmele si pe care ii poti aborda la sfarsit ca sa afli orice vrei tu.

M-am bucurat ca Nespresso e si aici, sincer. Pentru mine, am scris de multe ori, Nespresso e familie – ma trezesc in fiecare dimineata cu un Nespresso cu diverse arome si gusturi – dar dincolo de afinitatea mea pentru acest brand, faptul ca dupa TIFF (unde au fost parteneri), au decis sa investeasca o parte din bugetul lor ca sa sustina un festival de film care costa mult, ca sa investeasca in arta si in educatia unor tineri mi se pare minunat.

Si tocmai de asta scriu, pentru ca stiu ca e important si pentru ei sa vada ca noi, oamenii acre mergem la cinema, am remarcat ca sprijina industriile creative.

Sper sa-i vad si la anul la TIFF  si din nou, la Film de Cannes a Bucarest.

2625
victoria cocias tedy neculaPovestea unei fotografii cat doua filme… sau cat o viata

Povestea unei fotografii cat doua filme… sau cat o viata

 

In fotografia de mai sus e o poveste cat o viata.

Tanarul care e in dreapta, Tedy Necula, este regizorul filmului in care joaca doamna din stanga – Victoria Cocias. E primul lui lung metraj, Coboram la prima, o poveste despre vietile mai multor calatori care raman blocati intr-un vagon de metrou, in dimineata de dupa incendiul Colectiv.

 

Tedy are 28 de ani si in 2002 juca in filmul Noro, povestea unui baietel cu probleme locomotorii de la nastere care se afla intre lupta mamei (Victoria Cocias) pentru a-l integra si dorinta tatalui (Dorel Visan) pentru a-l proteja de greutatile lumii care nu e pregatita sa-l accepte asa cum s-a nascut el.

Acolo, in 2002, cand avea 13 ani – sub bagheta magica a regizorului Radu Gabrea – Tedy (care e asemeni personajului Noro, cu tetrapareza de la nastere)  a inteles ca si el poate sa faca bine daca se exprima prin film. Cand a terminat scoala (parintii nu s-au lasat invinsi de sistem si l-au dat la o scoala normala, de stat), a inceput sa lucreze voluntar pentru ONG-uri ca sa –i  ajute cu productia video si mesajele lor sa fie cat mai vizibile.

In acesti 15 ani Tedy a devenit speaker motivational, a facut documentare depre persoanele cu dizabilitati, a lucrat in televiziune si si-a castigat respectul a mii de oameni.

 

Saptamna trecuta am fost la filmarile primului lui lung metraj, “Coboram la prima”, un film care ii are in distributie pe Emanuel Oprea, Constantin Cotimanis si multi multi altii.

Tedy reuseste in acest film sa scrie putin din istoria cinematografiei moderne pentru ca i-a convins pe Adrian Paduraru si Teodora Mares sa fie un cuplu din nou pe ecrane, la 32 de ani de la Declaratie de Dragoste. (in toti acesti ani, doamna Mares a refuzat sa mai joace alaturi de dl Paduraru, considerand ca acel cuplu a fost f puternic in memoria colectiva si nu are sens sa reincalzeasca supa. Ei bine, acum in filmul a carui actiune are loc a doua zi dupa incendiul de la Colectiv, cei doi actori joaca rolurile unui cuplu… care se desparte:) )

M-am dus cu treaba pe set ( Tedy avea invitati jurnalisti, iar eu am incercat sa fiu o gazda buna pentru ei) si, acolo pe platou, avandu-i fata in fata pe Tedy si Doamna Cocias am realizat puterea acestei (re)intalniri: mama din filmul care l-a adus pe Tedy aproape de cinematografie e in continuare alaturi de el la primul lui lung metraj.

Si cred ca domnul Radu Gabrea ar fi foarte fericit sa-I vada ca lucreaza din nou impreuna, pentru ca i-a urmarit indeaproape activitatea lui Tedy.

De fiecare data cand merg pe platourile de filmare ale peliculelor romanesti, ma gandesc ca aceasta industrie rezista si creste din prietenie, pentru ca multi actori muncesc pe bani f f putini, multi regizori fac filme cu bani de acasa, dar ce ii aduna e prietenia.

 

3349
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!