Tag : masini

lego ferarri 2BARBATI -Cadouri: un Ferrari din Lego

BARBATI -Cadouri: un Ferrari din Lego

Cum n-am copii, am pierdut pe drum undeva informatiile despre dezvoltarea spectaculoasa a produselor Lego.

Acum cautind un cadou am ajuns la aceasta masina Ferrari facuta din Lego si sunt, desigur, uimita.

Inteleg ca e un model legendar: F 40.

Lego-ul are 1158 piese, adica e ceva deranj pina iti faci propriul Ferrari, dar banuiesc ca distractia e pe masura.

Si, din cite am citit, exista si the LEGO Creator Volkswagen T1 Camper Van  si  LEGO Creator MINI Cooper, adica e fix ca atunci cind iti cumperi o masina: e pe preferinte.

Modelul asta de Ferrari se vinde din 15 iulie pina pe 1 august pentru VIP Lego Members (!!!!!) si de la 1 august pentru toata lumea. Costa 90 de euro.

LEGO-Creator-Ferrari-F40  lego ferarri

 

puteti sa il cumparati de aici

3945
anvelope carti postalemasina care se sprijina in patru carti postale

masina care se sprijina in patru carti postale

Zilele trecute am avut parte de o experieta foarte speciala, in Italia, linga Roma, la Poligonul European de Teste Bridgestone din Aprilia, unde compania Bridgestone testeaza anvelopelepe care le produc pentru autovehicule(de la tractoare pina la cauciucuri premium pentru cele mai mari branduri de masini).

Pina sa ajung acolo, desi sunt obsedata de tot ceea ce inseamna siguranta pentru o masina (si pentru siguranta in sine a calatoriei), nu mi-am pus niciodata problema ca , de fapt, mult din siguranta masinii e data de anvelope premium.

Da, sigur ca stiam ca e bine sa folosesti cauciucuri de iarna, iarna si pe cele de vara, vara.

Dar daca va spun ca suprafata pe care sta masina voastra – cea mai sofisticata, cu ABS, cu motorul cel mai puternic, inalta cit un bloc, lata cit un tanc – suprafata pe care sta pe sosea este cit o carte postala, nu incepeti sa va ginditi putin la detaliile care fac diferenta?!

Parte din experienta Bridgestone care vorbea despre siguranta au fost citeva teste cu masini atit pe suprafata umeda a circuitului numit „black lake”, cit si pe suprafata uscata, care apartine companiei, teste in conditii speciale – ploaie, curbe, teren accidentat.

O alta proba care a captat atentia doamnelor a fost o pana neprevazuta pe care a trebuit sa o rezolvam. In mintea mea, cind apare pana intra in functiune telefonul mobil si daca nimeni nu e prin preajma sa ma ajute, masina poate sa ramina parcata undeva in apropiere de incident si sa apara un taxi imediat. Dar eu conduc rar spre niciodata.

Din fericire masina pe care am ales-o avea cauciucuri cu tehnolgie RFT, dezvoltata de Bridgestone in anii 80. Nu a mai trebuit sa ne chinuim cu cric sau roata de rezerva. Am folosit ceva care se numeste kit de mobilitate ( o cutiuta cu ingrediente magice, un motoras, o solutie care ajunge in anvelopa si un cablu care este conectat la masina) si am umflat roata in 5 minute, fara sa ne murdarim mainile sau hainele.

A fost unul dintre acele momente in care am inteles cit de bine e ca a avansat tehnica. Nu m-am simtit nici cea mai nepriceputa, nici nu mi s-a parut foarte greu de facut fata unei pene de cauciuc.

Bine, in timp ce noi (4 tinere doamne jurnaliste din toata lumea) rezolvam pana in acest fel, o alta masina care beneficia de un sistem brevetat de Bridgestone numit Run Flat s-a plimbat linistita cu tot cu pana , la o viteza mai mica, dar fara probleme care sa-i pericliteze transportul.

Adica Bridgestone a creat si un sistem de anvelope care si in varianta cea mai nefericita, de pana, tot funcctioneaza – la o viteza mai mica – dar te poate duce acasa linistit. Un fel de anvelopa cu super puteri.

*

In cadrul altei probe, soferii (au fost si piloti antrenati, printre ei Francesco Modena, fost pilot de formula 1, dar si jurnalisti din toata lumea) trebuiau sa frineze la punct fix dupa un parcurs cu o anumita viteza. au facut experimentul cu o masina care avea cauciucuri Bridgestone, dar si cu o masina care avea cauciucuri de productie ieftina, no name.

Masina cu cauciucurile Bridgestone s-a oprit cu 4 metri mai in “scurt” decit masina cu cauciurile ieftine, care avea in continuare o viteza de 22 km/ora, ce ar fi putut provoca daune materiale sau mai grav, lovirea unui pieton.

4 metri inseamna lungimea unei masini si in situatii extreme inseamna vieti salvate.

Plus evitarea unor cheltuieli importante din accidentarea masinii.

M-am interesat si in termeni de buget, un cauciuc premium Bridgestone costa cu 30 de euro mai mult decit un cauciuc no name facut in China, adica pentru toate rotile masinii costurile in plus sunt de 120 de euro.

Am povestit asta tuturor prietenilor mei cind m-am intors din excursie.

Cind ne cumparam o masina ne gindim la culoare (noi femeile), la designul ei, la motor, la brand sau la… trend. Luam in calcul daca e accesorizata, daca are computer sofisticat care sa ne ajute sa parcam sau sa conduca singura. Daca avem spatiu in portbagaj, daca incape toata familia.

Dar nu ne gindim la cauciucurile ei.

Si, la capatul liniei, indiferent de ce masina avem , indiferent de facilitatile ei, stabilitatea si siguranta noastra e in suprafata corespunzatoare a unei carti postale, pentru fiecare roata.

*

Am vizitat si Centrul Tehnic European unde am vazut cum testeaza Bridgestone calitatea anvelopelor pe care le produce (printre altele produc si cea mai mare roata din lume, pentru un tractor urias) si atentia pentru respectarea tuturor parametrilor, cum am vazut si cit investesc in cercetare pentru a gasi componente noi , sintetice, pentru realizarea unor cauciucuri tot mai performante.

Pina nu ajungi intr-un asemenea centru de testare nu intelegi amploarea cercetarii care se afla in spatele unui produs ca o anvelopa premium ( Bridgestone produce anvelope pentru multe dintre brandurile mari de masini) si nici cit de multe detalii sunt in joc. Am vazut un artist care sculpta, la propriu, intr-o anvelopa fara urme pe ea, creind un desen nou care urma a fi testat in aparate sofisticate pentru a vedea rezistenta, cum influenteaza forta de frecare respectivele “santuri” din cauciuc. Sigur “desenul” era rezultatul unor multe ore de cercetare care implicau notiuni complicate de chimie, fizica.
Bridgestone este una dintre cele mai vechi companii producatoare de anvelope din lume ( a aparut in 1931) – e creatia unui japonez pe nume Shojiro Ishibashi, iar numele companiei e o traducere a numelui de familie al creatorului “stone bridge”:)

*

Dar cel mai tare in vizita mea la Bridgestone m-a impresionat o conversatie scurta cu Francesco Modena, fost pilot de Formula 1 in echipa Ferrari, acum ambasador al calitatii si sigurantei Bridgestone.

Povestea ca merge pe autostrada catre casa lui cu maxim 70 km /h.

“Nu mi-e frica de ceea ce n-as putea face eu cu masina pe care o conduc, ci de oamenii care se afla in trafic, sunt cu gindul la problemele de la serviciu sau de acasa. in ultimii ani mi se pare ca ne inraim tot mai mult, nu mai avem rabdare, nu ne mai intereseaza deloc si celalalt de linga noi”

A fost o lectie indirecta despre bun simt in trafic si despre atentia catre calitate.

*

Data viitoare cind va suiti in masina sa plecati catre casa ginditi-va la vorbele lui Modena si la faptul ca masina voastra sofisticata, sau nu, se sprijina in 4 carti postale.

Sunt sigura ca veti avea curind grija sa aveti cauciucurile cele mai performante.

2089
singapore livingmilionarii din Singapore isi tin masina in living, la etajul 15

milionarii din Singapore isi tin masina in living, la etajul 15

nu stiu cit de mult va iubiti voi masinile, dar in singapore, un trend lansat in urma cu doi ani care e foarte la moda este sa-ti tii masina in living. chiar cind locuiesti la etajul 15.

blocurile rezidentiale sunt construite in asa fel incit masina sa aiba liftul ei, care se sincronizeaza cu liftul proprietarului si face in asa fel incit si proprietar si masina sa ajunga la etaj simultan.

nu inteleg de ce omul nu sta in masina cit masina e in lift, dar asta e alta discutie.

iata citeva imagini si un filmulet demonstrativ despre cum poti sa-ti tii masina in living.

acum, dupa ce am vazut acest filmulet, pare mai decent ca ai nostri vor sa-si tina masina la cafenea fix in fata mesei lor – chiar daca ei stau inauntru si ploua.

2175
old car shutterstockDoru Iftime, Story of my life: I have a dream

Doru Iftime, Story of my life: I have a dream

text de Doru Iftime

Deunăzi mă uitam la unul dintre show-urile mele favorite, cu automobile clasice, pe Discovery. Doi vînători de chilipiruri ajung la un colecționar de rable. De vreo 20 de ani, omul adună mașini fiindcă i-au fost dragi. I-au plăcut formele lor, poveștile lor, faima efemeră de care s-au bucurat pentru cine știe ce inovație… Cei doi îi propun să vîndă cîteva vechituri iar ei, în schimb, să-i recondiționeze o mașină, la alegere. Colecționarul e de acord și merge cu oaspeții în curte, să decidă ce mașini să vîndă. Și atunci se întîmplă ceva. Omul nu poate, pur și simplu nu se poate hotărî la care mașini să renunțe, nu se poate despărți de colecția lui care, pentru cei mai mulți dintre noi, nu e nimic mai mult decît un cimitir privat de mașini.

Însă colecționarul știe cîte ceva despre fiecare mașină pe care pun ochii cei doi: mîngîie un Pontiac ruginit în timp ce le povestește unde l-a găsit, ridică cu infinită grijă capota unui bătrîn Oldsmobile (e aproape un pleonasm, nu?) ca să le arate că are motorul original, îndepărtează tandru frunzele uscate care ascund frumusețea deloc trecută a unui Chevrolet Chevelle… „Sunt 15 ani din viața mea aici…”, spune cu un zîmbet timid. A început să colecționeze mașini sperînd că va avea cîndva timp și bani să le repare, să le dea o vopsea proaspătă și o viață nouă. Numai că timpul s-a furișat și colecționarul nostru s-a trezit într-o dimineață cu teama că visul lui s-ar putea să fie prea îndepărtat ca să-l mai poată vedea cu ochii săi de pensionar care se apropie de 70 de ani, ochi care i se umplu de lacrimi cînd ajunge lîngă mașina cu care și-a început colecția… Deschide gura ca să zică ceva; trebuie să spună ceva despre mașină, lumea întreagă îl privește prin camera de luat vederi care, într-un cadru strîns, îi devorează ochii umezi; își mușcă buzele, trage aer în piept, cadrul e și mai strîns acum… Omul deschide iar gura, dar nu se aude nici un sunet, nu poate scoate o vorbă, emoțiile îl copleșesc…

E, probabil, povestea celor mai mulți dintre noi, a tuturor celor care au avut sau au un vis, dar nu sunt suficient de tenace sau de lipsiți de altruism pentru a trăi exclusiv pentru ei și pentru ceea ce își doresc; vrem să le facem pe toate, vrem să le facem pe plac și părinților, și soțului sau soției, și copiilor, și ne apucăm de diverse lucruri; pe unele izbutim să le finalizăm, pe altele nu, și nu din cauză că am fi delăsători sau leneși, ci doar pentru că o viață de om e prea scurtă ca să-i mulțumești pe toți cei din preajmă și să trăiești și pentru tine.

De cînd mă știu i-am admirat pe oamenii mistuiți de pasiune. Am avut ocazia să cunosc, de-a lungul timpului, colecționari de timbre, de arme, de mașini sau de păpuși, am stat de vorbă cu norocoșii care și-au văzut visul cu ochii, dar și cu alții, cei mai mulți, care au visat și continuă să viseze. Astăzi, o emisiune TV oarecare mă convinge o dată în plus că visătorii sînt avangarda progresului, ei ne fac să mergem înainte, ei răstoarnă munții ori pun lumea pe roate (la propriu), trimit oameni pe Marte sau ne picură nectar în suflet cu arta lor… Fiindcă, nu-i așa, visul este acel punct din spațiu pe care putem sprijini pîrghia cu care să mutăm pământul. Iar visul neîmplinit nu e eșec, nu e regret, nu e frustrare și nici nemulțumire. E o mică parte din ceea ce am fost la un moment dat și o discretă contribuție la ceea ce am devenit.

P.S. Ca că încheiem într-o notă optimistă, colecționarul nostru și musafirii lui se opresc în dreptul unui dric. Îi deschid ușile din spate și… surpriză: înăuntru e un cavou (redau dialogul în engleză, ca să-și păstreze savoarea):

„Wow”, the car hunter says laughing, „is there a body inside?”

„No”, the old collector answers, „I just use it to keep parts.”

„Right, body parts…”

 

*
Tatal a doi copii (Damian si Ana), casatorit de 16 ani cu Oana, jurnalist cu aproape 20 de ani de activitate, Doru Iftime a fost redactor sef-adjunct la Elle Romania si redactor sef la The One, Luxury si Collector’s, a scris pentru Men’s Health si Suplimentul de Duminica al Ziarului Financiar

foto cover: shutterstock

2798
amalia miniun picnic cu MINI – sau cum masina iti arata caracterul :)

un picnic cu MINI – sau cum masina iti arata caracterul :)

saptamina trecuta am fost la un picnic tres simpa cu un MINI. n-am condus eu, MINI-ul era acolo, erau de fapt mai multe.

era un eveniment prin care se anunta public ca Amalia Nastase, Stephan Pelger si Virgil Stanescu sunt ambasadori MINI Cooper. asta e partea oficiala a lucrurilor, acum putin din culise.

***
Se intimpla sa o stiu pe Amalia de niste multi ani. Asa a fost viata si ne-a adus in proiecte similare de citeva ori. Cei mai multi o stiu pe Amalia Nastase din fotografiile din reviste de pe la evenimentele mondene sau din rarele aparitii la tv. Eu o stiu … din culise, sa zicem asa.

Amalia e genul de persoana care face lucrurile in felul ei – cu principii si onoare, corect, dar in felul ei. Pe drumul ei. Si cind crede cu adevarat in ceva e ca un buldozer – munceste mult ca sa sfarame si cea mai dura piatra si sa razbata.

Putin din caracterul ei il vedeti, daca va uitati cu atentie, si la MINI-ul pe care-l conduce. E unul cu patru usi, incap fetitele, catelul si Razvan, prietenul ei. E practic si util, nu e ostentativ, daaaaar… si l-a facut pe personalitatea ei. L-a decorat british.

Mi se pare foarte foarte dragutz detaliul asta care arata multe si despre masina – pentru ca ii e ca un partener -, dar arata si cum e Amalia.

***
 pe Virgil l-am intilnit prima data la acest eveniment si ce mi s-a parut dragutz la el este ca…

e presedintele Steaua Baschet, iar MINI-ul lui e in culorile traditionale alb roshu ca la Dinamo. nu vrea sa o redecoreze desi Amalia s-a oferit sa-l ajute:) in plus, are 2 m si 8 cm si… incape in masina cu tot cu familie (adica sotie si doi copii)

mi se pare o idee foarte desteapta de a dobori un mit despre o masina mica. iei un om cu mult inalt peste medie si ii dai masina sa se plimbe cu ea. imi si imaginez ce ochi va face lumea prin parcari cind se da jos Virgil din Mini.

***
despre Stephan nu mai zic nimic. Masina asta e so fashion, incit e facuta pentru el.

***
anyway, daca vedeti masinile astea simpatice pe strada, acum stiti si cine sunt cei de la volan si puteti sa-i salutati, la stop. pun pariu ca o sa va si raspunda.

1910
Audi A3-1Pe scaunul din stinga …

Pe scaunul din stinga …

Experimentez rar perspectiva de a vedea lumea din scaunul din stinga al masinii (comoditate, teama in trafic ), dar de astazi lumea mea face un “flip”: de pe dreapta pe stinga.

Ma intorc la soferie.

Vestea e buna pentru prietenii mei care spun ca , in sfirsit, va fi un sofer in gasca la care va apela toata lumea pentru serile in care alcoolul ne face viata mai vesela (asta pentru ca eu beau foarte rar si foarte putin, iar pina acum spuneam – mi-e frica sa conduc, nu vreti sa luam mai bine un taxi? . acum nu voi mai avea scuza asta.)

Vestea a fost si mai buna pentru prietenele mele care si-au facut deja lista cu destinatiile in care sa mergem in week end-uri “ca fetele”, au studiat atente care sunt masinile pe care le putem testa si au gasit si potrivirile “in heaven” – pentru ca fiecare masina ar trebui sa ajunga intr-o destinatie care sa-I vina perfect.

 

In urmatoarele luni voi conduce unele dintre cele mai frumoase, mai sigure si mai usor de manevrat masini (cele vindute  in Romania de Porsche Inter Auto – PIA ), si am sa va relatez experienta din perspectiva unui povestitor care priveste lumea din scaunul din stinga al masinii.

Am emotii;  m-am intors chiar la lectii de sofat si promit sa fac si niste lectii de yoga, ca sa ramin zen in trafic, desi la cum arata masinile pe interior, o sa fie o super oaza zen si nici nu cred ca o sa-mi pese foarte tare ca stau in vreun ambuteiaj.

Pespectiva mea din aceste teste de masini nu e una a specialistului si, la drept vorbind, nu doar specialistii sau cei pasionati de detalii tehnice despre masini, conduc sau au in garaj o masina. Iar noi, femeile, apreciem masinile dupa alte criteria decit barbatii: cred as putea scrie o jumatate de pagina despre calitatea pielii folosite in interiorul masinilor Porsche si alta jumatate de pagina despre finisajul cusaturilor de pe scaune.

Cred ca va fi amuzant pentru multi dintre voi sa inteleaga, pe bune, la ce se uita o fata obisnuita la o masina. Promit sa impart experienta cu cit mai multa lume, nu doar ca veti putea citi, dar – din cind in cind – am sa mai fac si cite o surpriza si am sa invit pe cineva la o plimbare.

Iar la vara daca vedeti o gasca de fete vesele intr-un Beetle Cabrio, sa stiti ca am iesit la plimbare cu prietenele mele.:) mi-au spus cei de la PIA ca broscuta simpatica exista si in varianta decapotabila si abia astept un week end ca-n filme cu ea.

Incepem insa cu masina care apare in topurile preferatelor femeilor: Audi A3, cu care fac cunostinta in curind.

 

P.S. ceva simpatic pe care l-am descoperit (caci desigur o sa caut povesti si despre oamenii draguti de la PIA), Porsche Inter Auto  a fost compania fondata si condusa de Louise Piech, nascuta Porsche, fata lui Ferdinand Porsche.:)
P.P.S marcile distribuite de PIA sunt Skoda, Volkswagen, SEAT, Audi, Porsche, Bentley, Lamborghini 🙂 ca sa vedeti cam ce minunatii de masini o sa fie pe la mine:)
(si-acum uitati-va la frumusica asta, scrie pe ea S!MPA, dar trebuie sa asteptam sa vina vara)
2850
catalina ponorRenault a premiat Olimpicii

Renault a premiat Olimpicii

aseara in Bucuresti a avut loc un eveniment la care mi-am dorit f f f f tare sa ajung. s-a intimplat insa sa fie bad timing, iar eu sunt undeva linga Brasov si n-am putut ajunge.

aseara Renault a premiat campionii olimpici si 16 masini simpatice au plecat catre medaliati.

***
daca sunteti prieteni cu mine pe facebook stiti cit de tare m-am bucurat ca in primele zile ale olimpiadei, era o obisnuita sa mai “ramina” Renault fara o masina. ma bucuram de parca as fi primit eu masinile de fiecare data. stiu sigur, de la angajatii companiei, ca si ei se bucurau foarte tare pentru fiecare masina pe care o puneau deoparte pentru un premiant. si ca erau pregatiti sa daruiasca cit mai multe masini.

ce nu stiam este ca fiecare masina e personalizata cu numele proprietarului. uitati-va cu atentie la aceste doua fotografii sa vedeti numele proprietarului scris pe ele:)

desi in tabelul final al detinatorilor de medalii, in dreptul Romaniei a fost trecuta cifra 9 , Renault a daruit 16 masini.

pentru medalia de Aur- Renault Latitude, pt Argint- Renault Mégane Olympic, editie limitata special creata pentru celebrarea Olimpiadei, pt Bronz- Twingo. sportivii medaliati cu argint si bronz in probele pe echipe au primit cite un Renault Twingo

***
ceremonia a fost una foarte speciala pentru ca ambasadorii valorilor olimpice desemnati printr-o campanie nationala au fost si ei prezenti. ce premiu poate fi mai valoros pentru un ambasador olimpic decit sa-i cunosti pe olimpicii minunati care au cistigat medalii?!

desigur ii invidiez pe toti cei care s-au fotografiat cu olimpicii si au luat autografe de la ei.

mai multe fotografii puteti gasi pe pagina de facebook Renault, Sponsor Principal al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR)

le doresc o colaborare lunga pentru cit mai multe olimpiade si la Rio in 2016 sa daruiasca si mai multe masini. stiu eu ca o sa se bucure pentru asta.

1693
skoda citigocum am cistigat o Skoda CitiGo si-am facut-o cadou :)

cum am cistigat o Skoda CitiGo si-am facut-o cadou :)

CitiGO este noua masinuta de oras, foarte girlish as spune eu, de la Skoda.

ca sa demonstreze cit de practica e in trafic, reprezentatii Skoda (impreuna cu Oxygen PR) au pus la cale de o competitie prin Bucurestiul aglomerat. 10 masini, un pilot si un copilot pt fiecare masina, indicii despre destinatii dintr-o aplicatie via Facebook si multa veselie.

Eu am fost copilot, asta inseamna ca l-am incurcat in trafic (care nu parea oricum f “descurcat”, de trafic zic:) ) pe Cosmin Tudoran care a fost pilot.

Ca sa intelegeti exact cum au stat lucrurile, iata o descriere mai detaliata:)

la primul indiciu care era ceva cu “eroii aerului” am ridicat din umeri si-am zis mergem… unde vrei. dupa care m-am conversat cu invitata noastra pe traseu Andreea Stan, care statea in spate. (ocazie cu care am constatat ca masina e f spatioasa desi e in doua usi. aveam loc la picioare toti super bine). dupa ce ne-a venit si indiciul mai exact “pavilion H”, Cosmin a luat-o pe scurtaturi, asa ca am ajuns in super timp.
la prima oprire ne-am prins ca portbagajul e foarte spatios pentru ca ne-am odihnit in el. mai tirziu, in prezentarea celor de la Skoda, s-a dovedit ca nu ne inselasem: are cel mai spatios portbagaj din clasa ei.

pina la al doilea indiciu am stricat telefonul (unde puteam citi aplicatia ) si-am luat-o … inainte. adica spre centru. cit am rezolvat cu resetat si alte rugamintii cu dor de mama, am aflat de la Cosmin cit de emotionata a fost aia mica a lui – Andreea – cind s-a dus la circ fara sa stie ca in spectacol o sa-l vada pe taica-su, care era… personajul rau. “Leul” – personajul lui Cosmin – avea de interactionat cu spectatorii, asa ca aia mica a alergat tot spectacolul prin sala dupa taica-su, ca un fan adevarat.
ca sa ajungem la destinatia nr 2, am dat telefoane la alti concurenti, dar am ajuns iarasi in super timp: piata alba iulia era locul.

destinatia nr 3 am identificat-o usor pentru ca trecusem pe linga ea inainte: piata victoriei; ne-am plimbat pe Soseaua Iancului si am povestit despre unde ar trebui sa fie divertismentul din Ro in acest moment, despre proiectele lui Cosmin (nu va zic, aflati prin toamna, sunt f faine). si pe traseul nr 3 am avut un invitat, Catalin Georgescu care filma (sper ca n-am spus multe prostioare, vom vedea filmuletul in curind)

destinatia nr 4 a fost …. raiul pe pamint. in floreasca. un club cu piscina; era deja la apus, era o muzica minunata. nu era multa lume… o poezie.

***

culmea e ca, desi noi ne-am plimbat fara sa ne fi lovit spiritul de competitie, relaxati, am iesit pe locul 1. ma rog, trebuie sa multumim echipei Piticu Bunescu pentru ca impreuna cu ei formam trupa nr 1, iar ei au avut timpi minunati. n-au gresit nimik, n-au stricat aplicatiile, n-au cascat ochii pe pereti si nici n-au ascultat radio ( trinitas) la maximum pe strada cu geamurile deschise ca sa imparta binele in lume.

asa ca iata-ne pe toti 4 cistigind cite o Skoda Citi Go pentru un week end.

eu stiam ca nu merit premiul pt ca am fost … varzaaaaa, asa ca i l-am dat Andressei care dupa 1 an a avut curaj sa conduca din nou. ea macar a muncit in cursa asta, eu am ris la glumele lui Cosmin, atit.

Cosmin a scos si o zicala: Cine este number 1? Bazavan si Tudoran! 🙂

***

dincolo de toate astea, Skoda CitiGo mi-a parut o masinuta de familie – pentru mama ca sa-si ia copilul de la gradinita sau de la scoala… sau sa mearga la cumparaturi. sau o masinuta pentru un cuplu tinar si vesel. e in trei variante de culori rosu, galben si verde prazuliu. mie aia verde mi-a placut cel mai mult:)

4090
broscutzaprintzesa, a printzesi, printzesire

printzesa, a printzesi, printzesire

Verbul a printzesi nu e in dictionare, desigur nici actiunea “printzesire”, dar in lumea femeilor e foarte usor de inteles si nu-ti cere nimeni sa aduci Doom-ul cind il aude.

pentru voi, astialaltii nenorocosii care nu traiti in lumea femeilor, “printzesitul” e o stare: e rasfatul care vine din lucrurile marunte, din atentia la detalii si din bucuria de a petrece intr-un spatiu care – pentru ca e plin de oameni frumosi – pare magic.

printzesitul e cam ca fotografia aceasta.

poate sa se intimple acasa la tine, in vacanta, in parc sau pe o terasa, la soare.

***

daca mi-ar fi spus cineva ca voi printzesi intr-un showroom auto, care – de cele mai multe ori – e rece si “sales- oriented” n-as fi crezut.

dar ieri am petrecut o zi plina de rasfat (cu portelanuri fine de la Casa Wagner, cu fandacsii simpatice, cu pantofi creati de Dan Coma, cu prajituri din cele mai fine, cu valeti maestrii in ale umorului – trupa Obligo, si cu sampanie desigur) in show room-ul Porsche, unde un Beetle verde, dupa ce a fost sarutat de buna voie de noi, s-a tranformat in print.

ce nu stiti voi astia care nu printzesitzi e ca un print trebuie sa fie exact ca in povesti – sa ramina vesnic tinar (ce ati vazut voi vreun Fat Frumos in povesti pe la 80 de ani?!) si sa fie mereu actual (cindva avea parul blond si pina la umeri, eventual tuns rotund; acum are freza lui Ken – iubitul lui Barbie-, sau freza lui Beckham – iubitul Victoriei, alta Barbie) .

de asta numai unul putea fi printul masinilor pentru printesele urbane: broscuta Beetle – care n-a imbatrinit din anii 60, ba din contra, s-a digitalizat si a invatat sa o rasfete mai bine pe printesa. si stie el sa se transforme intr-un loc magic, care sa salveze printesele de cenusiul lumii urbane, stresante.

***
cu regret in suflet va anunt ca la sfirsitul balului printul nu m-a ales pe mine, ci pe Carmen Albisteanu si a plecat acasa cu ea. pardon, acasa la ea.

n-am plins foarte tare pentru ca a fost foarte dragutz balul si-a fost minunat sa (re)descopar ca printesitul e starea de spirit a femeilor frumoase.

P.S. am primit cadou de la ajutoarele printului o umbrela in forma de inimioara, care o sa faca sa zimbeasca orice printesa voi intilni pe strada in zilele ploioase. si am si un dar special pentru voi – pe care-l pun la bataie miine – si care va va ajuta sa va luati o broscuta acasa la voi. adica un print Beetle.

3338

cum invat despre masini: lectia 1.

prietenii stiu ca m-am apucat de invatat brandurile masinilor (pt mine sunt toate 4 roti si culori diferite si, da, am carnet, dar nu ajuta la nimik.:) ).

asta e prima lectie. volkswagen, pe limba mea. fun theory.
(sapt asta doresc sa invat si cifrele de dupa nume or in fatza lor, ca sa deosebesc modelele volkswagen. se ofera cineva sa-mi predea lectia?)

inca doua filmulete aici
sa aveti o saptamina buna!

4242

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!