Author : Cristina Bazavan

mihaela radulescu lolitaLolita in versiunea Mihaelei Radulescu
moda
13 years ago

Lolita in versiunea Mihaelei Radulescu

stiu ca de fapt e Lolita in versiunea Danei Budeanu, care si-a lansat colectia de lenjerie vestimentara avind-o pe Mihaela Radulescu imagine.

dar Mihaela face toti banii in clipul asta, ca si imaginea lui Cornel Lazia.

later edit: regia e semnata de Adrian Horobat ( iubitul simpaticei Diana Enache care desigur ca nu a fost geloasa, ba chiar e mindra de rezultat:) )

si nu, nu e vorba despre o doamna care joaca rolul unei pustoaice de 12-14 ani, e despre inocenta care ar trebui sa ramina in noi, oricind, oriunde. chiar si cind e vorba de sexualitate.

f fin, senzual si de bun gust. Like it.

4
2744
HouellebecqHOUELLEBECQ despre singuratate si casatorie
carti simpa
13 years ago

HOUELLEBECQ despre singuratate si casatorie

INTERVIEWER What about marriage?

HOUELLEBECQ :I think that there is a sharp contrast for most people between life at university, where they meet lots of people, and the moment when they enter the workforce, when they basically no longer meet anyone. Life becomes dull. So as a result people get married to have a personal life. I could elaborate but I think everyone understands.

INTERVIEWER So marriage is just a reaction to . . .

HOUELLEBECQ To a largely solitary life.

***
Dintr-un interviu mai vechi din Paris Review, in care recunoaste ca plinge la anumite pasaje din carti:)

(…) that’s what I like best in literature. For example, the last pages of The Brothers Karamazov: not only can I not read them without crying, I can’t even think of them without crying. That’s what I admire most in literature, its ability to make you weep. There are two compliments I really appreciate. “It made me weep,” and “I read it in one night. I couldn’t stop.”

2
2263
legtalpi
diverse
13 years ago

talpi

e frig si stam infasurati in sosete, ciorapi si incaltari pufoase.

dar talpa picioarelor noastre e locul unde pot fi “atinse” toate organele noastre interne. asa ca incercati sa mergeti desculti, prin casa, macar citeva minute pe zi.

***

dansatorii, de exemplu, au saculeti de nisip, ca o pernuta cilindrica pe care calca pentru a -si relaxa muschii din talpa, dar si organismul in totalitate.

1
3584
michael papendieck fototrupuri – studii
culturale
13 years ago

trupuri – studii

din categoria de fotografii din / de dans, astazi va arat un alt fotograf: michael papendieck.

e un fotograf german cu colaborari la publicatii din germania si spania.

iata citeva dintre fotografiile lui

2
1921
papercum m-am hotarit sa merg la cursuri de scenaristica
personal
13 years ago

cum m-am hotarit sa merg la cursuri de scenaristica

desi de multa vreme mi se recomanda sa fac cursuri de scenaristica si refuz politicoasa, m-am decis sa invat asta dupa o discutie de 3 minute care nici macar nu avea acest scop.

s-a intimplat asa:

mie nu-mi placea personajul pe care-l interpretam pentru un filmulet experiment realizat de regizorul Florin Serban pentru Prestigio – o femeie care paraseste un domn printr-o inregistrare (am sa va povestesc despre experiment si lectiile de actorie in citeva saptamini cind apare filmul).

imi era mila de domnul parasit si-aveam cuvinte grele despre doamna ale carei vorbe trebuia sa le dau glas: egocentrista, egoista, lasha etc etc.

am protestat din greu asupra calitatilor duduii pe care urma sa o interpretez, iar Florin Serban m-a convocat la o intilnire intr-o camera separata de un perete mare de sticla de restul clasei in care se desfasura lectia pregatitoare filmarii.

a inchis usa si mi-a zis:

– gindeste-te ca femeia asta are un barbat care munceste intr-o functie de conducere intr-o multinationala. si l-a anuntat astazi seful ca-l concediaza.

– ce egoistaaa si nesimtita, am urit-o si mai tare pe duduia in cauza, gindind ca a stat cu barbatul doar pentru banii lui.

Florin era la mai putin de un metru de mine si i se miscau ochii liniar stinga dreapta, dupa fiecare gest al meu. pentru ca era in spatiul meu intim, ma simteam inconfortabil si m-am aplecat catre stinga sa-mi asez ceva la jeans. corpul lui s-a inclinat instant catre dreapta lui, in oglinda cu mine.

– dar seful barbatului tau te place si i-a spus ca-l pastreaza la job daca te are impreuna cu trei dintre prietenii lui.

– poftim??? ce porc!

– te-a sunat si ti-a spus asta, iar tu esti o doamna si-l parasesti prin aceasta inregistrare. fara sa spui nimic altceva… acum iesi si spune textul.

***

am iesit, am spus textul, nu l-am spus bine, dar nu despre asta e vorba.

***

in conversatia cu Florin m-am simtit ca un soricel urmarit de o pisica. ba chiar pantera, pentru ca privirea lui Florin era f puternica; la fel, atitudinea corpului lui.

pe moment am fost fascinata de cum s-a jucat cu mintea mea; cum am trecut de la mila pe care o aveam pentru barbatul parasit, la ura – in mai putin de 3 minute.

au trebuit sa treaca citeva saptamini, sa povestesc intimplarea mai multor prieteni, ca sa ma detasez de orgoliul meu (fusesem dominata, ego-ul meu suferea) pentru a vedea o alta fata a lucrurilor. dincolo de controlul psihologic pe care l-a practicat Florin, era si o tehnica de transmitere a informatiilor: a mutat povestea cu 180 de grade doar din detalii. iar ordinea in care a livrat detaliile m-a facut sa fiu alaturi de poveste mai mult timp.

daca as fi scris o poveste despre aceasta femeie e foarte posibil ca as fi anuntat inca din primele clipe ca barbate-su a vindut-o sefului, pentru ca mi se parea o informatie tare. in varianta lui Florin Serban orice cititor ar fi citit citeva paragrafe mai mult decit in povestea mea si-ar fi fost surprins in timpul lecturii.

***

asa ca, la o luna distanta de la intilnirea din camera de sticla, m-am decis sa fac cursuri de scenaristica ca sa invat niste tehnici pe care nu stiu sa le folosesc, chiar daca le intuiesc. pentru scrieri jurnalistice, nu pentru scenarii:)

am sa merg la cursurile tinute de Ana Agopian, Iulia Rugina si Oana Rasuceanu la Control N – First Draft – cursuri care se afla la a saptea generatie si au produs deja scenaristi cu premii ( unul dintre finalistii la concursul HBO pt scenariu a fost un tinar care pina la cursul First Draft nu mai scrisese nimic).

daca vreti sa fim colegi si sa invatati tehnici de scris, va puteti inscrie repede la cursuri aici. cursurile incep in 2 saptamini, pe 21 februarie, dar mai sunt doar citeva locuri, ca e aglomeratie – fetele sunt bune:)

***

imi cer scuze de pe acum pt galagia pe care am sa o fac la scoala; dupa cum reiese si din intimplarea de mai sus, sunt un elev care comenteaza/protesteaza mult.

4
3008
finish line5 sfaturi despre cum sa cistigi un concurs
diverse
13 years ago

5 sfaturi despre cum sa cistigi un concurs

am fost de-a lungul timpului in jurii, comitete si comitii care au impartit premii dintre cele mai frumoase.

de fiecare data spun ca e greu sa fii jurat, oriucum ai lua-o putini sunt cei care ies fericiti din joc, iar pe restul ii dezamageti tu – juratul – pentru ca tu nu i-ai ales.

particip la jurii doar cind sunt criterii clare de evaluare ( e motivul pentru care nu am fost in niciun juriu care sa evalueze o forma de arta)

***

din experienta acestor jurii, iata citeva sfaturi pentru ce trebuie sa faci ca sa cistigi un concurs:

1. sa participi.

2. sa citesti cu atentie regulamentul pentru a vedea termenii si conditiile. (daca e doar peste 18 ani si tu esti genial, dar ai 15 ani, sorry dar participi degeaba)

3. aplicatia ta sa fie relevanta la tema (nu raspunde despre flori, daca intrebarea e despre un actor)

4. sa te documentezi, dar sa fii original (daca raspunzi cu un citat furat de undeva – de la wikipedia pina la o declaratie a membrilor juriului – nu te poate puncta nimeni)

5. incearca sa fii sincer si, daca e cazul, sa lasi garda jos ca sa transmiti o emotie. (intre sutele de raspunsuri pe care le evalueaza juratii, raspunsurile sincere si emotionante sunt perlele care stralucesc, iar sansele tale de cistig cresc simtitor)

s-a intimplat asta, saptamina trecuta cind am evaluat raspunsurile concursului Romtelecom – MGM legat de actorul Jeff Bridges. raspunsul cistigator a fost punctat cu 10 pe linie (erau 3 criterii de evaluare) si de Oltea Zambori si de mine, desi noi jurizam la citeva sute de km distanta una de cealalta, fara sa vorbim intre noi.

Comentariul castigator:

Majoritatea actorilor sunt mari pentru rolurile pe care le-au primit. Jeff Bridges e colosal pana si prin rolurile pe care NU le-a vrut sau primit, desi unele au fost scrise special pentru el: Rambo, Batman sau Indiana Jones; Taxi Driver, Speed, Fatal Attraction, The Deer Hunter, Love Story, Jaws, Apocalypse Now, Twelve Monkeys, Total Recall, Heat etc… Poate alt actor ar fi disparut dupa ce ar fi refuzat rolurile astea. The Dude le-a refuzat… si totusi a avut resurse sa-si cladeasca o cariera atat de bogata, incat il iubim!

userul Maria si Ovidiu care a raspuns pe pagina de FB a Romtelecom cu cele de mai sus a primit un Blu Ray Player.

1
1683
EVENTS 0026_resizeCirque du Soleil – repetitii
diverse
13 years ago

Cirque du Soleil – repetitii

Aseara cind ma duceam catre spectacolul Cirque du Soleil (dupa ce fusesem la repetitii dupa amiaza), ma gindeam in ce costa puterea acestui show:

– performerii vorbesc intr-o limba care nici macar nu exista, dar mii de oameni raspund instant cu chicoteli sau risete.
– temele show-urilor nu au cine stie ce folosofii in spate (ca idee transmisa) si nici nu-ti pun probleme existentiale de intelegere, cum nici nu-si propun sa schimbe lumea.

ating nevoile de baza ale divertismentului “bucuria”, “surprinza” si “uimirea”, cu un frumos racord la copilaria spectatorului, dar o fac intr-un asemenea mod – o fac in fiecare detaliu vizind perfectiunea – incit oricare ar fi pregatirea/cultura/educatia ta de spectator realizezi ca tot ceea ce vezi pe scena e THE BEST.

iar asta nu se poate face fara exercitii, practica, repetitii.

***

la prinz numerele in care erau implicati multi performeri (nu stiu alt cuvint pentru cei de pe scena, pentru ca sunt si actori, si sportivi, si dansatori, si acrobati – toate astea in trupul fiecarei persoane) au fost repetate pe scena mare de spectacol.

cel mai mult m-au impresionat cei de la Chinese Poles, 24 de acrobati care fac lucruri uimitoare in jurul unor cilindri de fier de mai bine de 5 metri inaltime.

in show ei au aratat asa (stau suspendati acolo fara niciun ajutor extern)

la repetitii erau in salopete, unii chiar in shorturi banale de pinza pe care le-ar purta oricine pe strada, nemachiati.

( unii dintre ei aveau pulpa piciorului mai mare decit talia mea, vedeta numarului avea si bratul mai mare decit talia mea:) )

purtau incalarile colorate din spectacol. erau amuzanti pentru ca unii aveau pantofii in culori diferite: galben si albastru; verde si portocaliu.

in timpul repetitiilor mi-am dat seama ca, desi spectatorii ii aplauda pe cei care fac uimitoarele tumbe pe bara, o parte grea din show o au 6 domni care ramin la sol; acesti domni, imbracati in aceleasi costume au rolul de a-i urca pe bara pe sportivi (a-i arunca mai exact) la citeva momente din show. nu-i simti, dar ei sunt acolo, cu miinile facute “leagan in doi” ca pe vremea copilariei noastre, leagan care e trambulina pentru acrobati.

la repetitii, unul dintre acrobatii care urca pe bara le-a spus celor doi colegi care-l “promptau” cu trambulina umana ca l-au aruncat cu o deviatie de citeva grade, care-i intirzie cu citeva fractiuni de secunda prinderea in aliniere perfecta cu ceilalti. si dupa ce au repetat cu el de 5-6 ori la bara, aruncindu-l la punct fix, cei doi s-au retras in lateralul scenei si au inceput sa exerseze singuri.

isi prindeau miinile ca o pinza de brate, faceau o genuflexiune si se ridicau imprimind o anume forta bratelor. unul dintre baieti ii explica celuilalt ca forta de impingere nu trebuie sa plece din bazin ci din picioare care trebuie sa stea intr-un anume unghi. celalalt isi modifica pozitia corpului si incepeau genuflexiunile de la capat.

au facut aceasta miscare aparent banala de mai bine de 20 de ori, separati de grup, in timp ce ceilalti repetau alte miscari la bara.

in show nici nu-i vedeti pe baietii astia doi, nu-si iau aplauze si nu uimesc pe nimeni (cum face un sportiv care pluteste pur si simplu tinindu-se in cite un brat de bara, urcind si coborind cu o inclinatie de 45 de grade).

cei doi sunt cel mai in spate, jos, in aceasta fotografie:)

***

am spus si ieri, showul acesta se joaca de 20 de ani, toti performerii sunt intre cei mai buni din lume, probabil ca au facut sute de reprezentatii de Saltimbanco (show-ul care e la Bucuresti), dar ei continua sa repete la milimetru. si repeta cu bucurie si prospetime, asta m-a impresionat mult.

unul din sportivii de la urmatorul numar care a repetat la scena mare a venit in scena cu o masca din show, masca care se termina cu o palarie/peruca cu antene. iar colegii lui au inceput sa se joace cu “parul” lui ca si cum ar fi avut mingi de tenis, de parca era prima data cind il vedeau astfel costumat.

***

la sfirsitul show-ului de aseara, cind toata lumea plecase, iar in sala erau doar oamenii care faceau curat, pe scena mare aparuse un tinar care exersa la un numar care nu e din Saltimbanco.

fotografia asta e furata literalmente de la iesirea din romexpo; printre usi se vedea acrobatul care exersa caderi libere cu o coarda elastica. e punctul acela mic, alb, din mijlocul scenei.

e cel mai bun exemplu pentru “the show must go on”. intr-o forma perfecta, obtinuta in milioane de repetii si exercitii.

vreti sa stiti cum arata culisele Cirque du Soleil?

foto din show Cristi Mitrea / Events

3
3447
heineken_serenade_2-730x475serenade
diverse
13 years ago

serenade

din divizia distractiilor super amuzante oferite de heineken, zilele acestea e o jucarie pe net care face valuri in lumea intreaga.

o aplicatie pe facebook care transforma cintecul din reclama Heineken, cintat cu orchestra, intr-o serenada personalizata care se termina cu o invitatie la un “date”.

daca nu aveti idee ce cadou sa-i faceti iubitului de Valentine’s zic ca ar fi foarte simpatic sa-i trimiteti o serenada din asta cu indicatia unui anume loc, unde isi va intilni prietenii la o bere.

dupa asta sigur va invita el la un “date” , apreciind relaxarea voastra de a-l lasa sa se duca la bere intr-o zi in care toata lumea vrea ciocolate in forma de inimioara. si s-ar putea ca voi sa fiti muuuult mai cistigate.

numai zic.

P.S. diseara ma duc la un party cu Heineken si serenade:))

1
1995
Angela Similea, Florin PiersicAmintiri din copilarie cu Mihail Sebastian si Angela Similea
diverse
13 years ago

Amintiri din copilarie cu Mihail Sebastian si Angela Similea

Luni seara am fost la Odeon, la o piesa de ,,teatru-documentar’’, cum ii spun eu, pe care imi doream sa o vad inca de la finele lui noiembrie trecut: Bucuresti strict secret: Misterul Sebastian, marca Stelian Tanase si Felix Alexa. Citisem putin
despre piesa, stiam ca joaca Rodica Mandache, Marius Manole si era mentionat in prezentare si ,,cu participarea lui Radu Beligan’’. Va imaginati ce surpriza am avut cand Maestrul Beligan a aparut pe scena si acolo a ramas, de la inceput si
pana la finalul marcat de vreo 5 bis-uri. Nu are rost sa va dau mai multe detalii, Cristina ( ne-am bucurat impreuna de piesa) a si postat in aceeasi seara o inregistrare cu vocea lui Radu Beligan.

In timpul piesei am fost vizitata de multe amintiri din copilaria mea de la Campina, unde la teatrul ( foarte chic) din oras am vazut doua piese ,,de la Bucuresti’’, scrise de Mihail Sebastian: ,,Steaua fara nume’’, chiar intr-o seara din apropierea unui Craciun ( cred ca eram prin clasa a V-a) si la vreun an dupa aceea, un music hall adaptat dupa ,,Jocul de-a vacanta’’, cu Angela Similea si Florin Piersic.

Imaginati-va o pustoaica de 12 ani care se uita fascinata la Diva Angela, care a schimbat o intreaga garderoba pe scena, un melanj retro ‘40 cu anii ’80. Si acum imi amintesc ca dupa ce s-a terminat reprezentatia, am mers cu mama in culise la un mic cocktail ad hoc si am studiat cu atentie rochia din lamé, cu umeri imensi pe care o purta darling Similea.

Mihail Sebastian este unul dintre scriitorii mei preferati. Pana acum vreo 3 ani aveam un ritual, sa recitesc ,,Accidentul’’, o poveste pe care o asociez cu sezonul de iarna, cu vacantele la munte sau cu statul in casa, la caldura, cu o ceasca de cacao fierbinte.

Va recomand aceasta relecturare hibernala si in plus, Jurnalul lui Mihail Sebastian. Si musai sa mergeti sa vedeti piesa de la Odeon, Sala Studio.

Aici aveti music hall-ul in format ,,radiofonic’’, Corina, dupa Jocul de-a vacanta, realizat de Edmond Deda, in care au jucat Angela & Florin in anii ’80. Vocile lor in fundal si colaje scenografice din timpul spectacolului. For good memories.

Un weekend fermecator si pe curand!

**
Noemi Revnic este specialist in comunicare si colaborator Harper’s Bazaar Romania

2
6175
cirquesoleilce e in spatele scenei Cirque Du Soleil?
diverse
13 years ago

ce e in spatele scenei Cirque Du Soleil?

cum intri in culisele Cirque du Soleil, pe poarta aceea mare pe care, din sala, o vezi in spatele actorilor, e un covor de gimnastica dreptungiular, albastru marin. in dreapta sunt scaune de plastic, albe, iar in stinga o plasma mare. in fata, un dulap imens plin cu palarii.

toate show-urile se inregistreaza, iar performerii – daca simt ca nu le-a iesit ceva bine in seara precedenta – isi incep ziua de repetitii si antrenamente uitindu-se la inregistrare, pe plasma din culise. in lumea Cirque du Soleil se arhiveaza tot (toate inregistrarile show-urilor sunt stocate in arhive speciale), iar fiecare obiect isi are locul lui, in cutiute cu fotografii si insemne specifice.

[caption id="attachment_15070" align="alignleft" width="300" caption="masti vermi cirque du soleil"][/caption]

e valabil si pentru scena: fiecare miscare din show trebuie sa fie conform scenariului initial. daca un artist intra intr-o noua distributie, vede zeci de inregistrari si ajunge pe scena doar cind este perfect integrat in rolul respectiv, ca si cum ar fi fost acolo de la inceputul distributiei.

pe cea mai mare latura a covorului albastru e dulapul cu palarii. 51 la numar, cit pentru toti artistii din Saltimbanco. pentru ca show-ul – in doua acte – marcheaza evolutia umana si artistica, performerii sunt mai intii “viermi”, apoi “masti”, apoi creaturi cu chipuri si culori diferite. fiecare creatura e facuta dupa personalitatea celui care o poarta.

***

in culise se pastreaza atmosfera de circ – spectacol in “cort”/ cupola – toate sectiunile / diviziile, de la garderoba si pina la bucatarie trebuie sa fie aliniate pe acelasi nivel, ca sa fie accesibil rapid pentru toata lumea; iar pentru un circ care face 8-10 spectacole la rind, ia o pauza de o saptamina si apoi o ia de la capat cu alte 8-10 spectacole, facind ocolul lumii, totul trebuie sa fie simplificat.

[caption id="attachment_15071" align="alignleft" width="300" caption="cutii garderoba cirque du soleil"][/caption] ca de exemplu garderoba.

fiecare numar din show are garderoba lui; o cutie mare de 2m inaltime/ 1,5m latime; capacul e transformat in pantofar, cu saculeti care poarta numele fiecarui performer (nume care se regaseste si pe talpa pantofului); iar cutia propriu zisa , cu o adincime de 30-40 cm, asezata in picioare e un sifonier perfect pentru toate hainele care stau pe umeras.

cind show-ul se termina, performerii isi pun in cutiile lor costumele, gata pentru a doua zi, iar cind turneul din orasul respectiv se incheie, e nevoie de citeva ore pentru ca totul sa fie asamblat. totul insemind nu costumele (pentru ca doar inchid cutiile), ci orice instrument, scena, aparate auxiliare.

in standardele Cirque du Soleil se spune ca trebuie sa fie strins totul in 8 ore, de fapt, dupa atit de multi ani de turnee, isi impacheteaza bagajele mult mai repede.

***

ca la orice circ, performerii pot trai independent de lume in sala lor de spectacol: au bucatarie, masini de spalat, loc de gimnastica/ repetitii, recuziter, croitoreasa etc.

doar ca aici sunt cei mai tari acrobati din lume, sportivi care vin din loturile olimpice a multor tari sau actrobati din familii renumite. pentru ei, circul e totul; nu vad mare lucru din orasele in care dau spectacole, nu pentru ca nu-i lasa cineva, ci pentru ca sunt atit de perfectionisti incit exterseaza in majoritatea timpului liber.

astazi am vazut o trupa de rusi care a repetat o ora pe scena mare (au un numar cu acrobatie care implica un leagan, salturi si aterizare pe un pat) si dupa ora aceasta s-au retras in sala de gimnastica sa mai exerseze ridicarile.

si sa ne intelegem, show-ul acesta se joaca de 20 de ani (aniversarea va fi in aprilie), l-au facut de sute de ori pina acum, dar ei exerseaza zilnic. pentru ca se lupta cu trupul lor, inainte de a lupta cu orice altceva.

***

astazi m-am uitat o ora si putin la repetitiile echipei Cirque du Soleil si abia apoi am fost in culise; cind am vazut ordinea de acolo, organizarea pe sertarase si timing-ul repetitiilor sau al antrenamentelor, mi-am spus ca e locul unde circul se intilneste cu filosofia Ikea.

mai tirziu, cind i-am vazut pe rusi exersind separat, dupa o ora de lucru intens pe scena, mi-am dat seama ca de fapt e vorba despre altceva: Cirque du Soleil e cel mai spectaculos show de actobati din lume nu doar pentru ca au un concept emotional puternic pentru fiecare show, nici pentru ca au cei mai mari acrobati din lume, ci pentru ca au gasit o cale sa imbine performanta cu “industria”, fara sa strice magia.

si calea asta e, adesea, o linie estompata dintre viata si moarte. dar am sa va povestesc asta dupa spectacolul de diseara.

adica miine dimineata cititi povesti despre domni care au pulpa piciorului mai mare decit talia mea (si totul e fibra!), despre tineri care sfideaza gravitatia si care s-ar lua la intrecere oricind cu maimutele sau paianjenii. e musai sa cititi miine dimineata.

****
Circ du Soleil este adus in Romania de Events (multumesc frumos Sorina Burlacu si Andreea Andreescu pentru vizita de astazi. si pentru ca v-ati luptat sa vina spectacolul asta si la noi)

Alte detalii din culise puteti citi la Ruxandra Predescu care este bloggerul oficial al spectacolului.

7
5734
ce_nu___tie_vlad_ivanov_f6d1b58Vlad Ivanov intr-un film cu Nastassja Kinski
filme simpa
13 years ago

Vlad Ivanov intr-un film cu Nastassja Kinski

Vlad Ivanov va juca alaturi de Nastassja Kinski intr-o productie maghiara al carei titlul este Hier.

Filmul este regizat de Bálint Kenyeres si ii mai are in distributie pe Maurice Benichou, Jesper Christensen si Stellan Skarsgard.

Conform Hollywood Reporter, film va fi un policier noir si va avea la baza povestea unui domn de 50 de ani care detine o companie de constructii cu filiale in toata lumea si care, dupa o excursie in Africa, incepe sa-si reaminteasca lucruri din tinerete pe care incercase sa le ascunda multi ani.

Filmarile vor incepe in toamna si vor avea loc in Maroc.

0
1459
Cirque-du-Soleil-RomaniaDe astazi Cirque du soleil in Bucuresti
culturale
13 years ago

De astazi Cirque du soleil in Bucuresti

de astazi si pina duminica, la romexpo e cirque du soleil si vibe-ul care se simte in oras e unul de bucurie.

nu stiu daca e vorba de un racord pe care-l facem la copilarie, nici daca e atractia catre magie sau admiratia pentru lucrurile care sfideaza gravitatia, dar in ultima saptamina cu toata lumea cu care m-am intilnit am vorbit si despre cirque du soleil.

si gindul pe care l-am avut de fiecare data a fost legat de industria de spectacole si de divertisment: cind nu se vind biletele pentru un spectacol, nu dati vina pe saracia oamenilor- e vorba despre calitatea show-ului.

la cirque du soleil s-au vindut 36.000 de bilete (vindute, nu invitatii, nu protocol etc), intr-o romanie care n-o duce bine financiar.

***

astazi la ora 14.00 merg la repetitiile de la Cirque du Soleil si diseara va spun povestea mea despre de ce cred ca Cirque du Soleil e unic si isi pastreaza magia chiar si cind intelegi mecanismele interioare.

altfel, ca un motiv de mindrie autohtona, avem doi romani care au lucrat pentru Cirque du Soleil: Adrian Berinde si Ada Milea.

Despre experientele lor acolo, miine:)

***
later edit: in mod exceptional, pentru ca dorinta publicului e foarte mare de a vedea acest spectacol, au fost scoase la vinzare si “biletele tehnice” (rezervele adminstrative), adica mai sunt citeva locuri de vinzare pentru fiecare spectacol. le gasiti de pe eventim.ro si in reteaua eventim (germanos, carturesti, humanitas ).

***

pina diseara, o melodie al carei videoclip vorbeste despre lumea circului – nu doar despre magia lui, ci si despre sacrificiile de dincolo de cortina.

5
5938
richard calmes photodans.
culturale
13 years ago

dans.

fotograf american, richard calmes

There are many reasons why I photograph dancers. At the root is the challenge. The challenge to me AND the challenge to the dancer. Each image I shoot in the studio or “out there” is the result of collaboration. A while back a professional dancer at a prestigious dance company commented after looking at an image on my laptop “I did not know I was that good” I knew at that moment that my work had made a positive difference in her life.

That scenario has grown and repeated itself many times until now I consciously push dancers beyond where they think they can go. Not to the point of risking injury but artistically and athletically beyond their self imposed limits. In this process I push myself as well. They are always pleased with the results!

Another reason I photograph dancers is to show the world what 15 to 20 years of daily training can do. When you watch a ballet dancer on stage you have a certain level of appreciation. But because the dancer moves continuously from pose to pose and from pose to jump, you never see the details. I freeze those beautiful moments so that the world can appreciate the details: the lines of the body, the position of the foot, or the beautiful smile that masks an incredible effort or even pain. All of these skills have been developed and honed in class after class over many years.

detalii despre richard calmes aici

1
1643
Chic Tech Vitrinachic tech fashion blog
moda
13 years ago

chic tech fashion blog

prietena mea, Mirela Bucovicean, cea care are minunatul boutique online Molecule F, si-a largit aria online cu un simpatic blog pe nume chic tech.

blogul, realizat in parteneriat cu Intel, va uni domeniul modei cu cel al tehnologiei cu o punte care, sper eu, sa traduca pe intelesul doamnelor si domnisoarelor o parte din complicateniile tehnice ale momentului. la gadgeturi ma refer, nu la alte instalatii din afara computerelor.

pe chic tech fashion blog presented by Intel ni se promit vesti despre ce fac marii desineri ca sa atinga lumea pasionatilor de gadgeturi ( o stire foarte simpatica cu o prezentare Cavalli pentru care e nevoie de ochelari 3D), dar si cum se adapteaza gadgeturile ca sa fie fashionable.

enjoy it!

1
1773
radu-beligan-misterul sebastianDl Beligan
teatru
13 years ago

Dl Beligan

“Cum am insistat sa aflu cine e autorul acestei piese minunate si stiau ca n-o sa scape de intrebarile mele, mi-au spus ca e un profesor de la Braila, timid, care nu-si doreste sa fie in atentia publicului. Victor Mincu. Evident, m-am suit in tren si m-am dus la Braila, am parcurs toate scolile, cautindu-l pe acest profesor misterios. Pentru ca nu l-am gasit, m-am intors si mai curios la teatru.”

l-am auzit pe Dl Beligan povestind aseara despre curiozitatea sa legata de cine ar fi putut fi autorul piesei Steaua fara nume. (Mihail Sebastian, fiind evreu, era interzis in 1942 cind a scris aceasta piesa, asa ca a folosit un pseudonim pentru a putea fi acceptata de Teatrul Alhambra – actualul Teatru de Opereta)

citeva clipe mai tirziu, Dl Beligan, povestind despre repetitiile spectacolului Steaua fara nume, s-a “incurcat” la pronuntia unui cuvint. se intimpla oricui, inclusiv actorilor, dar domnia sa poticnindu-se in “repre”…”reprez” s-a incruntat, fata i s-a congestionat, si-a dus usor miinile catre piept – a lupta.

ca spectator, nu stiai daca e lupta mintii sale tinere cu trupul/vocea care urmeaza anii din buletin (pentru ca vorbeste mai lent decit in anii trecuti) sau era doar o bilbiiala banala.

a facut apoi o pauza de o secunda si-a spus impecabil: “reprezentatii”.

si-n pauza aceea, in secunda aceea, am putut simti o parte din ambitia uriasa a Dl Beligan.

***

curiozitatea care l-a facut sa se duca multi kilometri cu trenul in cautarea profesorului care scrisese o piesa pe care urma sa o joace si ambitia cu care s-a adunat pentru a rosti cuvintul “reprezentatii”, mi-au parut a fi cheile longevitatii Dlui Beligan.

sa poti sa ramii mereu alert si viu, curios, dar si sa ai ambitia sa-ti impingi limitele (trupului) sunt lucruri pe care le citim in cartile motivationale, dar – credeti-ma – sunt extrem de impresionante cind le vezi la doi pasi de tine, la un domn de 93 de ani.

aceste doua momente din piesa de aseara au facut cit un interviu lung cu domnul Beligan, la care rivneam de multa vreme.

la sfirsit, la aplauze, la a treia tura de intoarcere din culise, cind a ajuns la mijlocul scenei, Dl Beligan si-a dus mina dreapta la buze ca sa trimita un sarut publicului. si gestul acela – cu degetele contorsionate de batrinete si mina tremurinda care urca incet catre buze – mi-a adus lacrimi in ochi.

***
il puteti vedeti pe dl Radu Beligan povestind despre prietenia cu Mihail Sebastian in Misterul Sebastian, la teatrul Odeon alaturi de Marius Manole, Rodica Mandache si Raluca Aprodu.

1
2160
felicity antarticaExclusive interview: Felicity Aston
interviuri
13 years ago

Exclusive interview: Felicity Aston

Felicity Aston – on victories, solitude & dealing with friends crisis

Maybe you’ve never heard of Felicity Aston and you don’t know anything about her mental power and her strong will, but the following few minutes will be a good emotional investment and a beautiful life lesson.

Felicity Aston is 33 years old. She’s a British writer and explorer. At the end of 2011, Felicity traveled 1.700 kilometers on a route that no one had skied before, to hit the South Pole, in a Kaspersky One Transantarctic expedition.  The expedition took 70 days
and beyond the physical performance there was (and there is) an incredible exercise of will.

Felicity had been ALONE during this expedition and had to fight not only with the most freezing cold, but also with her own mind.

Imagine 70 days of struggle, when your body suffers biological changes because of the cold and the atmospheric pressure, when you have to force your brain to keep alert. And these are 70 days when you can’t say a word; you can’t talk to anyone, not to mention haveing a shoulder to cry on.

I sent Felicity some questions before she left for the expedition. (Thank you Kaspersky Romania for all the help). She answered just a few days after she came back.
***
You said that you wanted to become the first person to cross Antarctica alone using only muscle power, but your adventure to Antarctica is more than a “power muscle” one. It would be nice and motivational for us if you would explain a little about your psychological training. How are you preparing to deal with the solitude on this trip?

I prepared with the help of a sports psychologist at the University of Hertfordshire who introduced me to techniques that would help me cope with solitude. However, much of the psychology of the journey was very unexpected. I found the experience of being alone more emotional than I imagined and this aspect of the expedition was by far harder than the physical challenge.
I’m sure that, during your past expeditions, there were difficult moments. Could you describe one of them? And, most important for me, could you describe what you told to yourself in your mind to go forward in such moments?
During team expeditions I found it was much worse to realize that a team-mate was in danger than to be in danger yourself. When you are in a crisis the adrenalin kicks in but watching someone else in a hazardous situation is terrifying.
When on my own, what was so frightening was the realization that I was completely responsible for myself – there was no one to raise the alarm or who was able to come to help in a hurry. What makes you move forward is the understanding that there is little choice; either you find a way to move past the danger or you stop and the expedition is over.
You’ve prepared a long time for this solo expedition (all your previous expeditions are part of this), but I suppose it was a time when you decided that NOW you’re ready for a solo one (the toughest). Could you describe that time, how did you realize that you were ready?
Two years ago I skied to the South Pole leading a team of international women during Kaspersky Lab Commonwealth Antarctic Expedition. When we arrived at the Pole, at the end of our journey, I remember looking beyond the pole and thinking that I would like to go on – and, more importantly, that I knew I could go on.
How does the expedition look like for your family? Your parents?
I have been going away on expeditions to the Polar Regions for more than 10 years now, so they are used to me going even if they don’t like to ask for too many details about what I will be doing and the potential dangers. My mum and my sister didn’t like the idea of me being alone – and so they are particularly glad to have me back home safely.
What will you eat during all this time on ice? (and from that part, do you have a favorite meal, any food that you’ll miss it during the expedition? )
I eat porridge or instant noodles for breakfast with coffee and for dinner I eat a Fuizion Freeze Dried meal followed by lots of chocolate and a High 5 Protein drink. During the day I graze on a bag of chocolate, nuts and sweets. I also take a number of different vitamin and mineral supplements with breakfast and dinner.
I didn’t really crave any food but I was upset when my one pot of peanut butter finally ran out. A spoonful of peanut butter had been my daily treat!
What do you like to do in your “civilian” life, when you are not on the mountains?
I am very fortunate to make a living from what I love to do. I have always enjoyed writing and now I also give talks professionally – I think it is the act of telling a story, whether in text or verbally, that I enjoy.
And also, it would be very nice if you ‘ll explain a little about how do you see the victories. In this kind of expeditions but also in life. (I have to admit that I suppose your perceptions about victories different about most of us: for exemple, at the end of this expedition you ‘ll celebrate your victory alone, it will be a victory for yourself. Us, “the others”, are used to obtain victory for people’s recognition & celebration, too.)
My foremost emotion when I finished the expedition was relief. Relief that I was safe now and could relax, relief that I hadn’t let anyone down (such as sponsors Kaspersky Lab and supporters who had gone out of their way to allow me the opportunity) and relief that this dream, this itch, had finally been scratched.
But that relief and sense of satisfaction was tempered with sadness that my big adventure was over. When I was told that the plane was on its way to pick me up I felt panick that those were my last moments alone in Antarctica – an incredible priviledge. Even now, I have a longing to see that awesome landscape again.
***
I know Felicity Aston impressed you with her mixture of force, ambition and vulnerability. Yet, please read once again the answer at the second question: Felicity speaks about the force you find in yourself when in extreme situations and the helplessness when it comes to others.

It’s the same with life, not only expeditions: sometimes we’d like to help someone around us, but the only thing we are able to do is to let that person find a solution himself. And when he can’t, his failure breaks us apart more powerful than our own crisis.
2
3820
fotografie de Cosmin BumbutMihai Razvan Ungureanu, altfel
diverse
13 years ago

Mihai Razvan Ungureanu, altfel

dintre toti premierii pe care i-a avut tara asta, Mihai Razvan Ungureanu e cel mai galant si mai cool.

nu sariti in sus ca e seful serviciilor nush care secrete; nici ca e pus de Basescu acum, de fatada… sunt adevarate astea, dar eu altceva vreau sa va povestesc.

***

acum ceva ani, cind au venit Depeche Mode in Romania (un eveniment pentru generatia mea), l-am rugat pe Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci Ministru de Externe, sa apara intr-un pictorial pentru Tabu care era o replica la afisul concertului Depeche Mode.

stiam ca a cintat intr-o trupa rock si ca muzica a insemnat ceva pt adolescenta sa; i-am scris (via PR-ul MAE) si a spus Da pe loc, desi nu-l intilnisem niciodata in viata mea si nici nu mai vorbiseram vreodata.

a venit la sedinta foto, un pic timid, intrebindu-ne daca sa-si puna cravata sau nu, a raspuns la intrebarile mele pentru interviu, acolo pe loc, pe o canapea in studioul foto, fara sa ceara sa vada ceva in avans sau sa vada textul dupa aceea. si-a intrat cu bucurie in jocul nostru.

(fotografia cu Mihai Razvan Ungureanu, Florin Piersic Jr si Andrei Gheorghe e realizata de Cosmin Bumbutz, fotografia afisului Depeche Mode e realizata de Anton Corbjin.)
***

citiva ani mai tirziu am scris un articol despre barbatii care ar putea fi intr-un ipotetic Gentlemen’s Club din Romania si l-am trecut si pe dinsul. si mi-a trimis o scrisoare de multumire, cu antentul Serviciilor de informatii externe, cu un curier. O scrisoare semnata de mina, cu stiloul.

sincer, habar nu am daca o sa treaca in ipostaza de premier sau nu, nici nu stiu daca ar fi un premier bun sau nu … (btw, imi doresc foarte tare sa dispara domnul Basescu), dar vazind ca seful suprem l-a desemnat pe Mihai Razvan Ungureanu drept premier am vrut sa va povestesc asta:)

pentru ca, da, e un gentleman. si e singurul (potential) prim ministru al Romaniei pe care l-am intilnit vreodata.

later edit: tot ce am gasit din arhivele mele de atunci e un comunicat de presa al suplimentului in care se gaseste si urmatorul citat din interviu:

„La primul concert pe care l-am dat, concert autentic, mama s-a speriat. Era un rock destul de zgomotos, care a reusit sa ridice o sala de 1000 de oameni in picioare, a sunat foarte bine, era ritmat. Ne-au cautat de la radioul national, devenisem interesanti. Eram in clasa a XII-a, anul admiterii si al Bac-ului. Noi eram entuziasmati, dar presupun ca parintilor le-am dat batai de cap cu pasiunea mea si imi pare rau.”
Mihai Razvan Ungureanu, Tabu, editie speciala Depeche Mode, iulie 2006
zerozerostiri.ro
diverse
13 years ago

zerostiri.ro

am stat prea mult cu nasul in carti si-n filme zilele astea si de aceea abia acum am ajuns sa ma uit pe zerostiri.ro

e proiectul lui zoso si argumentul cu care pleaca la drum mi se pare onest si potrivit cu vremurile pe care le traieste online-ul acum.

(…) industria internetului a stat pe fund din 1998 până acum şi s-a bucurat că publicul e prost şi needucat şi a făcut bani pe spinarea lui. Acum, când se conturează un public mai deştept, mai educat, mai realist, care nu vrea să citească ştiri alarmiste sau tâmpe, nu prea ştiu ce să îi dea.

contentul nostru din internet este, in acest moment, in mare parte rezultatul unui incest media si e momentul pentru next level: content de calitate; stire proprie, curata, adevarata; informatie.

acum doi ani aveam pe wish listul de ziua mea sa fiu in blogroll-ul lui zoso pt o zi, azi cind am citit postarile de pe zerostiri, mi-am dorit sa scriu si eu cindva -oricind – un guest post acolo.
orgoliul, fi-ar!

bafta zoso. (si dorian, si laurentiu)

0
1405
The-Life-of-Fishviata pestilor – de vazut
filme simpa
13 years ago

viata pestilor – de vazut

am vazut filmul asta in week end, e in cinematografe.

e un film despre alegerile pe care le facem in viata/ in dragoste.

e foarte fin si foarte bine tinut in mina.

iar frumuselul din rolul principal Santiago Cabrera (pe care-l stiti si din Heroes) a crescut in Romania citiva ani pentru ca tatal lui a fost ambasador aici:)

gasca de la “DESPARTIRE – 10” va va placea filmul asta 🙂

1
1535
madonnaculise de la show-ul Madonnei la SuperBowl
muzici simpa
13 years ago

culise de la show-ul Madonnei la SuperBowl

aseara, in pauza Super Bowl, Madonna a avut un super super show.

dupa ce m-am minunat si emotionat de showul ei, am trecut prin remarca “are 50 de ani!!!!” si-am inceput sa caut detalii din culisele show-ului care a avut un miliard de telespectatori.

repeta la el din decembrie, cu o pauza de o saptamina de Craciun; 2000 de oameni au fost implicati in realizarea show-ului de 10 minute (de la design-ul scenei si decorurilor, al proiectiilor si pina la dansatori)…

daca aveti timp, uitati-va la inregistrarea conferintei de presa de dinaintea show-ului (18 min). dar, dincolo de informatiile standard, uitati-va la Madonna cum riposteaza la unele intrebari, cit e de emotionata ( limbajul trupului), dar si cit de motivata este.

si, da, are 50 de ani!

3
2377