in simbata aceasta Jasmine
foto by Ramona Rusu Dumitrescu
aventurile unei mutari din Dorobanti in Batistei – part 1
Ma mut. Din Dorobanti / Caragea voda pe Batistei. Cam cit o aruncatura de bat distanta, dar pentru asta ce nebunie, ce planuri, ce analize, ce rezultate.
Mai intii firma de transportat bagaje; gasit- adjudecat, super profi si misto: pun ei la dispozitie cutiile si te si ajuta la despachetat.
Au vrut sa ma ajute si la impachetat, dar gindul ca se vor uita prin sertarele mele cu matasuri pastelate, m-a fct sa spun Nuuuuu.
Mai apoi cautat raschetatori de parchet; am eu un fix ca parchetul trebuie sa fie impecabil asa ca-l curatam si pe cel nou, inainte de mutare. gasit muncitori; negociat cu ei, rezolvat.
*
De 2 zile toti prietenii ma intreaba: Ai nevoie de ajutor? Vrei sa facem ceva?
Si eu, ca o femeie de actiune, plina de responsabilitati, raspund invariabil: Nu nu nu, ma ocup, am gasit firme pentru orice legat de mutare. Nu trebuie sa fac eu nimik.
Ma rog, pina la proba contrarie.
Astazi mi-am luat liber de la birou: a fost ziua 1 pentru impachetari.
M-am trezit de dimineata si, in mijlocul patului, m-am pus pe gindit. Si-am gindit pina pe la 12.
M-am gindit ce sa daruiesc din casa. In felul asta car mai putine bagaje si eficientizez lucrurile.
Pina acum am pus pe lista urmatoarele:
Sevalet & culori acrilice la Sinziana.
Muuulte carti la Adi Ciubotaru pentru Lecturi Urbane
Un tablou cu un desen de Tia Peltz catre doamna Ralian (via Ana), cadou pt ca a fo prietena cu Iris Murdoch si i-am citit traducerile.
Un tablou cu o schita de costum de la Soldatul Svejk la Ana (sa aiba si ea amintiri din casa asta)
Haine cit mai multe la biserica din colt.
Pufi albastri/fotolii – cui si-i doreste. Mimo
Colectia vogue 2009 – cui si-o doreste. andreea c
Lista a ramas deschisa
Dupa aceasta evaluare, din mijlocul patului, care mi-a luat 4 ore!!! , cu o cafea si ceva biscuiti cu ciocolata alaturi (tot ii aveam in bucatarie, ce sens mai are sa-I car si pe ei dincolo, mai bine sa-I maninc acum), au venit cutiile de la firma de impachetat si m-am pregatit de lucru.
Problema nr 1.
n-aveam scotch sa lipesc cutiile. Am achizitionat scotch de la Mega Image doar ca – pentru ca sunt f talentata- am luat cu doua fetze si acum lipesc cutiile de parchet!
Desigur n-am nici foarfeca sa tai scotch-ul, dar am citeva forfecute pentru unghii si am sacrificat una.
Dar e un cosmar cind se umple o cutie. Iau pauza si ma invirt prin casa poate poate gasesc vreo solutie sa nu mai stau sa fac alta cutie lipindu-i marginile cu scotch. Domnul dublu scotch nu e f prieten cu mine.
Problema nr 2: am pierdut telefonul
Pe la 15 a inceput sa ma caute disperat la telefon Cosmin Tudoran (aka Cassa Loco). Si da-i si suna. Si da-i si suna. Noroc cu Twitterul ca mi-a lasat un mesaj, ocazie cu care am constatat ca nu stiu unde mi-e telefonul.
Ultima data cind vorbisem la el, fusese cind tinarul domn cu muschi si cercei pe unde nici nu va ginditi, de la firma de carat bagaje, ma sunase ca sa ma anunte ca mi-a adus cutiile.
So, unde era bestia?
Cosmin grijuliu – mai ales ca avea de-un business de fct cu mine si o colega – s-a oferit sa ma sune ca sa localizez telefonul. Doar ca era pe silent, pentru ca sunt zen, ambalez hainele intr-un feng shui foarte shui.
Cu rasturnari de cutii si bagaje, l-am gasit. Fix intr-una din cutiile care urmeaza sa plece la Euro Mini Storage – in magazie, unde o sa stea bine sigilate departe de mine.
Acum e pe un fotoliu, pasnic. Nu mai suna.
*
E ora la 22 si, dupa mai bine de 12 ore, am reusit sa ambalez revistele si albumele de arta. Adica fix 2 cutii. (ma rog si 3 saci de lucruri de aruncat). In ritmul asta ma mut la sfirsitul anului.
Mai am in plan pt seara asta, colectia de cd-uri & dvd-uri. Dar sper sa nu ma apuce dimineata.
Miine dimineata ma intilnesc cu domnii care imi paluxeaza parchetul. Sa vedeti acolo veselie.
Si nu, nu vreau ajutor. Ce farmec ar mai avea altfel o mutare din Dorobanti in Batistei?!
Tabu Special Facebook
De miine e la chioscuri editia Tabu Special Facebook si-s fooooarte happy pt ca Tabu e prima revista glossy din Romania care a dedicat un numar intreg online-ului.
Si-s si mai happy ca editia aceasta este realizata in colaborare cu oameni pe care i-am descoperit pe Facebook sau pe Twitter.
Am scris despre asta in editorialul care deschide revista. Nu-l postez aici pentru ca ma gindesc ca daca va spun ce contine in mare editorialul acela & revista, va duceti si o cumparati☺
– in editorialul acela povestesc despre prietenia mea cu Bobby Voicu si despre cit il chinui cind tre sa ma implic in ceva legat de net:)
– despre cum am descoperit-o pe FB pe Andreea Vasile si acum lucreaza cu noi.
– Despre Adrian Ciubotaru, Magda Mihaila, Alexandru Negrea si Ina Hofnar pe care-i si cititi in paginile revistei cu ceva articole legate de FB.
In revista e o poveste lunga despre Lecturi Urbane in care apar Adrian Ciubotaru, Dan Dumitrescu, Nebuloasa, Raluca Crisan, Claudia Tocila, Gabriela Deleanu.
In dosar sunt prezenti Florin Avram cu o poveste tres tres simpa si o echipa minunata de la Chisinau care au schimbat o lege in tara lor via FB.
Adi Ciubotaru a facut un experiment pentru noi: s-a declarat single la status… si de aici o intreaga avalansa de reactii:) Ioana Ulmeanu si-a sters contul de FB, iar Ana Onisei a pornit in cautarea celei mai vechi prietene: fata cu care mergea la gradinita.
E un numar tres simpa si cu un pictorial spectaculos.
Luati parte la primul concert virtual al Loredanei Groza, acum o diva android.
Atentie! Va intilniti cu toti cei care au scris la editia Facebook Tabu la o petrecere care va avea loc vinerea viitoare. Detaliile le aflati via Facebook, printr-un joc, foarte curind:)
la joaca
Ana Maria Talpos
foto by Ramona Rusu Dumitrescu
La Joaca, Danny cu mine:)
astazi am fost si eu La Joaca. Cu Danny Luca si ceva masinute, avionase & un pui care macanea:)
aici dovada.
Danny cu mine.
foto by Ramona Rusu Dumitrescu
La joaca
astazi vine la mine in vizita Danny Luca Dumitrescu
so, eu voi fi La joaca cu Danny
asa ca uite si aici o foto cu el
foto by ramona rusu dumitrescu
John Isner v Nicolas Mahut
partida de tenis despre care se va vorbi muuulta vreme de acum incolo John Isner v Nicolas Mahut tocmai s-a intrerupt in setul 5 la scorul 59 la 59.
e cel mai lung set de la wimblendon (precedentul a avut 48 de game-uri); e cel mai lung meci de simplu ever (aproape 10 ore pina in acest moment)
e un meci de tenis care se intinde pe (cel putin) 3 zile: a inceput pe 22 iunie – cind s-au jucat 3 ore si s-a intrerupt din cauza intunericului; pe 23 iunie – dupa 6 ore s-a intrerupt din nou.
dar, si miine e o zi:)
cind s-a intrerupt meciul – la cererea jucatorilor – publicul a inceput sa fluiere; mai vroiau singe in arena toreadorilor. dupa 6 ore de stat in picioare ( alte 3 ore din meci s-au jucat ieri) cred ca arbitrii de linie nu mai vad nimik in jur, desi se schimba la citeva game-uri; de jucatori nu mai vorbim, McEnroe care comenta pt americani a spus de pe la 55 la 55 “ar trebui sa fie un medic in teren”.
e misto cind se scrie istoria in fata ta.
e amuzant ca istoria te ia uneori pe nepregatite. John Isner v Nicolas Mahut s-a jucat pe arena 18, un teren cu capacitate mica pentru spectatori si loc si mai mic pt comentatori. dupa 10 ore stateau toti ca sardinele in cutie dar n-aveau incotro: meciurile mari se joaca si pe terenuri mici.
cred ca sunt prea putini cei care stiau de existenta lui John Isner sau a lui Nicolas Mahut in ipostaza lor de jucatori de tenis; acum sunt in topul search-urilor de oriunde:)
*
meciul asta mi-a demonstrat inca o data ca daca o stire e importanta ea vine catre tine.
nu mai am tv de citeva luni bune; dar meciul asta a facut asa de multa vilva, incit am cautat pe net sa-l vad. si ca mine au fost multi altii, iar asta poate sa fie un indicator bun pentru cei care analizeaza comportamentul de consum (new)media.
multam cristi sutu pt indemn.
*
miine se reia partida de la 59 la 59 in setul 5.
pun pariu ca pe arena centrala:)
„Cele zece porunci” ale secolului XXI, după Irvine Welsh
„Cele zece porunci” ale secolului XXI, după Irvine Welsh
1 Lăsaţi cartierele să bubuie de petreceri. Îmi place propriul meu ipod, dar vreau să aflu ce ascultă ceilalţi şi vreau s-o aflu din stradă, nu online.
2 Nu lăsaţi pe nimeni să intre în biserică decât dacă a făcut sex de dimineaţă.
3 De fapt, hai să transformăm toate bisericile în discoteci.
4 Nu votaţi dacă partidul, sau candidatul, respectiv nu vă reprezintă.
5 Susţineţi clubul de fotbal „Hibernian” şi mergeţi în pelerinaj anual la ei acasă.
6 Aveţi încredere în Yogi.
7 Nu alegeţi niciodată pe cineva care are peste treizeci de ani într-o funcţie publică.
8 Trimiteţi obezii să muncească în agricultura Lumii a Treia pentru vreo două boluri de orez pe zi şi câteva legume.
9 Rebotezaţi locurile plictisitoare. De exemplu, Lacul Michigan – „Cel Mare”, ar putea să se cheme… Lacul „Cerânjeştibă Fasolea”.
10 Amendaţi pe loc indivizii care poartă genul ăla de încălţăminte în care doar ce-ţi bagi picioarele, fără alte mecanisme de închidere.
obtinute de Ana Maria Onisei pentru Adevarul literar si artistic
*
ana e in forma maxima, zilele viitoare mai are un genial interviu tot in adevarul. n-am voie sa spun despre ce si cu cine, dar tocmai ce l-am citit si e mi-nu-nat!
Felicia, inainte de toate & blogg-erii romani
cind ne-am parteneriat pentru lansarea filmului Felicia, inainte de toate, le-am spus celor care reprezentau casa de filme ca facem ORICE.
am un mare respect pentru ce scrie Razvan Radulescu si, chiar daca nu vazusem filmul, as fi vrut sa-l sprijinim cu ce putem la debutul sau regizoral.
dupa aia am vzt filmul, am cunoscut-o pe Ozana Oancea (mi-nu-na-ta!) si n-am regretat nicio secunda implicarea noastra. ba chiar am fo foarte foarte happy.
le-am propus atunci sa aleaga 5 dintre bloggerii invitati la avanpremiera carora Razvan sa le acorde interviuri in exclusivitate. le ofeream astfel ocazia bloggerilor sa aiba continut propriu exclusiv si sa se comporte ca jurnalisti.
n-au existat nicio clipa si-au spus: ok, alegem 5 si facem interviurile.
astazi am aflat cine sunt cei 5 Ina Hofnar, Cristi Sutu, Cristi China, Adrian Ciubotaru si Alexandru Negrea.
n-am avut nicio treaba cu alegerea lor, dar sunt f f happy pentru ca ii stiu pe toti, stiu ca sunt oameni misto si meritau o intilnire de genul asta.
*
Mi-a placut mult avanpremiera Tabu cu Felicia, inainte de toate. cred ca a fost cea mai buna vizionare din cei 5 ani de cind lucrez la Tabu.
Ne-a ajutat filmul desigur, dar cel mai tare ne-au ajutat regizorii (Razvan Radulescu & Melissa de Raaf, actrita din rolul principal Ozana Oancea si producatoarea – dna Ada Solomon) pt ca au fost extrem de deschisi si au raspuns la toate intrebarile invitatilor bloggeri.
In seara aia am fost tare tare mindra ca pe cei mai multi din sala ii invitasem eu personal. Pentru ca se comportau ca niste mega jurnalisti (unii si sunt:) ); aveau intrebari smart, erau documentati, aveau observatii fine.
a fost asa o atmosfera misto ca mi-e teama ca la urmatoarea vizionare nu o sa ne mai ridicam la nivelul asta.
saptamina viitoare incepem sa ne gindim (impreuna cu Catalin Anchidin din “echipa lor”) la ce vom face la noua vizionare. cu aceeasi casa de productie, HiFilm🙂
so, ne revedem curind la un alt film:)
Iris Murdoch by Antoaneta Ralian
Am fost prietenă foarte bună, timp de 25 de ani, cu scriitoarea britanică Iris Murdoch. Am şi corespondat, am şi petrecut vacanţe împreună, la Londra sau aici. Exista şi o empatie colosală între noi. Şi ţin foarte mult la cărţile ei. De exemplu, “Marea, marea” mi se pare una dintre cele mai reuşite traduceri ale mele pentru că am făcut-o din dragoste pentru Iris Murdoch şi pentru cărţile ei.
La Iris Murdoch m-a uimit simplitatea ei: oamenii foarte mari şi talentaţi sunt extrem de simpli. Emana, în momentul când am cunoscut-o într-o cârciumioară englezească, căldură umană şi curiozitate. Îmi aduc aminte că odată, într-o cârciumioară, unde erau mese lungi şi bănci, s-a aşezat în faţa noastră un tânăr. Iris a început cu întrebări domoale, cine, e cum e şi până la urmă l-a făcut să-şi povestească întreaga viaţă, a făcut din el un personaj de roman. Cu întrebări foarte meşteşugite, dar foarte umane. L-a făcut să povestească lucruri colosal de intersante din prima, deşi era un tânăr străin… M-a făcut să mă gândesc că aşa se scriu romanele, cu frânturi din viaţa adevărată.
aceasta este descrierea integrala pe care doamna Antoaneta Ralian i-a facut-o lui Iris Murdoch pentru Adevarul Literar si artistic. din considerente de spatiu, Ana Maria Onisei, cea care a realizat minunatul interviu cu doamna Ralian, a mai scurtat textul in ziar.
am rugat-o sa ma lase sa pun integral declaratia pentru ca o iubesc tare tare pe Iris si mi se pare ireal ca a fost in Romania, ba chiar a avut o prietena romanca.
o super doamna, de altfel
cum se lupta cei mai talentati traducatori romani cu mintea autorilor faimosi si scrierile lor?
la joaca
astazi un baietel curios. nu stim cine e, dar poate il recunosc parintii lui:)
foto by ramona rusu dumitrescu
la joaca
si cu sarah marin v-ati mai intilnit pe blog, dar eu mor de dragul fotografiei acesteia.
foto by ramona rusu dumitrescu
singur ne spune ramona sau doamna marin de ce era necajita frumusica sarah:)
limbajul mimico gestual lectia nr 2
De saptamina trecuta (vrei sa stii ce am invatat saptamina trecuta?) si pina astazi am tot repetat aiurea pe strazi dactilemele. Cum mai vedeam un obiect cum mai facem semne discrete din degetele pe linga corp, incercind sa-l numesc cu “literele“ alfabetului surdo mut.
Si cu toate astea, astazi tot m-am incurcat un pic la lectii si tot mi se pare ca am prea multe degete la o mina.
*
in saptamina asta mi-am dat seama ca e nevoie de un pic de antrenament ca sa poti sa asculti cu ochii. dar ca e foarte misto senzatia reusitei.
*
Astazi a fost ziua mincarurilor.
Stiu sa spun ce maninc, ce as vrea sa maninc – stiu o serie lunga de legume, fructe, carnuri si modalitati de preparare.
Am uitat sa le spun si colegilor de la curs ca eu nu gatesc, dar important e ca stiu sa spun asta in limbajul mimico gestual.
Cum Marieta ne-a pus pe fiecare sa spunem ce ne place sa mincam, a fost momentul sa ma afirm drept mofturoasa si sa spun multele lucruri pe care nu le maninc☺. Sau combinatiile ciudate de seminte pe care le maninc☺
Vestea buna e ca stiu si sa spun ca sunt “mofturoasa”= cu degetele miinii drepte, lipite si tinute drept, iti stergi nasul de jos in sus si duci miscarea spre exterior.
That’s me. Mofturici☺
Dar partea cea mai frumoasa a cursului de astazi e ca mi-am dat seama ca mincarea noastra preferata spune cite ceva despre noi. Si usor usor pot sa-mi fac o idée despre colegii mei de curs.
Ma induioseaza in continuare multe dintre semnele pe care le invat. Sunt si unele care ma amuza, dar limbajul in esenta lui mi se pare extrem de sugestiv si de minimalist, cu o logica f simpla. Daca esti calm si relaxat in fata cuiva care vorbeste cu acest limbaj n-ai cum sa nu te intelegi, ai nevoie de putina rabdare si mai multa deschidere ca sa capete incredere interlocutorul si sa-ti explice tot prin semne fiecare dintre cuvintele pe care nu le intelegi.
Saptamina viitoare purtam dopuri in urechi si nu mai auzim deloc. Va fi super tare sa ne descurcam doar cu ce am invatat. intre timp bag lectii suplimentare de pe un DVD ca sa nu ma fac de ris:)
In toamna exista posibilitatea sa ma duc in vizita la o scoala de hipoacuzici sa ma joci cu copilasii pe limba mimico gestuala. Abia astept!
Cursul e organizat in colaborare cu fundatia Light Into Europe Charity pentru angajatii British Council. eu am fost invitata la curs prin bunavointa/amabilitatea & sufletul lor mare de Eliza Ioana & Oana Macovei. multzuuuu again.
la joaca
astazi filip fulger
ne-am mai intilnit cu el, asa ca il cunoasteti.
acum intr-o noua infatisare:)
foto by Ramona Rusu Dumitrescu
Prin Bucurestiul meu
Cum arata Bucurestiul pe care vrei sa-l prezinti prietenilor tai? Bucurestiul cu care te mindresti si in care iti gasesti citeva lucruri frumoase?
*
in week end-ul acesta, ca o prelungire actiunii Prin Bucurestiul meu, le-am aratat Andreei – tomata cu scufita, Titzei – nebuloasa si Elenei aka minxieee o parte din ce-mi place mie in Bucuresti.
Am inceput cu un tur al celor mai spectaculoase camere din hotel Carol Parc – un loc rafinat, secret si select (fostul Palat Suter). Au stat aici mai toate vedetele mari care au venit in Romania si au vrut sa fie departe de ochii lumii.
Am continuat pe strada cu scari, acum in constructie, dar tot simpatica.
Am ajuns la Arenele Romane unde se repeta pentru un concert de seara, am facut o escala mica pe Strada Mintuleasa si am zimbit cind Andreea si-a dat seama ca una dintre case semana cu ce-si imaginase ea cind citise La Tiganici a lui Eliade.
Am facut o escala mai mare la redactia Tabu, tirziu spre seara, ca sa mincam inghetata in curte pe bancutze si sa birfim despre vedete, dar am mincat un prinz sanatos si bun in oaza de liniste care se numeste terasa UNITER.
Abia acum seara, mi-am dat seama ca, din instinct, le-am prezentat ceva “glam”, ceva legat de muzica, altceva legat de carti, ceva legat de artisti & liniste si, desigur, redactia unde-mi petrec o mare parte din timp.
Si ca, de fapt, asa e “bucurestiul meu”.
later edit: ultima oprire a fost la Casa Enescu. imi place mie pilda care se ascunde dincolo de gardurile ei. Palatul mare a fost pentru evenimente mondene, Enescu a trait in casa din spate. Simplu, ba chiar auster.
*
Scrie pe blog-ul tau/ sau pe facebook care sunt 3 locuri pe care le-ai arata prietenilor daca ar veni in Bucuresti. Nu e o leapsa. E o provocare de a crea o oaza de frumos. Te bagi?
*
In acest week end intr-o campanie f f smart de promovare a Bucurestiului turistic, bloggeri din Bucuresti sau din tara au vizitat punctele de maxima atractie turistica, insotiti de ghizi profesionisti. Campania s-a numit Prin Bucurestiul meu, a fost gindita de Corina Georgescu si organizata in colaborare cu Paralela 45, Blue Air & Norc.
Le fac reclama aici pentru ca merita. Desi miine ziarele nu vor scrie despre asta si probabil ca nici la stirile de la tv nu veti vedea altceva decit ce mai face Basescu, un grup de tineri- bloggeri- au vazut in week end-ul asta Bucurestiul dintr-o alta perspectiva. Si o sa-l prezinte si cititorilor lor.
Iris Murdoch prietena cu Antoaneta Ralian
am avut acces in seara asta la un text care va fi public saptamina viitoare.
am descoperit astfel ca doamna Antoaneta Ralian, traducatoare faimoasa, a fost prietena timp de 25 de ani cu Iris Murdoch.
si ca faimoasa scriitoare britanica a fost in vacante in romania.
eu o iubesc pe Murdoch. mult. si filmul despre viata ei m-a facut sa pling in hohote vreo ora.
de dragul textului pe care l-am citit asta seara, voi reciti Marea, Marea a lui Iris Murdoch, tradusa de doamna Ralian
la joaca
Filip si Luca, fotografiati de Ramona Rusu Dumitrescu.
o duminica frumoasa
la joaca
astazi La Joaca cu Kiki Popa fotografiata de Ramona Rusu Dumitrescu
caut casa.
ok. nu merge cu agenti imobiliari pentru ca nu sunt seriosi.
brieful este asa:
oriunde in perimetrul unirii, piata rosetti, armeneasca, universitate, cismigiu, romana, gradina icoanei.
garsoniera sau apt cu 2 camere.
aer conditionat, parchet, masina de spalat.
biblioteca (sau spatiu pt ea) pentru muulte carti.
debara care sa poata fi transformata in dressing.
daca stiti ceva DE INCHIRIAT, let me know
multumesc
la joaca
azi am ales eu fotografia.
am 7 foto care asteapta in rind sa fie publicate, cit pentru o saptamina.
eu il pun pe Danny Luca – baietelui Ramonei Rusu Dumitrescu
ca mi-e drag de el, am auzit ca a fost bolnavior si sper sa o mituiesc pe mama sa cunosc si eu frumusetea asta de baiat.
in fiecare zi din iunie cite o poza cu un copil, ca sa ne bucuram macar pt citeva secunde de ceea ce noi nu mai putem avea/fi
foto by ramona rusu dumitrescu