Tag : oameni din “aluatul bun”

theventure-1200x630Unii oameni sunt nascuti sa faca bine – Chivas The Venture competition –

Unii oameni sunt nascuti sa faca bine – Chivas The Venture competition –

Stiu ca unii oameni sunt nascuti ca sa faca bine altora. Stiu ca exista, nu sunt povesti scoase din carti, pentru ca ma intalnesc cu multi dintre ei in competitiile pentru finantari ale marilor companii. (de fapt toti ar trebui sa avem miza asta in viata, dar ne mai fura ego-urile pe alte drumuri)

Oameni care identifica o nevoie in zona in care locuiesc si creeaza – printr-o asociatie – un eveniment, un business, o actiune pentru a acoperi acea nevoie.

In ultimii ani au inceput sa apara si antreprenorii sociali – adica oameni care creaza business-uri pentru beneficiul comunitatii – de la scoala privata de meserii pana la aplicatii sofisticate care aduc beneficii reale celor din jur.

Pentru ei, Chivas a creat o competitie la nivel mondial care are si etapa locala.

Daca sunteti un antreprenor social inscrieti-va ideea la Chivas The Venture  pentru ca s-ar putea sa castigati 5000 de euro care sa va ajute sa va duceti business-ul mai departe si va puteti califica pentru faza finala unde sunt in joc finantari totale de 1 milion de euro. Indiferent de finantari pentru cativa dintre cei inscrisi vor fi sesiuni de mentorat cu sfaturi despre cum sa va duceti business-ul la un nou nivel, ceea ce e – de cele mai multe ori – priceless.

Vorbim de start up-uri care isi propun sa faca o schimbare in bine in societate cu obiectul lor de activitate.

Inscrierile sunt pana la 30 octombrie, aici si va rog tare sa dati vestea mai departe pentru ca stiu ca exista multi oameni care s-au nascut sa mute muntii din loc cu actiunile lor, doar ca uneori n-au ajuns la informatiile care le-ar fi facut viata mai usoara.

Multumesc.

P.S. stiu ca in Romania e o foarte mare nevoie ca marile companii sa se implice in educatia de business a generatiei de antreprenori care incepe sa creasca, mai stiu si ca aceasta actiune e parte dintr-un proiect de CSR la nivel interational al brandului Chivas, dar chiar si asa nu pot sa nu ma bucur ca o companie decide – ca dincolo de business-ul pe care-l dezvolta – sa investeasca in a ajuta comunitatea de afaceri.

ceea ce va doresc si dvs.

 

1831
shutterstock_112384808Oamenii care misca muntii in Romania

Oamenii care misca muntii in Romania

In vremuri grele oamenii reusesc sa mearga mai departe daca au modele, daca vad alti oameni ca au gasit lumina pe drumul pe care acum incearca ei sa-l strabata. Sau daca vine cineva si ii motiveaza si le arata drumul pe care sa mearga. Un fel de ingerasi dar care poarta haine ca si noi, vorbesc ca sin oi, au problemele noastre, dar au si puterea de a gasi solutii si generozitatea de a se uita la nevoile altora.

De-a lungul timpului am facut parte din multe comisii care au acordat finantari pentru proiecte initiate de oameni cu sufletul mare care voiau sa-si ajute comunitatea.

Am mai scris de cateva ori despre asta: la jurizarile acestea se intampla cumva o magie , desi jurizezi separate de ceilalti membrii ai juriului, dai note intr-un tabel , dup ace citesti niste rubric pe care le-a completat toata lumea dupa aceleasi reguli, si la sfarsit preferatele juratilor sunt cam aceleasi. Stii – habar n-am cum – cine sunt oamenii care si-au pus sufletul pe tava, cine face din credinta fapta buna, fara sa urmareasca niciun interes financiar.

E chiar magie, se simte in energia dintre cuvintele lor.

***

M-am uitat ieri putin al conferinta despre fapte bune a celor de la Vodafone – Connecting for good (recunosc ca ma dusesem sa ma uit pe transmisie pentru ca aflasem ca e domnul doctor Leon Danaila, dar a scris Chinezu despre asta si nu mai scriu si eu, am ramas insa sa vad si panelul urmator si a fost… magie)

Era o doamna, Ioana Hochia, care s-a nascut intr-unul din satele izolate din Maramures si care s-a inors acasa cu sotul ei si a inceput sa construiasca pentru copiii de acolo intamplari si lucruri care sa le faca viata mai usoara. Au facut o biblioteca de la care copiii isi luau carti si , pentru ca pe unde locuiau ei – faceau naveta la scoala 4-6 ore – nu exstau carti, copiii au fost foarte fericiti.

Doamna Hochia a povestit despre o fetita care citea foarte mult si, cand a venit iarna, n-a mai ajuns la biblioteca. Au cautat-o sa vada daca nu are vreo problema, ca s-o ajute. Si au aflat ca… n-are lumina. Asa ca iarna nu putea citi.

Asta ca sa aveti o imagine a copiilor din satele din Ro care vor sa-si depaseasca conditia si pentru care orice lucru care tine de educatie e important.

A mai fost in acelasi panel care m-a tintuit in fata calculatorului o alta doamna invatatoare in Vatra Moldovitei, care a creat un program de after school pentru 550 de copii, in fiecare zi a saptamanii se ducea cu grupul ei de voluntari in alt sat in alta scoala ca sa-i ajute pe cei mici la lectii.

Vorbim din nou de copii care fac naveta intre 6 si 12 km ca sa ajunga la scoala. Voluntarii erau tot dintre copii, dar cei de la clasele mai mari care – responsabilizati cu statutul de mentor – isi pregateau lectiile pentru cei mici cu o zi inainte ca sa fie siguri ca stiu sa raspunda la orice intrebare.

Va dati seama ce magie s-a creat acolo in Vatra Moldovitei?! Cu copii care ii invata pe alti copii si sunt atat de responsabili cu munca lor incat se pregatesc temeinic acasa, inainte?!

M-au emotionat mult povestile din acel panel. Sunt despre Romania frumoasa. Si fiecare dintre oamenii respectivi merita sa fie cunoscuti de toata lumea.

Ma bucur ca Vodafone i-a adus in fata publicului valorizandu-i pentru efortul lor (chiar daca au reusit sa faca ceea ce au facut tocmai pentru ca au avut finantari dela Fundatia Vodafone) si le si multumesc pentru efortul lor de a finanta proiecte care au avut aproape un million si jumatate de beneficiari, in cei 18 ani de activitate in RO, suma totala a finantarilor in acesti ani fiind de  23 de milioane de euro .

In momente in care statul are alte probleme, CSR-urile facute cu cap, onestitate si din inima, finantarile reale pentru proiecte adevarate care ajuta comunitatile sunt o cale de salvare pentru noi.

***

Pentru ca am fost Ambasador al Fundatiei Vodafone in proiectul de voluntariat platit pe care l-au initiat si stiu multe despre activitatile pe care le-au facut, mai adaug aici ceva

  Prin programul Connecting for Good, fundatia a oferit primele solutii de telemedicina din Romania si a finantat cu 2,9 milioane de euro proiecte pentru 30.000 de beneficiari

 Fundatia Vodafone Romania a renovat opt centre de transfuzie folosite de o treime din totalul donatorilor din tara si care asigura necesarul de sange pentru 291 de spitale

 Fundatia a investit 2 milioane de euro pentru a construi cea mai moderna sectie de terapie intensiva pentru nou-nascuti din Sud-Estul Europei, la Spitalul Marie Curie

Cum spuneam e vorba despre CSR cu cap si inima. Si nu sunt singurii care fac asta in Romania.

2467
shutterstock_baloanedescopera ca ti-e bine cind faci bine

descopera ca ti-e bine cind faci bine

stiu ca suna a secta, dar… sunt dintre cei care cred ca e important, cel mai important, sa faci fapte bune si sa-i ajuti pe ceilalti.

cred ca e un cerc vicios si ca multi  cei din jurul meu asteapta sa li se faca un bine, sa li se intimple magia, sa fie ajutati, frustrindu-se ca pe ei nu-i ajuta nimeni si uitind sa arunce o privire in jur ca sa dea ei o mina de ajutor.

in sensul logic al lucrurilor ”daca toti asteapta sa fie ajutati, cine mai ajuta?”

dar daca fiecare, in dreptul lui, ar face zilnic un bine cuiva, am fi fiecare dintre noi mai bine.

de asta mi se pare util sa scriu de fiecare data cind descopar fapte bune despre autorii lor. de asta apreciez foarte tare toate companiile care investesc sume importante in proiecte de CSR, de asta ma duc pro bono in juriile care desemneaza finantari pentru proiecte de CSR. de asta fac multe altele si sper ca fiecare dintre voi sa gaseasca zilnic citeva clipe pe care sa le acorde altcuiva.

*

saptamina trecuta a fost o aniversare speciala a uneia dintre cele mai vechi fundatii din Romania, Fundatia Vodafone cu care am avut placerea sa lucrez – pro bono – multi ani.

17 ani de ajutat ONG-uri din Romania, 17 ani de schimbat mentalitati (proiectul Voluntar de profesie – al carui ambasador am fost – e doar un exemplu despre cum poti schimba mentalitati, ajutind oamenii sa descopere ce bine le e cind fac bine ), 17 ani de investit bani in tehnologie care ajuta persoanele defavorizate.

am fost la multe dintre actiunile fundatiei Vodafone – cele mai dragi imi sunt cele de Craciun cind angajatii devin spiridusi ai Mosului si indeplinesc dorintele copiilor (am fost si eu ajutor de spiridus intr-un an cind Mosul avea nevoie mare mare pt doi baietei de ceva de la Smiley… si-atunci am devenit un alt fel de fan Smiley – puteti citi povestea aici).

dar stiu ca, privit la scala mare, investitiile fundatiei Vodafone in aplicatii pentru persoane cu deficiente de auz si vorbire, in aplicatii pentru copiii cu autism sau in renovarea unor centre educationale, investitiile acestea au un mai mare impact, au lasat urme mai mari pentru mai multe generatii.

stiti ce-au facut la aniversarea de 17 ani? o gala in care i-au premiat pe altii, nu s-au laudat ei.

au ales dintre ONG-urile cu care au lucrat de-a lungul anilor pe cele care au avut cele mai spectaculoase rezultate,  oamenii care si-au dedicat vietile proiectelor prin care pot schimba lumea si au invitat publicul sa-i aplaude.

si sa le multumeasca pentru eforturile lor.

printre ei s-au aflat

Asociația Samaritenilor din România a desfășurat proiectul “SOS Surdo-Muți”, un sistem de comunicare și avertizare în timp real, care se încadrează în standardul “Total Conversation- Sign, Type and Speak”. Acest sistem vine în sprijinul autonomiei persoanelor cu deficiențe de auz și vorbire și le permite să solicite ajutor de urgență prin transmiterea unor mesaje generice predefinite.

Asociația Sprijin pentru Diabet a desfășurat proiectul “Telemedicina pentru copilul insulinodependent” care, prin intermediul tehnologiei avansate, poate monitoriza continuu glicemia, cu ajutorul unor senzori, eliminându-se înțepăturile zilnice și facilitându-se interpretarea datelor și a intervențiilor rapide de la distanță. Proiectul face parte din “Mobile for Good”, cel mai amplu program din România care folosește tehnologia mobilă pentru a îmbunătăți viața.

puteti citi toata lista de premianti aici.

la multi ani Fundatia Vodafone si la citi mai multi oameni frumosi alaturi.

sss

in foto : Doamna doctor Mihaela Vlăiculescu și reprezentantul Asociației Samaritenilor din România, alături de Andrew Dunnett, Director al Vodafone Foundation (mijloc)

1332
utok 1uitati-va bine… dar BINE

uitati-va bine… dar BINE

in dreapta blogului meu e un banner albastru si un nume acolo UTOK.

Domnii din spatele brandului acesta au facut sa se intimple o magie: au daruit pentru copiii de la Spitalul Fundeni Sectia Oncologie, tablete cu aplicatii educative preinstalate. 30 de copii care sunt in spital de sarbatori si care acum o sa-si ocupe timpul cu ceva amuzant si educativ. Si poate o sa zimbeasca putin.

S-a intimplat asta gratie lui Cristian Manafu, Costin Cocioaba, Dan Pandrea si Alina Iatan.

Pentru mine povestea e asa.

Cristi care o cunoaste pe Alina , terapeut care are in grija copii de la Fundeni, m-a intrebat daca vreau sa cedez spatiu publicitar unui brand care ar putea dona tablete pentru copiii din spital.
A trimis catre mine si alti multi bloggeri proiectul lui special de Craciun

Mai departe povesteste el intr-un mail

”Aveam ideea de a oferi unui brand o campanie de bannere si articole pe blogurile dornice sa ajute si sa ofere spatiu de reclama, dupa posibilitati. L-am sunat pe Dan Pandrea, blogger de-al nostru si parte din echipa UTOK, si i-am explicat ce intentionez sa fac. I-a placut ideea, a dus-o mai departe si in ultimele zile a facut tot posibilul sa se intample.

Acum doua zile, m-a sunat Costin cu intrebarea: Dar aceste tablete sunt configurate? Hmmm… Vin din depozit ca la orice magazin. Atunci s-a mobilizat si a preluat task-ul de a pregati – ready to play – cele 30 de tablete.

*

Intre timp darurile au ajuns la copii si, impreuna cu alti 59 de oameni care avem bloguri si o comunitate online (si care au raspuns DA la solicitarea lui Cristi Manafu), va rugam sa va uitati la bannerul UTOK si sa faceti o vizita pe site-ul lor. Daca le descoperiti produsele e ca si cum le-ati spune multumesc pentru fapta minunata pe care au facut-o.

Bravo baietilor – Cristi, Costin si Dan, imbratisari Alinei.

Sa avem cu totii Sarbatori magice cu oameni care se aduna-n gind si fapta buna.

 

1840

De ce de astazi sunt fan Smiley

Daca m-ai fi intrebat in urma cu o zi ce cred despre Smiley as fi spus ca e un om foarte muncitor, ca e foarte bun profesionist (am facut cu el coperte la Tabu si a fost impecabil pe toata durata sedintelor foto), ca stiu ca lupta sa-si depaseasca limitele (ia lectii de actorie, de canto etc), dar nu as fi spus nicidecum ca sunt fanul lui.

Dar din aceasta dimineata sunt mare fan Smiley – mai exact, mare fan Andrei Maria, adica omul din spatele brandului Smiley.

povestea e asa:

mai devreme citeam scrisori catre Mos Craciun ale copiilor asociatiilor aflate in grija Fundatiei Vodafone, scrisori care au ajuns la angajatii Vodafone care au fost spiridusi ai Mosului si le-au indeplinit dorintele. Printre ele, o scrisoare a lui Alexandru care are 7 ani si isi dorea un ghiozdan cu Smiley si un trening cu Smiley, pe linga masinute bomboane si alte lucruri. Spiridusii n-au gasit partea aceasta din dar, asa ca am postat pe facebook in timp ce citeam fragmentul din scrisoarea baiatului, cu tag la Smiley si la Alexandru Macavei (fost coleg al meu, acum coleg cu Smiley).

In mai putin de 15 min si Alex si Smiley au raspuns ca facem surpriza copilului.

Recunosc ca l-am tag-uit si pe Alex bazindu-ma pe faptul ca ma stie si ca ma va ajuta, dar promptitudinea lui Smiley m-a impresionat teribil. Acum copilul va primi tricou cu chipul lui Smiley, cu autograf personalizat desigur.

Iar eu, pentru promptitudinea lui si pentru deschiderea de a face fapta buna rapid, fara prea multe dezbateri si explicatii, am devenit fan Andrei Maria.

Multumesc si aici inca o data Alexandru si Andrei pentru bucuria pe care o vom face copilului, dar si pentru bucuria mea ca am facut atit de repede – ca o magie – o fapta buna. Si ramin datoare, oricind va fi cazul, intorc din inima favoarea. Sper doar sa poata sa aiba acelasi efect magic.

1134
Principesa-Margareta web“Cine n-a facut fotografie?” – o intimplare cu Principesa Margareta a Romaniei

“Cine n-a facut fotografie?” – o intimplare cu Principesa Margareta a Romaniei

“Cine n-a facut fotografie?”, vocea Altetei Sale Regale Principesa Mostenitoare a Romaniei, Margareta, s-a auzit cald, dar ferm de pe scena unde se afla inconjurata de 32 de tineri. Toti si-au indreptat privirile catre o fata micuta de inaltime si citeva glasuri au spus “Malina”.

“Malina, vino te rog”, a adaugat Principesa uitindu-se catre ea.

Malina Ciobanu are 15 ani e una dintre tinerele talente aflate sub patronajul Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei si in acest an a primit bursa din partea fundatiei ca sa poata participa la concursuri internationale si la workshopuri.

O stiu pe Malina de cind avea 11 ani si deja ii uimise pe toti cu talentul ei, fiind admisa la Universitate la Iasi ca sa studieze mai aprofundat, lectiile de la liceul de arta unde era eleva depasindu-le de multa vreme.

De cind n-am mai vazut-o cintind, nu doar ca a crescut dar – beneficiind de bursa BCR Sperante (unde am si intilnit-o) – a fost la 2 masterclass-uri in Austria, a cintat cu Alexandru Tomescu, iar unul dintre cei mai mari violonisti ai momentului, Pierre Amoyal, a invitat-o in Elvetia la clasa lui speciala.

Ca orice artist autentic (cred cu tarie ca Malina Ciobanu va fi unul dintre cei mai mari violonisti ai Ro, daca va munci cu aceeasi perseverenta ca pina acum) pe scena, in timpul concertului care marca “licenta” bursei care tocmai se incheie, Malina a fost un zimbet si o lumina.

Cind insa spectacolul s-a terminat si-a trebuit sa isi ia diploma de bursant al Fundatiei Principesa Margareta din mina Altetei Sale Regale, Malina a redevenit copil, a fost mai preocupata sa faca in mod corect reverenta pe care o repetase si, dupa ce a dat mina cu Principesa, a plecat grabita cu capul in jos catre un colt al scenei fara sa mai stea la fotografie. Sala a comentat ca a ratat amintirea fotografiei si catre scena s-a auzit o rumoare.

Cit au primit diplomele ceilalti colegi ai ei de bursa, Malina a stat cu capul plecat, trista, iar cind Principesa a terminat de inminat toate celelalte diplome si-a intrebat “Cine n-a facut fotografie?” a ridicat capul uimita.

S-a dus catre Alteta Sa Regala care i-a zimbit cald si a incurajat-o sa stea aproape ca sa faca impreuna fotografia amintire.
Apoi a facut din nou o usoara reverenta si s-a retras cu zimbetul acela luminos pe care-l avea pe chip cind cintase.

A fost unul dintre cele mai frumoase momente de la Gala Tinere Talente 2014. Un moment care vorbeste despre atentia la detalii, despre rigoare si despre importanta pe care Alteta Sa Regala o acorda acestor evenimente.

In avalansa de nume care se rosteau in timp ce ii erau inminate diplomele pe care trebuia sa le dea tinerilor, a remarcat ca o fetita – mai timida – nu a facut fotografia. Si, la sfirsit, a cerut cald, dar ferm sa vina inapoi “la cadru” readucind zimbetul unui copil pe chip.

2325
shutterstock_pitic de gradinaSa o ajutam pe Wanna, va rog

Sa o ajutam pe Wanna, va rog

sa va explic pe scurt: Oana Livadariu (Wanna) m-a invatat pe mine sa cred in minuni. este una dintre dovezile palpabile ca minunile se- ntimpla.

in 2010 Oana (care e jurnalist si care a scris si pentru Tabu, la rugamintea mea expresa acum citiva ani) a descoperit ca are o tumora la creier; abrupt, cind i s-a facut rau intr-o masina si dintr-o persoana super sanatoasa s-a trezit fata in fata (ma rog, in cap) cu o tumora cit o portocala.

s-a operat si totul a fost bine; s-a indragostit si-a inceput o noua si frumoasa viata; s-a reapucat de munca si-a facut ce stie ea mai bine sa faca: sa-i ajute pe altii; a avut in grija partea de comunicare de la asociatia Ovidiu Rom care aduce/ ii convinge pe copiii de rromi sa mearga la scoala. adica, atunci cind s-a facut bine s-a apucat de facut bine pentru altii.

anul trecut a intrat in remisie; a facut chimio din nou, a luat-o din nou de la capat. si-acum – cind creierul e atacat de pitici mici si uriti (celule canceroase) – doar o clinica din Canada vrea sa o opereze;

operatia costa 100.000 de euro

de ieri si pina astazi s-au strins aproape 15.000, adica e din nou un semn de o minune.
dar pe mine m-a invatat viata ca minunile astea nu ies singure la iveala, ca e frumos sa le ajutam noi, sa le luminam cararea ca sa ne bucuram cu totii.

cum ziceam, Oana e pentru mine un exemplu despre lupta cu propriul corp, un munte de optimism si de vointa. mi-ar placea sa fi avut fiecare dintre voi ocazia sa o fi intilnit o data, pentru ca asa n-ar mai fi fost nevoie sa va rog eu mult sa donati; oricit, dar sa donati.

va multumesc mult mult mult tuturor celor care veti dona.

Oana Livadariu:
Raiffeisen Bank (cod SWIFT RZBRROBU), sucursala Victoriei
LEI – RO34 RZBR 0000 0600 0834 2460
EURO – RO05 RZBR 0000 0600 1532 2908
CONT PAY-PAL: dearwanna@yahoo.com

prietenii i-au facut o pagina unde gasiti mai multe detalii se numeste Pitici pe creier

va rog mult.

771
floarea soarelui floria.rofloarea soarelui – acesta nu e PR, e Bucurie Pura

floarea soarelui – acesta nu e PR, e Bucurie Pura

am o istorie personala cu florile de Floarea Soarelui.

am primit (odata in miez de iarna, cel mai mare buchet pe care mi-l puteam imagina… si-acum ma intreb cum a facut rost de ele, iarna), si-am daruit (poate cel mai emotionant buchet pe care l-am daruit vreodata).

aseara am uitat intr-un restaurant buchetul de floarea soarelui pe care tocmai il primisem

am fost necajita si-am pus pe facebook urmatoarea postare ca sa-mi descarc of-ul

mai devreme am primit acest prea minunat buchet de Floarea Soarelui si mesajul

“La Floria.ro, ne place ca oamenii sa se bucure de flori mult timp. Ne-am intristat alaturi de tine ca ai uitat florile “din cauze de ploaie”, insa… iti dorim o zi cu soare! Echipa Floria.ro.”

Dragii si minunati simpatici de la Floria (draga Anca Petrescu Popa), stiu ca marketingul/ PR-ul in timp real e la moda, dar trebuie sa va spun si voua si tuturor celorlalti ca asta nu e PR, e Bucurie Pura.

eram foarte necajita aseara ca am uitat florile si uite cit de putin e nevoie ca sa faci un om foarte foarte happy.
va multumesc foarte tare, foarte foarte tare.

fara sa stiti, intr-un fel special, nu doar ca mi-ati facut o mare bucurie si mi-ati adus soarele in casa, dar s-a inchis un cerc cu buchetele de floarea soarelui daruite din inima ca sa faci o bucurie cuiva cind are nevoie de ea.

MULTUMESC.

1513
shutterstock_179265305Faptele bune trase la Xerox se intorc:)

Faptele bune trase la Xerox se intorc:)

acum doi ani, impreuna cu Xerox Romania am facut parte dintr-un proiect care vorbeste despre una dintre ideile in care cred foarte mult: sa fii atent la nevoile celorlati si sa-i ajuti daca poti.

cu participarea voastra, a celor care cititi acest blog, am gasit casa noua pentru multe echipamente Xerox, pe care compania le dona. (este vorba de echipamente multifunctionale, folosite pina acum de clientii XEROX în contracte de servicii, dar reconditionate si aflate in stare garantata de functionare. )

ei bine, faptele bune trase la Xerox se intorc.

incepind de astazi, aveti la dispozitie o saptamina sa propuneti asociatii, ong-uri care credeti ca au nevoie de un multifunctional XEROX.

Vorbim de un multifuncţional WorkCentre 4118, care asigura un volum maxim lunar de 20.000 de pagini, un necesar confortabil pentru orice tip ONG sau Asociatie. Multifunctionalul are o viteza de imprimare de 17 pagini pe minut si o rezolutie de 1200 x 1200 dpi. Echipamentele sunt foarte usor de utilizat si vor fi insotite de un manual de utilizare. Ele vin in stare garantata de functionare, cu toner inclus.

*

cum procedam 

sunt sigura ca ati intilnit in activitatea voastra asociatii, ong-uri sau institutii mici ale caror proiecte v-au impresionat. locuri cu oameni care au miscat lumea cu idei frumoase, oameni minunati care vor sa transforme ce e  in jurul lor intr-un loc mai bun si mai frumos.

daca stiti o asemenea asociatie/ institutie/ ong  si stiti ca are nevoie de un multifunctional Xerox, scrieti la comentarii propunerea voastra si de ce o(il) recomandati. dupa o saptamina, verific toate propunerile si aleg unde facem faptele bune.

gestul vostru e ca-n filmul ala simpatic “pay it forward”, recomandati pe cineva tocmai pentru ca fapta lui/ei buna v-a impresionat, dar prin recomandare faceti o fapta buna. adica o multiplicati. cu ajutorul Xerox:)

zilele viitoare am sa fac si eu 4 propuneri, dar cum eu am “in grija” 14 multifunctionale de daruit, 10 vor pleca inspre institutiile recomandate de voi.

anul acesta am inca 2 colegi de fapte bune, care daruiesc si ei pe blogurile lor multifunctionale Xerox, dar va spun numele lor in curind.

***

deci, sa ne pregatim de fapte bune. de data asta nu trebuie sa faceti altceva decit sa va ginditi pe cine ati vrea sa rasplatiti pentru munca lor si sa le faceti viata mai usoara la birou. sunt sigura ca sunt in tara asociatii/ ong-uri minunate pentru care un multifunctional XEROX la care ar putea sa-si faca pliantele, flyere-le ar insemna citiva pasi in fata pentru atingerea obiectivelor lor.

va astept cu drag, si cu emotie (stiu din experienta de acum 2 ani ce povesti frumoase am descoperit) sa faceti propuneri unde sa mearga multifunctionalele Xerox.

multumesc frumos ca ma ajutati sa “pay it forward” pentru timpul si energia unor oameni care vor sa faca lumea mai buna.

foto cover: Shutterstock

coca cola aplicatienebuni de buni – sau cum sa facem fapte bune neconditionat

nebuni de buni – sau cum sa facem fapte bune neconditionat

am mai scris despre minunata idee Coca-Cola de a promova oamenii care au doza de normalitate frumoasa (un mix de altruism, bun simt si daruire) si vor sa-i ajute pe altii neconditionat. ii numesc nebuni de buni, pentru ca intr-o lume in care tot mai multi se uita doar la propria persoana, ei vor sa-i ajute pe altii fara sa ceara nimic in schimb.

sau sunt conditionati de ideea ca e frumos sa se intimple asta. poate li s-a intimplat si lor asa ceva in viata. sau poate vor sa li se intimple.

ei bine, Coca-Cola a creat prima aplicatie de voluntariat din Ro pe care o puteti descarca pe tel se numeste Radar For Good.

acum am descarcat-o si eu, si primul lucru pe care l-am vazut era mesajul unui domn din Iasi care zicea ca pe harta lui nu apare nicio solicitare de ajutor si intreba daca trebuie sa faca el ceva in plus? :)

mi se pare foarte foarte frumos genul asta de initiative si cred ca e ca o luminita la capatul tunelului, daca incepem sa promovam in campanii comerciale initiative de voluntariat, un comportament altruist, daca transmitem genul asta de emotie despre a face bine, usor usor incepem sa sadim in mintea copiilor nostri si alte valori.

puteti gasi aici un tutorial despre cum poate fi folosita aceasta aplicatie. ca sa fac faceti cont de “erou” zic ei, eu as zice de “om bun” puteti sa va logati direct cu profilul de facebook si scapati de orice completare suplimentara.

ma gasiti si pe mine acolo si sper sa ma intilniti si la facut de fapte bune.

873
zimbetnebuni de buni – sa facem bine

nebuni de buni – sa facem bine

printre lucrurile care ma bucura mult in viata e sa aud ca cineva a facut o fapta buna, fara sa aiba vreun interes; doar de dragul de a ajuta. stiu sigur ca si omul din aluat bun, cum ii numesc eu, stie genul de bucurie de la “primire” – ca i s-a intimplat si lui macar o data in viata sa i se faca o bucurie, dar mai stiu si cit de mult se incarca de energie pozitiva pentru ca-i ajuta pe ceilalti.

*

imi place mult campania noua Coca-Cola, cred ca ati vazut-o cu “nebuni de buni”, cu oameni frumosi care fac fapte bune ca sa faca fapte bune. fara alta miza decit a-i ajuta si bucura pe cei din jur. poate cu miza de a demonstra cit de simplu e sa faci ca lumea din jurul tau sa traiasca intr-un loc mai fericit.

saptamina trecuta m-am invirtit mult pe linga gindul de a face si eu o surpriza anume cuiva care nu stie de existenta mea, dar se intimpla ca eu sa stiu de dorinta lui putin nebuneasca.

n-am facut-o zilele astea din considerente de timp si resurse, dar stiu ca o voi face curind. pentru ca mi-am promis mie ca o sa o fac.

*

acum scriu pentru ca tocmai ce am aflat ca in cadrul acestei campanii Coca-Cola a lansat o aplicatie pentru smartphone care se numeste Radar for Good.

 Radar For Good este prima platformă mobilă de voluntariat care funcționează asemenea unui radar de fapte bune, accesibilă pe telefoanele smartphone. Prin intermediul unei hărți interactive, poți sa le sari în ajutor celor din proximitatea ta prin implicarea directă în cauze sau poți să propui un lucru pe care l-ai face pentru cei din proximitate, fără a cere nimic în schimb!

ma bucur foarte tare ca si de data asta Coca Cola a investit in emotie si in educatie, acum sociala. pentru ca aceasta campanie spune indirect ca fiecare dintre noi poate aduce putina fericire altcuiva. uneori cu o vorba buna, sau ceva timp si atentie, alteori cu bani si resurse de multe feluri, dar in oricare dintre variante – pentru ca intimplarea e zamislita din suflet – e cu magie.

*
cred ca nimic nu e mai frumos decit sa ajuti pe cineva fara un interes. sa daruiesti, pur si simplu.

si credeti-ma stiu foarte foarte bine si cum e magia cind ti se implineaste o dorinta care parea cea mai nebuneasca, doar pentru ca cineva a fost atent la ce ai spus cindva si a pus o vorba buna. si cum inveti sa “pay it forward” pentru ca vezi in ochii celui care a facut surpriza o imensa bucurie pe care stii ca o sa o simti si tu cind o sa faci bine.

de aici incolo nu mai e decit un pas ca sa ajungi “nebun de bun” – perseverenta.

ca domnul asta, Alex Bobes, care isi pune resursele personale la dispozitie ca sa transporte lumea aflata in urgenta

so, descarcati- va aplicatia Appstore sau Google Play si sa ne intinim la “facut fapte bune”

1044
Jesus SupermanJesus pentru o zi

Jesus pentru o zi

text de Noemi Revnic

Acum cativa ani, Cristina Bazavan si alti prieteni de-ai mei, toti redactori, obisnuiau sa realizeze un dosar cu fapte bune, in ultima luna a fiecarui an; timp de vreo 4-5 ani.

Se adunau atatea personaje care in majoritatea cazurilor nu aveau legatura cu lumina reflectoarelor, incat nu incapeau toate in paginile numarate atent ale unei reviste.

Apoi online-ul a luat avant si site-urile, blogurile, Facebook-ul si alte canale neconventionale au inceput sa scoata la iveala sute, mii de intamplari cu fapte bune; in toate zilele anului.

Astazi nu voi scrie despre vernisaje, colectii capsula sau agende de weekend. Va voi da o tema simpla: sa va ganditi ce ati face daca ati fi Jesus pentru o zi?

Va doresc sarbatori minunate si 2014 sa va aduca multe zambete si sa fie bun, bun!

Surse de inspiratie foto: Wikipedia, http://www.greenebaptist.org

*

Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe

 

Nota mea. Noemi a scris acest text in ziua de Craciun, cum eram in vacanta nu l-am putut posta. si mi se pare cu atit mai frumoasa provocarea intrebarii ei cu cit nu mai suntem in zilele in care stim ca trebuie sa fim buni. (cb)

787
ingero dorinta de craciun, din alta viata

o dorinta de craciun, din alta viata

in urma cu o saptamina o statie locala de radio din america a invitat un domn pe nume David la programul sau traditional “Christmas Wish”.

l-au intrebat lucruri din viata lui, el le-a povestit ca sotia sa, Brenda, a murit in urma cu 2 ani. de cancer.

apoi prezentatorul emisiunii i-a spus ca are o scrisoare de la Brenda, scrisa in urma cu 2 ani si pastrata de un prieten care a vrut sa ramina anonim. sotia a cerut ca scrisoarea sa ajunga la emisiunea de Craciun dupa ce sotul ei isi va fi gasit pe cineva cu care sa-si continue viata fericit.

in scrisoare 3 dorinte:
1. noua partenera a sotului ei sa fie rasfatata cu masaj, coafor, manichiura si orice altceva isi mai doreste pentru ca merita. are in grija 4 baieti.
2. familia noua sa aiba parte de o excursie intr-un loc magic.
3. asistentelor si medicilor din spitalul in care ea a fost tratata sa le fie multumit public pentru efortul lor.

daca va imaginati ca asta e totul, ei bine povestea emotionanta continua. sotul povesteste ca stie ca doamna lui, Brenda, e cu el mereu. cum in ziua in care a murit a aparut un curcubeu pentru ca baietilor le placea curcubeul care aparea dupa ploaie pe linga casa lor; cum in momentul in care cel mic a intrebat-o pe noua partenera “vrei sa fii mama mea?” deasupra era un pescarus (pasarea ei preferata).

uneori viata bate filmul.

sigur ca statia radio a indeplinit toate dorintele (se vor duce la Disneyland), iar inregistrarea momentului de la radio (pe care o vedeti mai jos) a facut in 5 zile 1,5 mil de vizualizari, dar ce-mi place mie foarte mult, si cred ca tuturor celor care s-au intilnit cu filmul asta, e dragostea neconditionata, completa, plina, pura a Brendei.

prima ei dorinta e pentru cea care a preluat datoriile ei de mama. si nu cere luna de pe cer, isi doreste pentru ea ceva simplu si frumos, dar care are o putere incredibila pentru ca arata ca-i intelege efortul.

am vazut filmul de la o fosta colega de la europa fm, Alina, care acum locuieste in Elvetia. Zaff (George Zafiu) mi-a facut indirect un compliment comentind la postarea Alinei “asta e bazavan style” (da, m-as fi dat peste cap sa indeplinesc dorintele), dar eu stiu foarte bine ca daca ar fi primit o asemenea scrisoare ar fi facut si el orice era posibil sa le implineasca.

ce nu cred ca ne-ar fi iesit vreunuia dintre noi e sa… nu plingem in timp ce citim scrisorile in direct.

sper ca povestea asta sa se transforme intr-un film pentru bucuria unor oameni care simt lipsa altora cind isi desfac cadourile in dimineata de Craciun. pentru ca e o minunata lectie despre iubirea neconditionata. aia cu sens unic: in care dai fara sa te intereseze daca primesti ceva in schimb.
dar care se intoarce catre tine si catre alte milioane de oameni tocmai pentru ca e atit de adevarata si de puternica.

1257
Woodkidcum mi-am schimbat ziua, citeva fotografii #TransformToday

cum mi-am schimbat ziua, citeva fotografii #TransformToday

cred ca a-ti transforma ziua in bine depinde de tine. cum depinde de multe ori tot de tine sa le-o transformi si altora in mai bine.

mai cred ca lumea se transforma daca avem intelegere si atentie pentru cei din jur, daca ne ascultam pe noi si ne urmam visurile.

parte din proiectul Transform Today by Absolut v-am rugat sa faceti ceva ca sa transformati in bine, lumea din jurul vostru. sa aduceti un zimbet in plus, sa fie o bucurie noua in jur.

aici citeva din reactiile zilelor trecute, aici ce mi s-a intimplat mie, involuntar (sincronicitatile astea magice), iar mai jos alte gesturi simpatice de astazi.

mai am citeva fotografii, dovezi ale unor oameni care au facut ceva special ieri sau astazi, dar care nu-si doresc sa fie publice si le respect decizia, dar le multumesc mult pentru gest.

TransformToday este si despre putina magie a faptelor si gindurilor bune. ME HAPPY.

*
i-am lasat colegei de camera dimineata o cescuta cu mieji de nuca s-o gaseasca cand se intoarce de la munca dupa tura de noapte, cu mesaj “mai multe vitamine si mai putin zahar””; a primit de curand niste rezultate la analize cu glicemie peste medie.

 reactia m-a facut sa zambesc.
mi-a placut :)
 Andreea
***
Tu mereu vorbesti de sincronicitati fericite asa ca iti scriu sa ma adaug la lista celor care iti dau dreptate. Si-ti multumesc ca ma tragi, virtual, de maneca sa fiu atenta la ele.

Eu incerc mereu sa ii surpind placut pe cei din jur, mai ales cand stiu ca au nevoie, dar uite ca n-am poza si nici nu conteaza acum prea tare. Ceea ce conteaza e ca astazi am primit eu un gest de felul acesta care m-a facut sa simt un spasm cald, de recunostinta: acum cateva zile m-am plans pe facebook ca imi este dor sa primesc scrisori, scrise de mana, in cutia postala (the old-fashion way) si i-am invitat pe toti cei care vor sa ne scriem de Sarbatori sa-mi lase adresele la care le pot trimite un gand bun intr-un plic. Iar astazi la birou am primit de la o prietena care era plecata din tara o felicitare scrisa de mana. A fost o surpriza, ea nu a comentat si nu si-a manifestat dorinta. In secret, mi-a facut cea mai frumoasa bucurie posibila. Vreau doar sa dau mai departe momentul meu de bine, care s-a intamplat, cumva, miraculos, fix acum. Si am simtit nevoia sa impartasesc asta cu tine. Nu-i ciudat, dat fiind ca nu te cunosc, de fapt, personal?

Cu tot gandul bun, 
Ela
***
Eu sunt student si azi pur si simplu nu am avut chef sa ma duc la facultate si m-am gandit sa fac ceva nou. Mama este profesoara si nu prea are timp de gatit asa ca am asteptat-o acasa cu o salata de boeuf. Am trimis poza mai tarziu pt ca ne era foame amandurora.
Radu
le multumesc tuturor pentru faptele lor bune si pentru ca au transformat ziua cuiva in mai frumos.
ne simtim mai bine si ne e mai bine, fie si cu un milimetru, mai ales cind daruim.
#TransformToday inseamna sa faci ceea ce crezi si sa-ti urmezi visurile, dar inseamna si sa misti – cu atentia si cu gindul tau bun – fie si cu o miime de milimetru lumea din jurul tau catre mai bine.
toti cei mentionanti aici (si in postarile anterioare) primesc invitatii la super show-ul WoodKid de joi seara: Transformation Event by Absolut.
946
shutterstock_old handcum mi-am inceput saptamina cu lacrimi, de drag.

cum mi-am inceput saptamina cu lacrimi, de drag.

putin mai devreme a sunat la usa vecina de pe palier.

are aproape 80 de ani  si e foarte simpatica ( e cea care, dupa ce m-a auzit cintind, mi-a zis “mama, e bine ca tu scrii” ); o vad rar, cind ii mai sun la usa ca sa-i las cite ceva bun de mincare, dar de cite ori o vad ma cearta ca “nu te asezi si tu la casa ta, sa faci un copil”:)

de data asta avea in mina un pachet pe care un curier il lasase la ea, pentru ca n-am fost acasa in week end, si-un bol cu gris cu lapte, cald.

mi le-a dat si mi-a zis

” toata lumea te iubeste. uite ai primit o agenda pe care e scris chiar numele tau. si noi te iubim”

i-am multumit frumos si-am ripostat:

“ei, doamna, nu e chiar asa. de ce sa ma iubeasca?!”

“te-am vazut la televizor saptamina trecuta si m-am gindit ca trebuie sa te iubeasca lumea pentru ca si mie mi-ai fost draga”

pe dinauntrul meu s-a facut mai cald si mai moale decit grisul cu lapte din bol si mi-au dat lacrimile.

am realizat ca ieri va provocam sa faceti o fapta buna, sa treceti de la vorbe la fapte caci doar asa se poate schimba lumea din jurul nostru – nu cu vorbe patriotarde rostite o data pe an -, iar astazi mi s-a intimplat tocmai mie fapta buna.

si ziua a devenit mult mai frumoasa.

 

 

1293
yaris hybridun cadou frumos de la Toyota pentru un om bun

un cadou frumos de la Toyota pentru un om bun

sunt printre femeile care nu se simt cele mai destepte soferite: mi se pare ca nu am reflexe bune, ca atentia imi e distrasa de la trafic de orice imi apare in cale sau de orice conversatie din masina.

dar directiile in care merg cei care fac inovatii in tehnologia masinilor mi se par croite pentru oameni ca mine si asta ma face sa ma simt bine si-mi dau ceva mai multa incredere in mine.

imi plac masinile inteligente care te ajuta, te protejeaza in cel mai direct sens al cuvintului, pentru ca sunt facute sa intimpine micile tale neputinte de pilot (cutia automata sigur a fost creata de o femeie, sau de un domn cercetator care avea o doamna acasa dornica sa aiba viata mai usoara la volan).

pentru mine o masina trebuie sa insemne inainte de orice, siguranta si inteligenta. daca se poate sa consume si putin combustibil – ceea ce inseama si protectia mediului inconjurator, dar si a portofelului meu – e ideal. ceea ce fac foarte bine masinile hibrid.

pe drumul asta al masinilor smart, Toyota a facut pasi frumosi si stiu ca pentru Toyota Prius – cu care am si avut placerea sa ma plimb – se sta la coada pentru ca sunt foarte multi solicitanti. Si va recomand daca aveti ocazia, doamnelor si domnisoarelor, sa va suiti macar o data la volanul unei Toyota Yaris Hybrid. o sa intelegeti de ce dupa ce va veti juca cu ecranul tactic si veti beneficia de camera video pentru marsalier.

am prieteni americani pentru care Toyota este THE CAR si cind i-am intrebat de ce, mi-au spus ca e una dintre cele mai functionale, confortabile si ecologice masini. si zimbesc mereu de cite ori vad o Toyota intr-un film hollywoodian. cred ca e cea mai prezenta masina in filmele de familie.

*

si nu stiu daca stiti, dar domnul care a avut una dintre cele mai frumoase initiative ale anului acesta, Alex – care a creat o companie de taxi la care se merge GRATIS dar doar pentru urgente, foloseste acum o Toyota hibrid, una dintre masinile acestea inteligente.

Irina Pacurariu l-a intervievat si il puteti vedea aici.


ce mi se pare minunat este ca omul asta face aceste curse pe banii lui. cei de la Toyota l-au vazut, au inteles ca este un om special, genul de om care poate schimba in mic lumea din jurul lui pentru a se obtine o imagine mai mare si mai frumoasa, si mai buna pentru toata lumea, asa ca i-au dat o Toyota hibrid sa o foloseasca pentru faptele sale bune.

*

altfel, Toyota Romania a facut un infografic prin care arata drumul pe care compania l-a parcurs pe drumul tehnologiei si al protectiei mediului fata in fata cu avansul tehnologic in telefonia mobila, o directie care ne-a intrat deja sub piele pentru ca telefoanele sunt prelungirea mintii si a miinilor noastre.

e un exemplu frumos despre drumul care devine din ce in ce mai curat si mai prietenos pentru soferitele ca mine.

929
orasvaloarea adevarata sta in lucrurile simple… MODESTIA

valoarea adevarata sta in lucrurile simple… MODESTIA

am avut norocul sa intervievez multi oameni MARI; de la actori de Oscar care cistiga zeci de milioane pentru un film pina la sportivi care nu doar ca alearga 3 maratoane consecutive, ci cistiga medalii olimpice avind dizabilitati pe care altii le considera un handicap.

pastrez in minte intilnirile cu ei prin imagini care descriu detalii:

Vanessa Redgrave care mingiia un sal de casmir, cu o miscare foarte lenta si tandra, in timp ce spunea ca boala mamei ei a fost cumplita si-a transformat-o intr-un monstru;

ochii inlacrimati ai lui Vlad Ivanov cind povestea despre profesorul de la Scoala Populara de Arta din Botosani, cel care i-a sadit gustul pentru actorie;

unghiile foarte scurte ale Millei Jovovich, care tradau femeia practica, nicidecum diva pe care o promoveaza ca imagine publica;

relaxarea cu care Principesa Margareta a deschis usile dulapului de haine ca sa alegem dintre tinutele de zi orice mi s-ar fi parut mie potrivit pentru o sedinta foto.

privirea fotografei Annie Leibovitz – mereu in lateral, niciodata catre cel cu care vorbea – semn de o mare, mare timiditate.

zimbetul in coltul gurii al lui Toma Coconea, parapantist si alergator de multi maratoane, cind i-am zis “si cum te motivezi cand nu mai poti?” , dar si replica lui “nu ma gindesc niciodata ca nu mai pot”

imbratisarea lui Steve McCurry dupa ce i-am spus de ce cred nu se domoleste si la mai bine de 50 de ani pleaca prin colturile lumii ca sa fotografieze chipuri cu povesti.

(…)

am invatat de la ei – si de la multi altii pe care i-am intilnit de-a lungul anilor ca dincolo de orice parte cu glamour pe care ne-o imaginam noi sau pe care si-o pun ei ca ambalaj in aparitii publice, acasa fiecare dintre ei e la fel ca noi.

se sprijina zilnic in lucruri simple. si in vorbe bune. spuse din inima. curat, sincer.

toti oamenii MARI pe care i-am intilnit sunt de o modestie care te face sa regreti oricare dintre orgoliile tale.

 ei au fost pentru mine – si sunt zi de zi, pentru ca am norocul sa traiesc in apropierea unor asemenea oameni – cea mai buna dovada ca adevarata valoare sta in lucrurile simple.

***

  • Intra pe Bursa Cosmote Free si scrie si tu o poveste care vorbeste despre o valoare adevarata din lucrurile simple. poti participa la un concurs cu premii frumoase.
  • COSMOTE Romania revolutioneaza telefonia mobila prin introducerea unui nou portofoliu de abonamente, mai simplu, al carui fundament este inovatia prin simplitate si comunicare nelimitata. Mai multe detalii despre oferta gasesti pe free.cosmote.ro; despre concursul povestilor despre valorile adevarate gasesti informatii accesand free.cosmote.ro/bursa.

 

1040
arta pentru viatafoloseste-ti arta pentru o fapta buna. poti sa fii ajutat financiar pentru asta.

foloseste-ti arta pentru o fapta buna. poti sa fii ajutat financiar pentru asta.

va mai aminti de proiectul Arta pentru viata de anul trecut?

in esenta era vorba de granturi pentru proiecte culturale care sa se desfasoare in spitale si care sa aduca, fie si pentru o clipa, o bucurie celor care se lupta cu trupurile si mintile lor ca sa invinga boli cumplite.

au fost 5 proiecte cistigatoare si, desi toate sunt minunate si au fost eficiente, mie cel mai mult imi place proiectul care arata cit de mult face risul intr-o terapie. cit de important e sa poti sa faci pe cineva sa rida intr-un moment in care e in cumpana.

revin la proiectul acesta pentru ca se fac din nou inscrieri pentru finantari de fapte bune.

asa ca, daca aveti activitati artistice cu care ati putea bucura copii sau adulti in spitale, aplicati.

pentru mine proiectul asta nu e despre boala sau arta, e despre cum sa faci bine prin ce stii tu mai bine sa faci – un act artistic. si care e menirea cea mai frumoasa a artei alta decit a face bine celor care beneficiaza de ea?!

proiectul e sustinut de grupul farmaceutic francez Servier si e in parteneriat cu 3 spitale mari din tara.

 grant-urile sunt de 3000 de euro per proiect, inscrierile sunt pina la 8 august. detalii aici.

stiu ca aveti proiecte frumoase, stiu ca vreti sa bucurati oamenii cu ele, iata o cale simpla si cu efecte mult mai mari decit ati planificat cind v-ati facut proiectul. aplicati pentru o fapta buna.

multumesc ca o sa faceti fapta buna.

iata imagini de anul trecut

de la cluj

si de la Craiova

1297
camelia by evelin coroceaEvelin – un medic care daruieste

Evelin – un medic care daruieste

dam des stiri cu medici care iau spaga. sau cu medici carora, din erori medicale sau nu, le mor pacientii. dar nu dam stiri despre medicii frumosi din tara asta: care se lupta pentru fiecare secunda de viata in plus pentru ceilalti.


ca pacienti, avem o relatie de iubire si ura cu medicul care ne trateaza: ne punem toate sperantele in el/ ea – ii credem superoameni, iar cind ne-am facut bine nu mai vrem sa ne amintim de ei – sunt parte din momentele noastre de suferinta.

dar rareori, si doar daca avem pe cineva aproape, in familie, ne gindim la medici ca la noi: oameni din carne si oase, cu suferinte, temeri, pasiuni.

*
Evelin Corocea are 25 ani si e medic rezident la Spitalul Grigore Alexandrescu. E dintre medicii care nu iau, ci care dau. Timp, resurse, energie. E dintre oamenii din aluatul bun.

Cind era mica voia sa se faca mireasa, dar cind a crescut si-a dat seama ca iubeste medicina –“Mi-am dorit sa fac ceva pentru oameni intr- un domeniu care chiar conteaza” – si-a ajuns la pediatrie. In locul cel mai fierbinte al medicinei pentru ca, daca – in teorie – fiecare viata care incepe se si sfirseste cindva, in mintea unui parinte nu poate exista raspuns la intrebarea “de ce sa plece copilul meu?”

“Cu parintii poate fi dificil, in mare parte din cauza sistemului care nu permite medicilor sa petreaca suficient timp cu familia. Nu pot spune ca ii inteleg pe deplin pentru ca nu am copii, insa observ ca majoritatea medicilor cu care lucrez incearca sa intre in pielea lor si sa le explice cat mai accesibil boala copilului si ce ar trebui sa faca.”

Mai lucreaza inca la detasarea emotionala care e parte integranta din job description -ul unui medic si se concentreaza pe “cum sa fac sa le fie bine” , dar recunoaste ca cel mai greu ii e cind vede copii abandonati.

Anul trecut, in mai, o prietena, Camelia Rusu, a fost diagnosticata cu leucemie. O stia din facultate, au acelasi grup de prieteni si -a inceput sa simta o presiune la care noi, pacientii, nu ne gindim.

“Ca medic, te gandesti prima oara la ce e mai rau. Sa vezi pe cineva drag intr o situatie disperata si sa realizezi ca orice ai face nu tine doar de tine e trist pentru toata lumea… Sentimentul de inutilitate e mai accentuat. E un fel de ironia sortii.”

S-a mobilizat impreuna cu prietenii sa o ajute pe Camelia sa stringa cei 150.000 de euro necesari transplantului.

Are un salariu de 950 de lei, dar n-a apucat inca sa ia prima leafa, asa ca facturile si restul cheltuielilor sunt acoperite cu ajutorul parintilor si, ca sa o ajute pe Camelia, si-a amintit ce a invatat din spital: in situatii extreme oamenii isi arata curajul. S-a intors la una din pasiunile copilariei – desenul – si si-a facut curaj sa-si faca publice desenele ca sa le vinda.

A avut mereu confirmarea ca e talentata la desen (a luat premii la scoala, parintii au prieteni artisti care au incurajat-o), dar nu s-a gindit la o cariera in asa ceva pentru ca… arta e subiectiva. Acum, un muzeu din Statele Unite i-a cumparat o lucrare.

Deseneaza serile in timpul saptaminii sau zile intregi in week end, oricind are timp. Lucreaza pe foita de argint din care zboara bucati mici prin toata casa si e, uneori, inconjurata de mult praf de la pasteluri. Cu o cafea sau un pahar de vin alaturi, neaparat muzica, ciocolata.

O ajuta pe Camelia, dar se ajuta si pe sine.


 

 

 

 

 

“Fiecare desen reusit sau nereusit e o parte din ceea ce simt atunci… E ca un jurnal, de aceea multe desene raman pentru mine. Da, ma descarc de anumite stari acumulate in mare parte in spital… E ca si cum as vorbi cu un prieten care intelege tot ce vreu sa spun si nu pune intrebari.”

 

 

 

 

 

 

Motivul pentru care scriu despre Evelin e simplu: e un om bun care face fapte frumoase si merita sa i se intimple lucruri frumoase.

Dragi prieteni din multinationale, agentii de publicitate, dragi iubitori de arta sau, pur si simplu, dragi oameni din aluatul bun,

Cumparati-i o lucrare. Investiti intr-un artist talentat si faceti si o fapta buna.

***

Evelin mi-a zis ca e uimita cum s-a dus vestea ca deseneaza ca sa-si ajute o prietena (si eu am aflat despre ea de la un prieten) si ca spera sa stringa cit mai multi bani pentru Camelia.

Dar eu, care cred ca uneori lucrurile se intimpla in viata ca sa poti sa te descoperi, sper ca reintoarcerea ei la desen sa nu fie intimplatoare. Si sustinerea voastra, daca va plac lucrarile ei, poate confirma asta.

Asa ca duceti mai departe povestea.

Puteti sa-i vedeti lucrarile lui Evelin Corocea pe pagina ei de Facebook. Daca vreti sa faceti donatii direct in contul Cameliei, o puteti face aici.

portretul e facut de Evelin si o reprezinta pe Camelia

2293
Julia-FotoCancerul va fi mereu parte din viata mea, in mintea mea – Julia Mjörnstedt

Cancerul va fi mereu parte din viata mea, in mintea mea – Julia Mjörnstedt

am intilnit-o pe Julia Mjörnstedt acum doua saptamini. Are 26 ani si e Suedia, dar in povestea ei se vor recunoaste multi romani.

Ma durea stomacul de 3 ani, in ultimele luni aveam hemoragii si nu mai puteam minca.
Eram la spital cu tata, imi facuse colonoscopie.
Doctorul i-a spus tatei care e si el medic:
– E o tumoare.
– E maligna?, a intrebat tata.
– Da, e maligna.

Ma uitam la ei si nu intelegeam nimic.

– Ce dracu’ inseamna malign? Vorbiti ca sa inteleg si eu. Eu sunt pacientul aici.

Inseamna cancer, au raspuns amindoi.

Eu nu aveam timp sa am cancer si le-am spus si lor.

– Dati asta altcuiva, am 21 de ani, am planuri pentru diseara si pentru saptamina viitoare, am o viata de trait. Nu multumesc, nu vreau asta.

***

Am reactionat asa pentru am trait intr-o tara si intr-o familie in care mi s-a spus mereu ca pot face ce vreau eu, ca sunt responsabilia pentru viata mea.

Doar ca, dintr-odata, nu mai eram cea care decidea pentru viata mea.

Panica. Soc. Nu aveam ce sa fac.

Nu sunt multe lucruri in viata despre care sa poti spune cu adevarat “nu am ce sa fac”.
Daca nu-ti place job-ul, poti sa-l schimbi; daca esti intr-o relatie in care esti nefericita, poti sa te desparti. Poti sa faci ceva ca sa schimbi cele mai multe lucruri.

De data asta nu mai puteam face nimic.

Ce m-a ajutat sa supravetuiesc a fost ca nu a trebuit sa ascund, sa maschez nimic, nicio emotie, niciun cuvint. Mi-am permis sa fiu trista si furioasa.

Multi oameni incearca sa dea tristetea la o parte, sa se concentreze pe a reveni la normal, sperind ca pina la urma se vor intoarce la normalitatea lor. Familia mea, dar si prietenii mi-au spus “Daca vrei sa fii trista, nu te jena. Iti dam voie sa fii trista; nu pentru totdeauna, dar descarca mai intii ce simti, ca sa poata sa-ti fie bine apoi.”

Am putut sa tin doliu… sa-mi pling pierdea unei parti din mine, care a fost la fel ca si cum as fi pierdut pe cineva drag.

***

Experienta aceasta mi-a schimbat radical viziunea despre ce inseamna a supravietui si care sunt nevoile unei persoane care are cancer pentru a putea supravietui. Asa am infiintat asociatia ung cancer.

O asociatie in care le dam un loc unde sa se intilneasca celor care au trecut prin asa ceva – in fata sau online. Nu neaparat sa vorbeasca despre cancer, dar sunt oameni care au aceleasi interese, au o experienta comuna si pot vorbi altfel intre ei.

Tot prin asociatia aceasta, le dam acces la specialisti pe care pot sa-i intrebe orice – “la cit timp dupa operatie pot face sex din nou”, “ce se intimpla cu parintii mei cind eu sunt trista”, dar le dam si informatii pentru rude.

In restul timpului incercam sa vorbim cu cit mai multa lume sa inteleaga ca aceasta maladie, cancerul, e ceva cu care ne vom intilni in viata si trebuie sa vorbim relaxat si normal despre ea. Ceea ce facem noi este ca nu victimizam oamenii care au cancer, nu dramatizam. Unul din trei oameni din Suedia va avea cancer pina la sfirsitul vietii. Noi spunem “fuck cancer!” si luptam cu boala.

Nu vreau ca oamenii sa ne dea bani pentru ca le e mila de noi, vreau sa ne fie parteneri pentru ca isi doresc sa fie luptatori. Viziunea mea este sa cream o miscare, nu o organizatie, o miscare in care toata lumea sa ajute, chiar daca nu are timp, sa o faca prin lucruri marunte.

Pentru mine e o responsabilitate: am fost acolo, stiu cum e. Am supravietuit si am o responsabilitate fata de cei care n-au supravietuit, ca sa-i ajut pe ceilalti care intra acum pe drumul asta.

***

Da, inca sunt momente in care cred ca o sa revina boala. Stiu supravietuitori care spun ca li s-a schimbat viata si ca acum apreciaza totul mai mult, de la mirosul unei flori pina la … orice, dar eu nu vreau sa fiu unul dintre acesti supravietuitori, vreau sa fiu dintre supravietuitorii care spun adevarul.

Da, ma gindesc mult la cancer si acum. In continuare ma sperie si inca ma mai trezesc noaptea din somn dupa un cosmar in care muream. N-am cum sa controlez asta. Ma regrupez tot prin sinceritate: vorbesc cu parintii sau prietenul meu despre cosmarurile mele, iar ei ma incurajeaza.

Cancerul va fi mereu parte din viata mea, in mintea mea, stiu asta si trebuie sa-mi asum.

Sunt sigura ca si voi aveti tineri in Romania care au supravietuit cancerului, sau care au fost acum diagnosticati cu cancer. Mi-ar placea sa intru in contact cu asociatiile care ii au in grija pentru ca peste tot in lume trebuie sa fie la fel, cind cineva e diagnosticat cu cancer, cei din jurul lui ar trebui sa spuna “Nu o sa renunt la tine, am sa stau aici cu tine si vom lupta impreuna. Nu esti o victima.”

Numai facind asta si putem schimba perceptia asupra cancerului in lume iar, pe termen lung, putem stringe mai multi bani ca sa-i ajutam pe bolnavi, dar si ca sa se descopere medicamente noi.

***
Julia Mjörnstedt este marea cistigatoare a premiului Walk in style 2013, oferit de ECCO, brandul scadinav de incaltaminte premium, care sustine din 2008 cauzele umanitare premiate la Walk in Style pentru femeile care stiu sa mearga elegant prin viata facind fapte bune.

2300
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!