Tag : sex

shutterstock_convingereFifi & The City: Cum il convingi sa faca ce nu vrea dar tu crezi ca e bine pt el?

Fifi & The City: Cum il convingi sa faca ce nu vrea dar tu crezi ca e bine pt el?

Intrebarea e complexa chiar daca o luam intreaga chiar daca ne oprim la jumatate. Asa ca va propun sa impartim fraza:

 

1. Cum il convingi sa faca ce nu vrea? 

Teoretic e simplu: se spune ca o femeie desteapta obtine intotdeauna ce isi doreste, e suficient sa isi propuna. Stiu femei care desi au dosare pline de diplome, sunt repetente la scoala vietii si zi de zi nu inteleg cum altele care-s maestre in strategii si manipulare ( si n-au neaparat doctorate ), joaca roluri atat de diverse de la victima sau sefa suprema si uite asa obtin intotdeauna ceea ce vor.

Ca ne place sau nu, in meciul vietii, smecheria si diplomatia iau fata de cele mai multe ori, sinceritatii si adevarului spus in fata. Pentru ca barbatii vor jocuri si concursuri. Vor lupta si strategie. Si chiar daca pierd, tu trebuie sa le lasi senzatia ca ceva, ceva tot au castigat.

2. Cum il convingi sa faca ce nu vrea dar tu crezi ca e bine pt el?

Personal cred ca cel mai simplu este sa il convingi ca e ideea lui. 🙂 Sa ne gandim la cateva exemple importante: alegerea destinatiei de vacanta, redecorarea casei, momentul in care apar copiii, cind ne luam caine, ne tatuam sau ne apucam de sex tantric. Barbatul va sublinia mereu faptul ca el a hotarat, desi in majoritatea cazurilor a fost decizia femeii.

Iata ce raspund prietenele mele la aceasta intrebare:

„ Vorbesc deschis cu el. Ii aduc argumente. Plus ii spun clarisim care sunt temerile mele cele mai mari – “ce s-ar intampla cel mai rau daca nu ai face…”. Insa, in esenta, cand alege e doar el singur. Oricum, depinde foarte mult de situatii. Uneori trebuie sa insisti, alteori nu. E o chestiune de tact.”

„ Eu urmez 5 pasi simpli:

1) barbatii nu vor drame si telenovele! fapte tata! EXPLICATII clare si la obiect

2) fara comparatii… nu le place sa li se zica.. ala uite ca asa si acum uite ca asa si asa…

3) incearca sa nu fortezi. nu schimba persoana de langa tine doar ca asa crezi tu ca ar fi mai bine, tie ti-ar placea sa faca si el la fel?!

4) lista cu pro si contra. va zambi vazand ca iti dai atat de mult silinta… si vazand ca iti pasa… si probabil va incepe sa think about it more seriously…

5) if all that shit does not work… show him your boobs 🙂 ”

restul parerilor le puteti citi aici

*

*

FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.

 

o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE

1878
shutterstock_sex talkFifi & The City: Let’s talk about sex. Aveti programare?

Fifi & The City: Let’s talk about sex. Aveti programare?

text de Cristina Popa

Se intilnesc intr-o seara, dupa mult timp, intr-o camera de hotel. Ea ajunge inaintea lui si vrea ca totul sa fie perfect. Camera, lumina, sampania…tot. S-a pregatit intens. Stia exact cu ce se imbraca, ce parfum, ce crema de corp, rujul, lenjeria, incaltarile… Totul trebuie sa fie intr-un mare fel. Doar ca el ajunge mai devreme decat era programat si o prinde nepregatita. Intra in camera de hotel in timp ce ea se  imbraca: ” Nuuuuu, stai, stai ca nu sunt gata. Stai ca nu m-am incaltat, staiiiii!!! “ el zambeste intelegator.  Poate ca voia doar o imbratisare, poate ca voia totul atunci. Dar, nu. Ea alerga adhdist sa se imbrace, sa se machieze, in timp ce el urmarea amuzat toata agitatia. Cumva femeia sparsese vraja, din obsesia scenariul perfect. Pina la urma au trecut cu umor peste moment…Dar, uneori bad timingul poate sa omoare tot.

Sunt oameni care fac sex programat. Vine seara, vine si pasiunea. Asta dupa ce ea se demachiaza si se cremuieste si el isi punea pijamaua cea mai buna. Sunt altii care au orar, de 2-3 ori pe saptamana si sunt foarte fericiti asa. Cu sexul lor casnic, programat mai ceva ca vizitele la stomatolog.

Mai e si categoria: oriunde si oricand. Stiu cupluri care fac scenarii nebunesti si le respecta de teama sa nu se plictiseasca. Personaje de film, de desene animate, locuri publice…imaginatia nu are limite.

Mi-am intrebat prietenii ce aleg: programarea sau intimplarea?

Iata raspunsurile barbatilor:

Sex si atat:). Sexul nu prea trebuie gandit rational, trebuie sa fii pe val, daca simti ca vrei lumanari pui lumanari, daca vrei sa faci sex in lift…atunci in lift! :)) si stii cum se zice, pofta vine mancand :))

 Intreabarea e complexa. Depinde daca vorbim de sexul cu prietena, nevasta sau sex de tip George Clooney ( Up in the air ) )))

 Hmm…sunt bune ambele variante…fiecare cu farmecul ei. Dar,  parca e mai bun ala cand nu te astepti..si cu cine nu te astepti …

mai multe raspunsuri, ale domnilor dar si ale doamnelor gasit pe blogul lui fifi, adica aici

*

FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.

 

o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE

2180
familieFifi & The City: O poveste despre saracie si umilinta

Fifi & The City: O poveste despre saracie si umilinta

text de Cristina Popa

Macelaria e plina ochi.

Lumea pestrita inainte de plecare la iarba verde. Oamenii cumpara carnati, mici, carnuri mari si multe. In fata mea la coada e o fata. Nu cred ca are mai mult de 10-12 ani. Un tricou alb si o fusta decolorata de soare. Par vechi dar sunt foarte curate. Pe cap are o basma. Cauta pe cineva din priviri. Apare mama ei. Si ea tot cu basma pe cap. Au fost la bsierica amandoua. Simt mirosul de mir. Femeia are in mana o franzela. Ajung sa comande:
– Ce doriti?
– Trei crenvusti.
– Doar trei ? ( vanzatoarea romanca aroganta prin definitie, nu are sens sa mai insist)
– Da, raspunde femeia cu capul plecat asa usor de rusine.

Si atunci fata catre mama soptind: mama…extra. Femeia: nu, nu lasa asa.

Copila isi ridica privirea si cu glas hotarat spune:
– Da, tanti! Vrem DOAR 3 crenvusti. DAR sa fie extra!
Si si-a prins mama de mana…

M-am uitat la copilul acela frumos si am stiu cat o sa lupte ca sa ajunga cat mai sus ca sa uite momentele de umilinta.

Mi-a ramas in minte fermitatea glasului. Si lipsa de sfiala. Copiii au un mare avantaj in fata noastra: sinceritatea intacta. Necenzurata.

*

FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.

 

o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE

1965
soarece shutterstockOameni si soareci – sau de ce vor disparea ghertoii si pitipoancele

Oameni si soareci – sau de ce vor disparea ghertoii si pitipoancele

In 1956, James Olds unul dintre cei mai mari fiziologi din lume a scris un articol pentru Scientific American care se numea “Centrul placerii in creier”. In articolul asta descria un experiment pe care-l facuse cu un soarece pe care-l tinuse nemincat timp de o zi. Cind i-a dat in sfirsit mincare, a amplasat pe drumul catre hrana  o pedala care declansa un soc electric in creier in zona centrilor placerii. Soarecele n-a mai ajuns niciodata la mincare, a ales deliciul placerii electrice si s-a reintors la pedala care-i stimula placerea. In cele din urma a murit de foame.

Povestea asta, reala – aici puteti citi textul integral al studiului lui Olds – traduce limbajul celor pentru care se adreseaza statiunea Mamaia, asa cum am vazut-o in acest week end.

Atita timp cit omul se afla la nivelul intelectului unui soarece, si alege placerea inaintea oricarui alt lucru care l-ar putea ajuta sa progreseze, va muri de “foame”.

Vestea buna din perspectiva mea este ca acest gen de om – care alege placerea, inaintea oricarui alt beneficiu – nu se va schimba. Il ajuta mediul in care creste astazi, in care ego-ul se dezvolta tot mai mult, sa ramina asa si sa apese pe pedala placerii uitind sa se mai incarce si din altele, sa se mai hraneasca. Iar asta inseamna ca o sa dispara ca specie, in cele din urma.

Deci, sa nu ne straduim sa-i schimbam, e doar o chestiune de timp pina cind piere pe limba lui.

Oricit ar fi de mare sobolanul.

cover foto : shutterstock

 

1973
buttbordeluri si detalii

bordeluri si detalii

in blocul in care locuiesc, pe acelasi palier cu mine, e un mini bordel.

citeva fete siliconate si-au facut o afacere mica. n-au firma la intrarea in bloc cu “salon de masaj erotic” cum am vazut citeva scari mai incolo, dar au multi clienti si nu au peste, sau nu l-am vazut eu in mai bine de 1 an de cind suntem “vecine”.

fetele sunt  simpatice, nu de vreun rafinament dar cu bun simt, ne salutam cind ne intilnim pe scara blocului, ne intrebam politicos “ce mai faci” si ne zimbim.

au stiut din prima clipa ca stiu care-i treaba cu ele, pentru ca distinsii lor clienti mai greseau interfonul pe la 3 dimineata si sunau la mine. au aflat pe parcurs cu ce ma ocup eu si dupa ce au vazut ca nici nu le judec, nici nu ma port urit cu ele, am devenit… vecine. ma rog, nu am ajuns sa facem schimb de zahar, sau faina.

m-am intilnit intimplator de-a lungul timpului cu multi dintre clientii lor. fie am urcat simultan pe scari (si sa vezi complicatenie cind intelegau ca ma opresc la acelasi etaj si ei voiau sa nu ma prind unde se duc), fie m-am ciocnit de ei pe cind veneam – plecam fiecare .

o vreme am ris si le-am spus prietenilor mei ca imi doresc foarte tare sa se duca la curve oriunde in alta parte, numa’ la mine in bloc nu, pentru ca nu vreau sa ma intilnesc cu ei pe scara .

zilele trecute am venit acasa si la usa fetelor astepta o frumusete de barbat. dar cind zic o frumusete, chiar frumusete. inalt, blond, maxim 30 de ani. pe genul corporatist indecis – nici costum, dar nici relaxat imbracat.

una dintre fete i-a deschis usa  cind eu ajunsesem in capul scarilor, ne-am salutat discret (tinarul domn s-a intors si l-am vazut ca era si foarte frumusel la fata) si acasa la mine mi-am facut tot felul de scenarii.

de ce un baiat asa frumusel merge la bordel? ar putea avea orice fata din bucuresti. m-am gindit, rapid, ca are niste nevoi mai diferite pe care prietena lui, titulara de contract, nu e dispusa sa le (satis)faca.

peste alte citeva zile m-am intilnit cu fata care-i deschisese usa frumuselului. la alimentara din colt. am venit impreuna acasa, ea cu snaks-uri, eu cu roshii, castraveti si alte acareturi de gatit pe timp de vara.

pe drum am intrebat-o.

” voi prestati ceva mai special? BDSM? Fetisism sau altceva?”

ea s-a uitat lung la mine.

“nu, dar daca-mi spui ce vrei mai exact,o sa stiu pe cine sa-ti recomand”

“curiozitatea mea era legata de frumuselul ala blond, inalt, de acum citeva zile. de ce ar apela el la bordel cind poate avea orice femeie?”

a ris trist. si brusc am vazut meseria ei din alta perspectiva.

“daca ai sti citi oameni singuri sunt…”

 

Foto cover shutterstock

OnteachingJournalism1despre sex, moarte, libertate – cel mai personal interviu la care am raspuns vreodata

despre sex, moarte, libertate – cel mai personal interviu la care am raspuns vreodata

nimeni, pina joia trecuta, nu m-a intrebat intr-un interviu despre sex sau despre moarte. nimeni nu m-a intrebat despre iubire.

de asta cind i-am vazut intrebarile lui Alex Gavriliu, pe care nu-l cunosc, nu l-am intilnit niciodata, am acceptat pe loc sa raspund.

si cum stiu ca nu ma voi mai intoarce curind la asemenea subiecte, m-am aseazat la scris si am raspuns sincer, riguros, cu garda jos.

va invit sa cititi 3 dintre poate cele mai intime raspunsuri pe care le-am dat vreodata in spatiul public.

7. Care este părerea ta față de moarte și cum te raportezi la acest fenomen ?

M-am intilnit direct, frontal, cu ideea de moarte. Acum ceva ani mi s-a spus “intr-un an ai sa mori”. Eu insistasem cu multa forta si putere de convingere sa mi se spuna care-s pasii urmatori si medicul se conformase. Stiu ca am inspirat adinc si ca primul gind pe care l-am avut, si pe care l-am rostit cu cea mai clara si mai rece dintre vocile pe care mi l-am auzit vreodata, a fost “ok, si cum facem ca anul acesta sa fie frumos?!”.

Urmatorul gind a fost sa fac “curat” in viata mea ca sa fie suferinta mai usoara pentru ceilalti, daca e sa nu mai fiu. Astazi stiu ca asta e o prostie, pentru ca vor fi intotdeauna oameni care vor suferi daca pleci, oricare ar fi plecarea. Uneori vor suferi si se vor chinui mai mult decit tine, tocmai pentru ca te iubesc.

Nu stii cum te raportezi la moarte pina nu esti fata in fata cu ea. Nu stiu cum m-as raporta miine pentru ca miine o sa fiu diferita de cea care eram acum citiva ani. Ma preocupa mai mult prezentul si experienta pe care o am pe drum catre destinatia aceea, care s-ar putea sa nici nu fie finala. Stiu insa ca nu ma sperie, deloc. E parte din ceea ce suntem.

Cred insa ca ne consuma mai mult suferinta si moartea celor dragi noua si asta mi se pare frumos si altruist – pentru ca le dorim sa nu sufere. Ne sperie ceea ce nu tine de noi, mai ales cind repercursiunile sunt asupra celor pe care-i iubim si nu cind suferinta e in dreptul nostru. E frumos ca am ajuns la forma asta de, sa o numim, umanitate.

***

11. Intimitate, sex, amor, dragoste – o arie care intereseaza dar si sperie uneori pe multi oameni. Cat de important este pentru tine acest aspect si cum crezi ca ar trebui abordat, manifestat in general?

E una dintre formele prin care vorbesti cu cel/cea pe care-l(o) iubesti (sau nu… dar sa raminem la iubire :) ) intr-un context care implica placere imediata. E cu efect instant si asta e extrem atractiv si de tentant si poate da o oarecare dependenta de celalalt.

Dar pentru ca e o forma de comunicare –uneori mai sincera decit orice cuvint – e util sa fii atent la celalalt, sa-l asculti si sa te asculti, sa-l simti si sa te simti, sa fii preocupat de placerea si confortul celuilalt si sa ai libertatea sa experimentezi. E frumos sa poti sa comunici cu celalalt fara cuvinte. Imi place sa comunic cu celalalt fara cuvinte, sexual sau nu.

Sub influenta culturii pop (filme muzici carti) oamenii pun tot mai multa presiune pe ei insisi cind e vorba de relatii si de “performanta sexuala”, cred ca de aici vine “speriatul” de care vorbesti. Dar sintagma “performanta sexuala” are in conceptul ei, la capatul liniei, o evaluare care inseamna o validare. Si daca te sperie validarea respectiva inseamna ca ti-a fost activata o frica. Daca partenerul stie sa te incurajeze si nu mai simti nevoia acestei validari continue, e perfect. E valabil nu doar sexual, ci pentru intregul context al unei relatii.

Magia e cind se intimpla in dublu sens, adica validarea vine din partea ambilor parteneri, unul catre celalalt. Unul e sprijin si-i da aripi celuilalt, dar si viceversa. Si stiu ca exista magia asta pentru ca mi s-a intimplat. Si sper sa mi se mai intimple. :)

Daca nu se intimpla, desi stii ca tu ai fost acolo, onest(a), atent(a), daruind constant si strunindu-ti ego-ul, e usor sa-ti pui intrebarea “as vrea sa fiu alaturi de cineva care-mi activeaza fricile, in loc sa ma ajute sa le depasesc?!” Mai greu e sa gasesti forta sa actionezi dupa ce ti-ai raspuns. :)

***

13. Spune-mi primele 3 ingredinte pentru o viata bogata, linistita si implinita.

Iubire, putere de a darui, intelepciune. Mai adaug rabdare, smerenie si exercitiul continuu de a invata sa fii liber, sa faci fata libertatii.

Cind un om incepe/incearca sa fie liber – in sensul definitiei lui Noica “neatirnarea de oameni si lucruri” – i se activeaza spaime si nesigurante.

Incercati sa oferiti libertate iubitilor, iubitelor voastre; daca nu se sperie ca nu-i sunati sa-i verificati ( gelozia e o forma de confirmare a iubirii pentru foarte multi), daca nu intra in panica pentru ca nu depindeti de ei, si daca si reversul in dreptul vostru e valabil (nu va geloziti, va simtiti in siguranta in relatie cind celalalt nu depinde de voi) inseamna ca iubiti pentru cum ESTE celalalt, nu pentru ceea ce ofera (emotional sau material).

Cu genul asta de relatie-legatura-conexiune cred ca poti sa construiesti pe termen lung pentru o viata bogata, linistita si implinita.

Pentru ca viata asta, cum o descrii tu, la capatul liniei nu poate fi decit in doi – sau in mai multi membri ai familiei (copii, nepoti).

 

***

mai spun in raspunsurile pentri Alex ca nu stim sa recunoastem fericirea desi ea e prezenta non stop, povestesc despre cum e sa te lupti cu mintea si trupul tau ca sa-ti depasesti niste limite si multe altele legate de linistea pe care poti sa ti-o gasesti pe dinauntru. Cum ziceam, nu cred ca ma voi mai intoarce vreodata la subiectele astea, dar mi-ar placea sa cititi si sa va ginditi o clipa la ce am scris, la ce cred.

cu siguranta nu sunt cea mai desteapta, cea mai inteleapta, cea mai cu experienta in/de viata, dar pentru mine lucrurile astea functioneaza si e o sansa (oricit ar fi de mica) sa va spuna si voua ceva.

il puteti citi aici.

multumesc

3390
Cimitirul-desen-superb-350x350Cimitirul – sau ce faci din prietenie

Cimitirul – sau ce faci din prietenie

el s-a dus pentru mine pina in nordul Londrei (ma rog, sta la Londra, n-a fost chiar un deranj foarte mare) ca sa asiste la filmarile unei productii la care Akram Khan facea coregrafia si sa-mi scrie mie un reportaj; eu am glasuit la lansarea cartii lui – Cimitirul, rostind cuvinte pe care altfel nu le-as spune niciodata in public.

tocmai am descris prietenia mea cu Adrian Telespan, proaspat autor de roman.

n-am alte vorbe mai potrivite ca sa va recomand mai bine cartea, asa ca incerc sa-mi aduc aminte cam ce am spus la lansare.

*
Telespan a intrat in viata mea via Sanziana Pop. a venit la revista la care lucram sa scrie pentru site. cred ca in primele 3 luni n-am vorbit 30 de cuvinte. dupa care a inceput sa faca glume si sa spuna adevaruri printre glumele alea.

Telespan mi-a captat suta la suta atentia cind a venit in redactie si-a zis “eu vreau sa fac, pentru site, un interviu cu Oana Pellea.” Recunosc ca nu i-am dat prea multe sanse de reusita pentru ca imi imaginam ca Oana o sa-l puna rapid la punct cind e vorba de micile lui obraznicii.

Ei bine, nu doar ca Oana Pellea i-a raspuns, dar interviul ala – care nu respecta nicio regula a interviului clasic – e un profil minunat al Oanei, al umorului ei, al relaxarii pe care o are in fata unei persoane care se uita la ea ca la un OM, dar care stie sa glumeasca cu ea ca si cum ar glumi cu prietenii lui. (aici e interviul minunat)

Ce a facut atunci in interviul cu Oana Pellea face si acum in cartea lui de debut. Stiu ca sunt foarte multi care vor ride si se vor simti bine, se vor amuza de replicile haioase ale personajelor si si-si vor spune cu satisfactie in barba “uite o carte care vorbeste foarte explicit despre sexul intre barbati ”.

Dar vor fi unii care vor trece dincolo de glume si vor vedea adevarurile simple si frumoase, spuse ironic ca sa fie mai usor de ingurgitat. Si n-am folosit intimplator acest ultimul cuvint.

E o secventa in care Adrian Green, personajul principal al cartii, isi descrie unul dintre iubiti, Daniel, de fapt i se adreseaza, vorbindu-i nu cel mai frumos despre toate partile lui anatomice. Si la sfirsit e o voce interioara care comenteaza:

Futu-ti gura ma-tii de perfect. Esti perfect, o pula. Esti perfect doar pentru mine, boule. Dar nu vrei sa intelegi asta!

Si dincolo de limbajul asta care e dur si mie mi-e greu sa-l rostesc in public, desi el e real si poate fi intilnit in conversatii private, e un mare adevar; despre perfectiunea imperfectiunilor in iubire, perfectiunea pe care doar noi o gasim in persoanele pe care le iubim.

Mi-ar placea sa cititi cartea asta cautind aceste adevaruri spuse ironic. E plina de ele.

*

si, da si mie mi-e greu sa cred ca am rostit injuraturile alea calm, senin, cu cea mai calda si clara voce pe care am antrenat-o in multi ani de radio.

gasiti cartea Cimitirul in librarii sau direct pe site-ul editurii, aici.

P.S. ca sa intelegeti cum e Telespan. ne-a dresat si aliniat pe toti sa venim imbracati in negru la lansare, zeci de oameni s-au conformat si el, senin, era in pulovaras rosu si tricou alb. di-vin.

2571
sex is everywerea little bit of sex – Objects of desire

a little bit of sex – Objects of desire

de simbata dimineata, pe relaxare, a little bit of sex… nu chiar in forma pe care banuiesc ca o aveti in minte, dar despre forme e vorba in cele ce urmeaza.

***

spun mereu ca sexualitatea si formele ei de exprimare sunt prezente tot timpul in viata si in munca noastra si daca am vorbi mai des si mai relaxat despre asta, am avea o viata mai frumoasa.

in aceeasi directie fac demonstratii aplicate la multe dintre seminarii si/sau prezentari.

ma rog, nu stiu ce intelegeti voi prin demonstratii aplicate – asa la prima citire – dar spre exemplificare iata o mica demonstratie in 10 puncte de ce in tehnica interviului apar aceleasi forme de exprimare ca intr-o partida de sex

***

la Milano a fost pina saptamina trecuta o expozitie care a facut valuri in lumea artelor. s-a numit Objects of desire si 10 artisti au  reinterpretat ritualurile sexuale in obiecte de arta.

iata creatia italianului Piero Fornasetti pentru expozitia Objects of desire care tocmai s-a incheiat la Milano.

 

mi se pare atit de puternica ideea si de desteapta, incit nu mai are nevoie de niciun alt comentariu. se numeste “sex is everywhere”

1800

Living a Transgender Childhood (video)

in contextul in care saptamina aceasta au fost proteste si comentarii (pro si contra) pentru proiectia unui film in cadrul unei manifestari LGBT, mi-ar placea sa va uitati la acest film.

povestea unui copil transgender – s-a nascut baiat, traieste ca o fata.

“cind ai stiut ca esti captiva intr-un alt trup?”, intreaba reporterul.

“din totdeauna”, raspunde copilul.

filmul are 20 de min si motivul pentru care va invit sa va uitati este acela ca aveti o privire din interior al celor pe care noi ii incadram in gay, lesbian & transgender, dar habar nu avem care ar putea fi emotiile, temerile si problemele lor (in plus fata de ale noastre)

si mai e un motiv: urmariti-i pe parintii fetitei. sunt intelepti si minunati.

un reportaj care mi-ar placea sa fie difuzat de toate televiziunile din RO. eventual cu personaje locale, daca protagonistii ar fi curajosi.

pina cind nu ne folosim empatia si uitam de rational, orice argument pro sau contra acestor situatii este o vorba aruncata in vint.

1594
Little white people that STOP you from doing the wrongThe Science of Sex Abuse

The Science of Sex Abuse

e in newyorker un articol genial care pleaca de la un soldat in armata americana care frecventeaza chat-urile cu minore care ofera servicii sexuale si ajunge pina la psihologia unui asemenea comportament, pina la studii stiintifice si analize comportamentale. – toate in rama povestii vietii soldatului.

***

ma folosesc de acest articol ca sa spun ca presa din Ro se confrunta in aceste zile cu doua scandaluri cu tema sexuala – politista agresata de seful ei si handbalista despre care se spune are o relatie lesbiana cu o colega.

in ambele cazuri sunt derapaje incredibile de limbaj si judecati din partea jurnalistilor.

“politista evident ca e de vina, pentru ca a acceptat agresiunea” e cea mai frecventa in primul caz, iar in cel de-al doilea sunt exprimari “e acuzata de lesbianism” – de parca ar fi o infractiune.

stiu ca nu avem educatia de a folosi termeni corecti, pentru ca nu exista nicaieri cursuri pe aceasta tema, iar ONG-urile care se ocupa de asemenea probleme nu si-au pus niciodata problema sa invete ceva publicul, dar mai ales jurnalistii.

stiu ca traim intr-o tara in care oamenii nu vorbesc despre sexualitate decit in termeni incriminatorii, de parca copiii lor au fost facuti in borcan.

dar de undeva trebuie sa incepem. si am putea incepe din a ne educa exprimarile si judecatile uitindu-ne la cum scriu altii (ma rog, alegindu-ne modele corecte, nu publicatii tabloid), din a nu ne mai crede noi Dumnezei ai vietilor tuturor. si din a nu mai scrie/vorbi cu un asemenea ton/tupeu in presa/ la tv.

***

iata un fragment din partea de documentare stiintifica din textul din New Yorker. daca va luati o jumatate de ora sa cititi intreaga poveste, incercati sa ginditi in paralel cam cite surse are pentru ceea ce a scris Rachel Aviv- de la protagonist, soldatul american, pina la familia lui, de la terapistii din inchisoare pina la membrii FBI care l-au anchetat, plus medici, psihologi etc.

si va mai rog sa fiti atenti la tonul cu care spune povestea. soldatul e acuzat de pedofilie, dar in niciun rind/cuvint din text nu sunt emise judecati, nu sunt jigniri, nu e nimic rau despre el. sunt prezentate faptele curat.

asa poti sa intelegi si sa simti drama din interiorul povestii.

 

During the past fifteen years, the American Psychiatric Association has repeatedly objected to the civil commitment of sex offenders. In 1999, a task force created by the organization wrote that “confinement without a reasonable prospect of beneficial treatment of the underlying disorder is nothing more than preventative detention.” Six years later, another task-force report asserted that the laws represent a “serious assault on the integrity of psychiatry.”

The science of perversion is decades behind the rest of the field. The diagnostic criteria for sexual disorders were tested on only three patients before being added to the Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, in 1980. No field trials have since been conducted. Most offenders labelled “sexually dangerous” receive a diagnosis of pedophilia, sadism, exhibitionism, fetishism, hebephilia (attraction to pubescents), or “not otherwise specified,” a category in the D.S.M. reserved for insufficiently studied disorders. Michael First, the editor of the two most recent editions of the D.S.M., told me that there is no scientific research establishing that abnormal desires are any harder to control than normal ones. “People choose to do bad things all the time,” he said. “Psychiatry is being coöpted by the criminal-justice system to solve a problem that is moral, not medical.”

Read more: http://www.newyorker.com/reporting/2013/01/14/130114fa_fact_aviv#ixzz2HkMEBooz

1661
granta sexa little bit of sex… arty

a little bit of sex… arty

in ultimele doua luni sexul a fost tot mai prezent pe copertele revistelor din lumea intreaga. cum ziceam cind remarcasem coperta elle grecia, e vara, e criza, trebuie sa capteze si revistele cumva atentia.

unele o fac cu gratie artistica, altele cu mai putina arta…

iata 10 dintre copertele care mi-au atras atentia.

*
incep cu preferata mea, singura la care am sa si fac un comentariu. e mai veche, e editia speciala sex Granta, layout-ul pentru ipad.

*
in trendul acesta se inscrie si DOR 🙂

1952

sexul oraselor: amsterdam

Fiecare oras pe care-l vizitez primeste o identitate. Capata o viata si un sex.

Dupa cum le vad/simt eu.

*

Amsterdam e un transexual voyeur care e extravagant noaptea  dar pe care, daca l-ai vedea la prinz pe strada, l-ai considera vecinul cel simpa. Are multi ani si n-a avut prea multa grija de corpul lui.

Seara, cu machiaj grosier si fusta cit o bentita, dar ridicata la spate, cu experienta anilor care au trecut peste el, te-ar ademeni sa intri in camaruta cu vitrina luminata de lampadar roshu. La prinz te-ar scoate la o supa si ti-ar povesti despre cit de putini clienti a avut de fapt in ultima luna.

Amsterdam e un oras ambalaj, machiat strindent seara ca sa para ca vinde sex. Sau ca sa-ti dea voyeuristica iluzie ca poti sa cumperi sex si sa te simti puternic, oricit de slab ai fi.

*
vrei sa stii ce alte identitati au primit orasele pe care le-am vizitat?

1656

inainte de week end: eu, carti, sex

Am avut o saptamina intre iad si rai; vizite la spital si conversatii cu Mike Sager.
intre aceste extreme s-au aflat multe alte lucruri:

*

i-am raspuns lui Daniel Mitre la citeva intrebari pentru un interviu, ocazie cu care mi-am reamintit teoria mea cu “incest media”, adica ceea ce facem noi, romanii, pe net or cu netul.

-Jurnalismul online are o valoare mai mare decat celelalte forme de mass-media (presa scrisă,tv, etc)?

N-are inca valoarea pe care o merita. Cred ca in acest moment jurnalismul on line e la nivelul de incest media. Adica luam de la altii si prelucram putin (ne dam cu parerea cel mai ades, ca e cel mai ieftin) si generam mutanti invirtindu-ne intre aceleasi informatii.
E prea putin content nou, exclusiv on line. Content realizat prin mijloacele clasice ale jurnalismului: interviu, mers pe teren, ancheta, reportaj etc. Dar incestul asta pe content s-a petrecut si in presa scrisa la inceputul anilor 90 cind revistele romanesti decupau fotografii din publicatiile straine, le scanau si, cu un text adaptat usor, aparea un articol „nou nout”. Cu timpul au iesit din presa scrisa si copii frumosi, nu doar mutanti. Prietenii mei mai destepti in ale netului mi-au explicat ca e inca o chestiune de costuri; isi permit prea putini sa investeasca in content. Cei care o fac cel mai bine acum sunt cei care sunt publisheri si in mediul clasic (tv/radio sau print) pentru ca au deja resursele financiare si jurnalistice.

*
Am participat la lansarea cartii Frumosul sex al barbatilor (Florence Ehnuel, editura IBU Publishing) unde, pentru ca n-am avut prea mult timp sa-mi pregatesc un speech, mi-am reamintit de o lunga conversatie cu un prieten pe tema “ce gindim despre sex, femei vs barbati”

Si noi ne gindim la sex la fel de mult cit se gindesc barbatii. Doar ca nu ne lasa educatia sau cultura poporului din care cu onor ne tragem sa recunoastem in public asta.
E confortabil pentru mine ca se publica in Romania o carte care vorbeste despre sexul barbatilor (ca parte a corpului, nu gen) intr-o forma literara rafinata si voluptoasa, incluzind intre cuvinte, expresii pe care mama le-ar considera licentioase.
Si ma bucur ca se intimpla asta pentru ca, intr-un fel, noi – femeile secolului asta-, care incercam sa fim SUPER WOMAN, le-am constrins inconstient masculinitatea barbatilor nostri. Ne-am imbracat cu hainele lor, am preluat din activitatile lor, am aratat ca putem trai si fara ei. Iar ei au invatat sa se ascunda. (cum spunea colega mea Ioana, astazi nu mai vedem videoclipuri cu barbati in slip ca in anii 80 pentru ca ei nu se mai expun asa, de teama ironiilor noastre)
Asa ca e cazul sa vorbim despre sexul lor cu atentie si gratie, ca sa reparam ce am “stricat” :).

Daruiesc cartea Frumosul sex al barbatilor semnatarului/semnatarei celei mai frumoase marturisiri pe tema “ce gindim despre sex, femei vs barbati”

Dezbaterea se incheie duminica seara, cind stabilim cine primeste cartea.

2576
image-3-for-history-of-web-gallery-76419562putin sex cu netul

putin sex cu netul

De citeva zile, tot citesc la o complicatenie de carte despre SEO in speranta ca o sa ma mai destept si eu un pic cu internetul, dar in loc de asta am dezvoltat teoria amantlicului publicului.

Pentru multi dintre jurnalistii care au scris ani buni la ziar/reviste, care erau la mixere cind se formau radiourile sau apareau primele televiziuni private, web-ul e o necunoscuta aducatoare de multe frustrari.

E ca si cum partenerul ar avea o amanta mai tinara: le fura ce le e drag de linga ei (cititorii/ ascultatorii/ telespectatorii) si ii frustreaza teribil.

Despre amanta asta poti sa spui multe. categoric nu e mai desteapta, categoric nu face mincare mai buna, categoric nu e mai rafinata/educata.

Dar, al naibii sa fie, e mai amuzanta, e fresh si-o distreaza pe iubita noastra audienta.

Asa ca, de vreo doua zile ma gindesc ca noi, jurnalistii de print, trebuie sa ne comportam ca o femeie careia i-a plecat barbatul de acasa cu o amanta mai tinara.
Ori recreem ingredientele care sa retrezeasca apetitul sexual din familie ca sa ne recuperam partenerul/publicul, ori ne cautam altu’.

( din aceeasi serie 10 motive pentru care interviul e ca sexul)

2743

10 motive pentru care interviul e ca sexul

O perspectiva, sper amuzanta, despre interactiunea intervievat vs cel care face interviul in meseria asta simpatica de jurnalist. Din aceeasi serie Interviu. Labirint.

1. Daca e bine facut, dureaza mult fara sa simti cind trece timpul, intilnirea e intensa si ambele parti sunt multumite.

2. Necesita o pregatire pentru confortul personal. Nu e cu epilat, dushat, parfumat, ci cu research – cu google, reporting si/sau biblioteca. Dar efectele sunt aceleasi: te simti mai bine in pielea ta si scad sansele de ratare.

3. Iti folosesti toate cele 5 simturi. Orice reactie e importanta, orice informatie nerostita dar prezenta pe chipul, hainele, in preajma intervievatului, are multa putere. Si-ti arata daca poti sa mergi mai departe.

4. Esti atent la limbajul trupului. Al intervievatului, ca sa stii daca ai pus prea multa presiune. Al tau, ca sa transmiti confort si sa-l faci pe cel din fata ta sa se simta bine.

5. Ai grija sa existe un preludiu bun. Vorbesti, explici, informezi, seduci . Il dezbraci usor de hainele neincrederii. Apoi deschizi reportofonul.

6. Pentru ca un interviu sa iasa bine trebuie sa stii ca: nu e vorba despre tine ca reporter, nu te da drept exemplu, lasa-l pe celalalt sa se simta bine si sa se desfasoare. Nu e asta minunatia si-ntr-o partida de sex?

7. Incerci sa-ti sincronizezi miscarile si gindurile cu intervievatul. Dai si primesti: atentie, informatii, complicitate, (ne)incredere. E un dans acolo: intrebare, raspuns/ocolire de raspuns, o noua intrebare.

8. Intr-un interviu bun iti permiti sa-i spui intervievatului ca informatia pe care ti-o ofera nu te satisface, ca vrei mai mult. Dar pentru asta trebuie sa fi construit intimitatea si complicitatea bazata pe increderea ca rezultatul final va fi bun pentru amindoi. Ca sa merite efortul.

9. Esti trup si suflet cu ceea ce se intimpla. Concentrarea e maxima; timpul s-a oprit in loc; nu mai exista decit intervievatul si cel care intervieveaza. Esti acolo sa-l asculti, sa fii una cu el, pentru ca el sa-ti dea totul. Despre informatii vorbesc, desigur.

10. Nu te imbraci si pleci imediat dupa ce ti-ai terminat treaba. Intotdeauna mai conversezi un pic, mai lasi loc de un nou telefon. S-ar putea sa mai ai nevoie de alte info si sa vrei sa te intorci. Asa ca te asiguri de un postludiu frumos.

Bonus (recomandare) Fa-i un mic cadou intervievatului cind a aparut materialul ca sa-i multumesti ca ti-a acordat din timpul si din viata lui. Ca ti-a oferit privilegiul de a te lasa sa intri in mintea lui. Astfel, ca in orice relatie, va pastra o amintire frumoasa, personalizata despre intilnirea voastra.

Eu le daruiesc intotdeauna celor carora le-am ocupat mult timp, pt o serie de interviuri – necesare unui story lung sau unui profil – o carte sau un film, tintit pe personalitatea lor.

P.S. sunt foarte curioasa citi barbati imi vor mai refuza de acum incolo interviurile:)

relatii moderne – din nou despre sex:)

sa incheiem in glorie o saptamina in care am scris deja, de trei ori despre sex.

acum doua seri pe straduta mea, paralela cu dorobanti, in fata unei circiumi celebre in lumea iubitorilor de fotbal, o tinara de max 23 de ani plingea in hohote in fata unui domn care parea de aceeasi virsta cu ea.

suspine, de le auzeam de la coltz, criza mare, necaz deosebit. cind am ajuns in dreptul ei, fata ii spunea printre hohote si muci, baiatului:
” suntem impreuna de 5 ani si eu nu stiu nici macar cum arata?!”

baiatul statea sa fuga, avea o imagine de disperat- panicat si in atitudinea lui citeam “ce ma fac eu acum?”

fata a continuat: “eu asa nu mai pot. cit poti avea o relatie cu cineva pe care nu l-ai vazut niciodata?!”

m-am uitat lung si m-am simtit brusc batrina. generatia mea se iubeste in medie trei ani, vb lui Beigbeder, dar se vede, se cunoaste, se atinge, se miroase, ba chiar sfirseste si intre asternuturi.

fata a continuat sa plinga, am auzit-o din casa si m-am mai uitat o vreme la ea de pe balcon.
iubire pe net, iubire pe net, dar macar de fotografii sau webcam n-or fi auzit oamenii astia?

1868

sex cu consulul – de ce mi-e mila de el

hai sa fiu eu mama ranitilor in cazul consulului de la chisinau.

dar daca nu se gindeste nimeni si la perspectiva asta….:)

ginditi-va ca dl consul a fost pacalit de nurii unei dudui frumoase.
sigur putea sa plateasca orice prostituata ( aflat-am ca filiera porstituatelor din chisinau e biiiine dezvoltata), dar el a avut incredere in propriile forte.

stia cum arata si cred ca a fost un pic uimit si ceva mai mult incintat ca e placut de fata aia. orgoliul lui a saltat un pic la gindul ca e in stare ca barbat sa-i atraga atentia acelei femei.

iar acum a constatat ca de fapt barbatia lui nu era de interes pentru duduie. s-a dus si functia, si orgoliu.

cam trist.
de asta mi-e mila de domnul consul.

1999

self sex

De ce erotismul este atît de distorsionat în cărţile dvs.? Din perspective sexualităţii, romanele dvs. sînt un fel de povestiri fantasz porno-morbide: cuplul din Cucul şi pupăza experimentează o mutantă schimbare de sex, în Cum trăiesc morţii se face “sex spectral”, în Măreţele maimuţe sexul este doar o acuplare brutală, primitivă, la întîmplare…

Păi, sexul e ciudat, nu !? Uneori foarte primar, foarte brutal, alteori foarte gentil şi tandru… Dar după ce treci prin tot acest spectru, în final rămâne, de fapt, doar inserţia unui corp în altul, iar acest lucru ne sfidează toate ideile noastre despre minţi discrete, percepţii discrete.

will self raspunzind la intrebarile lui marius chivu in dilemateca.
via anaceadesteapta care s-a conversat si ea cu domnul self cind el i-a explicat ce e cu post-it-urile de pe peretele lui. raspunsul in curind. plus detalii despre ceva cu adevarat spectaculos la omul asta si la profesionalismul lui 🙂

2505

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!