Monthly Archives : September 2011

taxilogotandrete conjugala

tandrete conjugala

la intersectia strazilor Tomas Masaryk cu Jean Louis Calderon, in blocul de deasupra barului Newton, locuieste un taximetrist.

isi parcheaza masina pe Masaryk, aproape de spitalul de ortopedie.

dimineata, sotia sa – imbracata intr-un capod galben, 50 si un pic de ani – iese cu o cirpa de praf si o galetusa si-i curata masina.

am vazut-o in citeva dimineti, mereu cu gesturi tandre si calde, curatind geamurile laterale sau oglinzile, uitindu-se inauntru in masina sa vada daca totul e in regula.

pe domnul taximetrist nu l-am vazut niciodata. mi-am imaginat insa, ca in tot acest timp, el se pregateste pentru cursa din ziua respectiva. si ca, asa cum ii pregateste pachetelul de mincare, sotia ii pregateste si masina pentru lucru. cum poate ea.

o forma de tandrete conjugala.

2777
illy Bienalle di VenetiaCum se nasc ideile

Cum se nasc ideile

V-ati intrebat vreodata cum au fost create brandurile care ne inconjoara? Mai intai este ideea. Apoi apar si mai multe idei.

Atat de multe, incat deja este nevoie sa le scriem undeva. Pe o foaie de hartie, de cele mai multe ori. In aceasta primavara citeam despre cum a fost creat brandul Net-a-Porter ( intr-o bucatarie, in prezenta lui Natalie Massenet, cea care a avut brilianta idee si a prietenilor sai) si mi-am amintit de buna mea prietena Mirela Bucovicean ( molecule-F), care a schitat primele idei despre cum va arata site-ul ei (pe care a selectat numai designeri romani) pe o hartie A4, cu un stilou, intr-o seara de toamna, in urma cu aproape doi ani. Sau de echipa illy Romania, care a inceput in urma cu un an un proiect de promovare pe servetele a celor mai interesante evenimente culturale. Iar prima ciorna a fost chiar un servetel. ( in foto atasat vedeti ultimul proiect promovat, cel al Clubului Electroputere Craiova, prezent la Bienala de la Venetia, la care musai trebuie sa mergeti daca ajungeti acolo pana in 27 noiembrie).

In timp ce scriu imi vine in minte istoria celebrelor carnete Moleskine, in care isi desenau schitele Van Gogh sau Picasso sau isi creiona personajele celebrul Hemingway.

Echipa Fundatiei Friends for Friends a avut ideea de a aduna cateva ciorne din care s-au nascut proiecte minunate in Romania. Ciornele sunt insotite si de instalatii, pentru a intelege mai bine ideea fiecarui proiect in parte. Expozitia de ciorne a fost lansata de curand si o puteti vedea pana in data de 14 octombrie la Caffffe Creativa, in strada Brezoianu nr. 4, et 4, Bucuresti ( cladirea cu faimosul club Expirat). Programul de vizitare este intre 10.30 – 18.30. Daca vreti sa aflati mai multe despre expozitie ii puteti scrie Corinei ( corina.barbu@ffff.ro), va raspunde imediat.

Dintre ,,exponate’’ mentionez acum ,,iubirrre’’, proiectul de carte al Danei Tocu pentru Fundatia GIA, care a adunat prieteni celebri din Romania deveniti scriitori de eseuri inspirate de caini si pisici; Bacania veche, unul dintre exemplele cele mai bune ca felul in care te adresezi publicului – simplu, degajat, prietenos – iti poate atrage simpatia intr-un timp record.
Va las sa descoperiti singuri celelalte ciorne si daca aveti idee cum s-au nascut alte idei frumoase, dati-i de veste Corinei, pentru ca aceasta, impreuna cu Beatrice Weber de la fundatie se pregatesc deja de a doua serie de ciorne.

Pe curand!

*
Noemi Revnic este specialist in comunicare si colaborator Harper’s Bazaar Romania.

1552
julieeveniment: julie taymor vine in RO.

eveniment: julie taymor vine in RO.

uitati-va putin la filmuletele acestea:

ambele sunt facute de julie taymor (la fel ca si genialul dar macabrul Titus cu anthony hopkins in rolul principal). aceasta minunata doamna vine in bucuresti la Ro IFF, pe 7 si 8 octombrie. este o regizoare foarte buna si daca nu i-ati vazut filmele trebuie sa mergeti la cinema saptamina viitoare. se aude prin tirg ca doamna taymor va veni la cel putin una dintre proiectiile filmelor sale.

chiar e de neratat.

ca un unghi local si patriotic, julie taymor a lucrat cu andrei serban in urma cu citiva ani, la new york si este o fana declarata a regizorului roman.

*

*
Intre 1-9 octombrie se desfasoara la Bucuresti, Romania International Film Festival (RO-IFF), biletele de acces la proiectii costa doar un leu si se gasesc la casele de bilete ale salilor Corso si Eforie.

1553
eyes-of-a-childpentru ce ati dona?

pentru ce ati dona?

astazi si miine sunt la Iasi, la Spitalul de urgenta pentru copii Sfinta Maria.

in citeva zile, fundatia Scheherazade (cea care a strins 1, 5 milioane de euro pentru spitalul de copii Marie Curie din Bucuresti) va incepe o campanie de stringere de fonduri pentru spitalul din Iasi.

voi vizita astazi spitalul si ii voi afla o parte din povesti. (vi le voi povesti curind)

intrebarea mea este: ce v-ar convinge pe voi sa donati via un sms pentru un spital?

multumesc pentru raspuns.

happy-kidscitesti si daruiesti

citesti si daruiesti

Citesti si daruiesti e una dintre cele mai frumoase cea mai frumoasa campanie in care am fost implicata pina acum.

sunt bucuroasa ca sunt parte din ea si va invit, va rog, sa va alaturati mie.

*

in campaniile umanitare de pina acum ati fost rugati sa donati (timp, bani, atentie), dar nu v-a rugat nimeni SA CITITI.

asta e ce va rog eu acum.

am o carte, din colectia Strada Fictiunii a editurii ALL, Portretul unui barbat imatur, si cu cartea asta putem stringe cit mai multe carti ca sa bucuram niste copii. cum?

pentru ca eu scriu despre aceasta carte, editura ALL pune in cosul meu de donatie 10 carti. mi-am luat 4 ajutoare (ruxa, chinezu, manafu si sutu) si cind vor posta ei despre cartea pe care o citesc, mai primesc cite 5 carti. apoi totul e in curtea voastra. pentru fiecare comentariu (trebuie sa fie legat de carte, nu asa aiurea) mai primim o carte. comentariul poate sa fie la mine pe blog sau la ei pe bloguri.

toate cartile adunate le ducem la copiii din asociatia Up Down, o asociatie care are in grija familiile si copiii cu sindrom Down. aceasta asociatie este in programul Vodafone – Voluntar de profesie al carei ambasador sunt.

acum sa va explic de ce am ales sa donam cartile pentru copiii cu sindrom down.

in urma cu citeva zile am fost la Special Olympics unde era Serban, un tinar de 30 de ani cu sindrom down. a stat de vorba cu mine si imi raspundea cu maxima atentie si concentrare la toate intrebarile mele. isi tinea mina dreapta pe telefon si o vedeam cu tremura usor cidn nu-si mai amintea numele unui oras in care fusese in urma cu 5 ani la o competitie sau numele vreunui prieten pe care si-l facuse atunci.

ceea ce pentru mine erau detalii, pentru el erau date la care nu trebuia sa dea gres; pentru ca asta era confirmarea ca performeaza, ca stie, ca face fatza.

m-a impresionat concentrarea lui si dorinta de a raspunde la absolut orice mica intrebare si am constientizat, pentru inca o data, cit de multa presiune punem noi pe copiii cu dizabilitati.

de asta acum vreau doar sa-i rasfatam. sa citim noi pentru ei, iar ei sa primeasca carti de colorat sau carti cu povesti, fara alta miza decit bucuria lor. ca orice alt copil.

stiu ca o sa ma ajutati. stiu ca o sa stringem multe multe carti. (500 de carti e maximum, sigur putem sa-l atingem:) )

*

Portretul unui barbat imatur (Luis Landero, 160 pag) este povestea unui domn nesigur. prefera sa stea “cu servitorii”, in loc sa faca fatza celor mai bine pregatiti, de frica unui esec. plinge la concerte cu Dunarea Albastra, dar si la finalul lui Pretty Woman. Si da, isi inseala nevasta. Cu doamna urita si vulgara care vine sa-i plateasca chiria. e proprietarul unei pravalii, papetarii si, intr-o noapte, isi revede si revizuieste viata. Despre noapte asta ai sa citesti tu. Si despre prietenii pe care si i-a facut de-alungul vietii, despre greselile adunate. Fara sa judece, fara sa se vaite.
Daca suntem onesti cu noi, ni se intimpla si noua sa ne trezim dimineata, sa ne uitam in oglinda sa vedem acolo pe cineva matur, dar sa ne gindim “ok, si eu cind o sa simt pe dinauntru ca m-am facut mare?”

nicu_ceausescu1Nicu Ceausescu

Nicu Ceausescu

ieri s-au implinit 15 ani de la moartea lui Nicu Ceausescu, cel mai mic dintre fiii familiei Ceausescu.
habar nu aveam asta ieri pe la prinz cind intr-o poiana de munte citeam “La curtea lui Ceausescu” (editura almatea, 2004), o carte cu interviuri cu Suzana Andreias, femeia in casa a familiei Ceausescu. am aflat de comemorare, seara tirziu de la stiri.

eu sunt printre cei care cred ca Nicu a fost un om chinuit, pentru ca era diferit.

in carte e un fragment foarte simpatic cind Nicu o vede pe Suzana plingind pentru ca una din fetele in casa sparsese o vaza f mare si valoroasa.
– Lasa-o dracului, de aia plingi tu?
– Da, dar ce o sa-mi zica tovarasa?
– Taci din gura, ca te iau cu mine la Predeal, in vacanta!

cum era de asteptat, Elena Ceausescu s-a suparat f tare pentru vaza sparta, a certat-o foarte tare pe Suzana Andreias, dar Nicu si-a respectat promisiunea. si-a anuntat parintii ca nu merge la munte fara Suzana. era in clasa a X-a. acolo insa a fugit de citeva ori pe fereastra sa se dea cu sania, desi Suzana il incuia in casa ca sa doarma dupa amiaza.
intr-una din zile s-a lovit cu sania de un copac, a venit cu ea rupta in doua si Suzana i-a dat 2 palme. Nicu s-a speriat, nu-l mai batuse nimeni dintre angajatii tatalui lui si a amenintat-o ca o spune mamei. pina in casa si-a schimbat parerea si a negociat ” tu nu-i spui ca am fugit, eu nu-i spun ca m-ai batut”.

secventa pe care vreau sa o redau integral din carte, incepe abia acum:)

Cind a facut 36 de ani, si-a serbat ziua la Snagov. Dupa ce -au plecat musafirii, a ramas singur si m-a chemat la el la masa.
– Astazi am facut si eu 36 de ani, cit aveai tu cind ai venit la noi. dar iti aduci minte cind mi-ai dat doua palme?
– E, dar nu te-a durut, Nicule!
– M-a durut, nu m-a durut, tu mi le-ai dat.
– Ai fost vinovat!
– Daca nu eram vinovat nu te iertam, dar am vrut sa-ti arat ca n-am uitat.

*
sper sa apara cindva o carte despre Nicu Ceausescu, despre viata lui asa cum a fost, cu bune si rele, cu dramele pe care le-a trait.

2437
sssstPovesti nerostite

Povesti nerostite

Imi vine întotdeauna greu să scriu pentru blogul Cristinei, nu pentru că nu aș avea povești, ci pentru că am prea multe. Aici cred că e o diferență considerabilă între noi, oamenii de relații publice, și jurnaliști. Pentru jurnaliști, satisfacția profesională majoră este să descopere povești pe care să poată să le spună mai departe, pentru noi este să trăim povești pe care să nu le putem spune.

Nu vorbesc despre poveștile brandurilor, pe care omul de PR le spune întâlnindu-se pe același teritoriu cu omul de marketing, ci despre acele povești grele, care marchează o existență profesională sau parcursul unei companii și pe care știi că nu le poți rosti fără să trădezi. Despre latura noastră de „avocați”, despre discuțiile între patru ochi sau între patru pereți care așa rămân ani de zile, sau pentru totdeauna.

Oamenii știu despre noi, în general, că suntem cei care avem mereu în mânecă un compliment sau un surâs de complezență, că ne petrecem timpul la cafele și la mese cu jurnaliștii sau cu clienții. E genul de prejudecată pe care, de la un punct încolo, obosești să o mai contrazici. Dar momentele care ne rămân în biografia profesională, momentele pentru care clienții aleg să stea cu noi sau să ne părăsească, sunt de fapt momente în care un compliment sau un surâs de complezență sunt cele mai stupide lucruri pe care le-ai avea de oferit.

Pentru fiecare post pe care îl scriu, alte două-trei rămân în sertar, deși ar fi, poate, mai puternice și mai pline de înțeles pentru mai mulți.

Dacă pentru oamenii de PR povestea asta cu… poveștile nerostite e o de-formare profesională, pentru mulți dintre noi, poveștile nerostite sunt cele care ne determină reacții și gesturi inexplicabile pentru oamenii din jur. Sunt cele care ajung să fie cunoscute doar de cei care ne iubesc. Sunt cele care ne lămuresc sau ne disculpă în ochii celor care contează. Sunt cel puțin la fel de frumoase ca și cele rostite.

Povești nerostite anyone?

*
Sorana Savu este Senior Partner Premium Communication

1502
textcontent-ul online – asta e provocarea!

content-ul online – asta e provocarea!

stiu ca va consumati mult timp cu SEO, analize, trafice si ranking-uri. cei mai multi cred ca fara ele nu poti sa ai succes in online.

eu sunt dintre cei care cred ca toate astea vin DUPA ALTCEVA. si acel altceva e CONTENT-UL.

continutul, diferentierea informatiei, modul in care este ea prezentata (tehnic – ca platforma, dar si ca tehnica de scris).

miine la Novotel se discuta despre asta si cei care vor sa faca un business in online cred ca ar trebui sa fie prezenti acolo.

***

Zitec, unul dintre principalii producători locali de aplicaţii software on-line, organizează, în parteneriat cu Agora Group, primul eveniment adresat publisher-ilor şi advertiser-ilor din România: Digital Publishing & Advertising Day 2011. Conferința organizată în data de 27 septembrie 2011 va prezenta principalele oportunităţi ale pieţei locale de publicitate, dar şi provocările de care se lovesc publisher-ii şi advertiser-ii locali.

În cadrul evenimentului vor avea loc sesiuni de discuţii susţinute de speakeri cu experienta în ceea ce priveşte piaţa locală de profil. Astfel, pe parcursul Digital Publishing & Advertising Day 2011 vor lua cuvântul Alexandru Lăpuşan – CEO Zitec, Dorin Boerescu – CEO 2Parale, Adina Vasilescu – Digital Publisher Sanoma Hearst România, Petru Jucovschi – Developer Evanghelist Microsoft, Andrei Roşca – General Manager Spada, Mihai Dan Nadas – CTO Yonder şi Doru Panaitescu – Consultant Independent.

“Digital Publishing & Advertising Day 2011 este ediţia pilot a primului eveniment de acest tip din Romania şi suntem încrezători că va fi un adevărat succes. Dorim ca DPAD sa fie un eveniment unde cei din bransa vor putea sa afle ultimele tendinte din domeniu, metode de monetizare, platforme software eficiente si studii de caz de succes”.
Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec.

*
Alex este unul dintre oamenii pe care-i sun cind am o problema tehnica, blogul meu e in grija Zitec si, daca am un pic de succes in online, am si gratie lor.
Ne vedem domani la Novotel de la ora 9, accesul se face pe baza de invitatie, puteti cere una de aici: www.dpad.ro .

*
sunt mindra sa va prezint citeva info despre Zitec (asa imi creste si mie cota, uite ce oameni tari ma au in grija:) )

Zitec este una dintre cele mai importante companii din industria IT românească specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii on-line complexe. Cu peste 80% din venituri provenite din proiecte externe în SUA, Canada, Marea Britanie, Cipru,
Germania, Italia sau Danemarca, succesul Zitec este confirmat şi de referinţe de top pe plan local obţinute de la clienţi precum J.W. Marriott, Mercedes-Benz, Amadeus, Bullguard sau Lafarge.

1842
cesaria-evoracesaria evora si andrei gheorghe – o amintire

cesaria evora si andrei gheorghe – o amintire

cezaria evora e bolnava si se retrage. imi pare rau. si-as vrea sa vi-o prezint altfel decit ati citit vreodata despre ea.

***

acum mai bine de 7 ani am avut norocul sa fiu de fatza la intilnirea dintre cesaria evora si andrei gheorghe.

gheorghe, care pe vremea aceea avea un late show la antena 1 (fix emisiunea in care Boc a devenit celebru cazind de la 2 metri), obtinuse un interviu in studio cu cesaria. producatoarea lui, ana maria lembrau care stia ca imi place cesaria i-a spus lui gheorghe si el m-a invitat in emisiune, intr-un loc privilegiat, f aproape de artista.

ceea ce s-a vazut atunci pe tv a fost un interviu emotionant si respectuos, ceea ce nu s-a vazut a fost… o bricheta.

cesaria evora, o fumatoare inraita, pastra aceeasi bricheta de mai bine de 20 de ani. nu va imaginati ca era cine stie ce bricheta scumpa, era una din plastic pe care o tot reincarca de fiecare data cind se termina gazul.

cind s-a terminat emisiunea, gheorghe a povestit cu ea, natural despre acea bricheta. si-atunci mi-am dat seama ca oricit de celebra ar fi, oricit de bogata, cesaria va pastra cu ea urmele trecutului. “de ce sa o arunc daca se mai poate folosi?” era atitudinea unei femei obisnuita cu saracia.

pastrez si acum amintirea brichetei si gindul ca cesaria nu stie multa carte; nu vorbeste corect nici in portugheza si de aceea are un translator intermediar (ea vorbeste in dialect, translatorul traduce – si imbunatateste cred eu – in portugheza si abia dupa aceea apare translatorul catre romana/engleza etc)

mai pastrez gestul ei cu microfonul, aproape primitiv (in pauze se batea cu el peste fatza, cam ca un copil de 2-3 ani care are o jucarie in mina) si gindul ca ea e un exemplu despre cum talentul e depozitat acolo unde vrea Doamne Doamne si, doar daca are noroc proprietarul lui, poate iesi la iveala si poate depasi granitele.

multa sanatate.

2892
bereeu, in patria berii

eu, in patria berii

saptamina trecuta, timp de 2 zile am fost in patria berii (belgia); ma rog si a ciocolatei, dar am degustat din plin din …prima categorie.

ca sa ma mai scot putin, nu mi-am consumat tot timpul cu paharul de bere in fatza. o parte importanta a celei de-a doua zi am ascultat cercetatori din toata lumea (in nutritie si medicina) care mi-au explicat beneficiile berii.

da, stiu, acum toti barbatii striga “ura!!” si, eventual, isi trimit nevestele sa se informeze cu cele de mai jos, ca sa aiba scuze pentru iesitul cu baietii.

inainte de vestile bune aflate de la domni care predau la Cambridge sau alte facultati sofisticate, o veste nashpa: de la bere faceti burta! e demonstrat stiintific. (si practic)

pentru ca este produsa din grine de tot felul, berea este la fel de sanatoasa ca vinul (ba chiar mai sanatoasa in unele cazuri)

consumul moderat de bere (1 pahar pe zi pentru doamne, 2 pahare pe zi pentru domni) preintimpina bolile cardiace, are aceeasi valoare ca o aspirina.

(bine acum nu calculati ca daca beti 4 pahare de bere ati luat 2 aspirine, pentru ca daca beti mai mult, nu mai e “medicament” e daunator pentru sanatate. si da, faceti burta mare!)

berea contine silicon. nu din ala de-si pun duduile pe unde isi doresc sa iasa in evidenta, ci din cel din tabelul lui Mendeleev (adica siliciu, dupa cum m-a corectat Oana). siliconul siliciu ajuta la intretinerea cartilagiilor si, pentru virsta a III-a, este foarte util in tratarea osteoporozei. un pahar de bere (pt doamne), doua pahare de bere (pt domni) fac viata mai usoara in asemenea cazuri.

consumul moderat de bere poate influenta reducerea colesterolului, obezitatii, dar si a riscului pentru boli precum Parkinson, dementza.

berea fara alcool stimuleaza lactatia in cazul femeilor care tocmai au nascut. aceeasi bere fara alcool este un hidratant foarte puternic si este folosita in cazul sportivilor care se deshidrateaza (alergatorii la maraton, cei care participa la competitii de box sau de culturism etc)
*
cu o alimentatie sanatoasa si un consum moderat de bere NU TE INGRASI!
asta a fost vestea cea mai socanta pentru mine. si pentru ca era spusa de o doamna italianca specialista recunoscuta la nivel mondial in nutritie (Dr. Iacoviello), cred foarte tare in asta.

inca un lucru smart invatat: e mult mai eficient pentru sanatate sa bei un pahar de bere in fiecare zi, timp de 5 zile din saptamina, decit sa bei aceeasi cantitate intr-o singura zi.

consumul moderat inseamna un pahar de alcool/ zi pentru femei; 2 pahare de alcool/zi pt barbati. 5 zile/ saptamina.

ce am aflat despre cum se prepara berea si care-s cele mai rafinate soiuri de bere din lume, in episodul urmator.
tot atunci unde sa va duceti in Bruxelles ca sa degustati cele mai tari sortimente de bere din lume:)

*

am fost in Bruxelles la invitatia Asociatiei Berarii Romaniei la forumul Beer & Health: From myths to science.

P.S. hai sa va dau speranta si cu “burta”.

Is beer consumption responsible for the beer belly? – Prof. Astrup

Among laymen beer consumption is considered to be responsible for causing a belly, one of the essential components of metabolic syndrome. However, there is no scientific evidence to support that moderate beer consumption produces abdominal fatness. The well established risk factors for “beer belly” are male gender, age, smoking, physical inactivity, mental stress, impaired sleep, high intake of trans fat, and the use of certain drugs.

2483
110921_MG_0045psUn interviu cu Helene Grimaud

Un interviu cu Helene Grimaud

Am inceput sa iubesc muzica clasica prin anul doi de facultate. A-nceput c-o inregistrare de pe site-ul Radio3Net a Concertului nr.2 de Rahmaninov, cu London Symphony Orchestra si Vladimir Ashkenazy la pian.

Nu era prima data cind ascultam muzica clasica. Mi-o amintesc din copilarie pe mama facind curat duminicile pe Simfonia nr. 9 a lui Beethoven. „Ma umple de energie“, spunea.

Acum, insa, o faceam constient.
Stateam zilnic lipita de boxe. Scormoneam dupa noi nuante cu fiecare reascultare. Pe concertul asta am plins. Am ris. Am uitat sa respir.

***
Citiva ani mai tirziu, cautind si alte interpretari pentru concertul lui Rahmaninov si-am gasit-o pe Helene Grimaud pe Youtube. A fost hipnotizant intr-un fel in care nu-mi imaginasem vreodata. Ascultam, priveam si-ntelegeam de ce muzica clasica te poate face sa te desprinzi de toate.

Ce adoram cel mai tare era felul pasional in care Helene Grimaud se apropia de pian. Emotia dusa la extrem, aproape pina la epuizare. In acelasi timp, controlul rece, asumarea acelui abandon pina la punctul fragilitatii.

In Festivalul Enescu de acum doi ani am ascultat-o cu Rahmaninov live, dintr-o loja a Salii Palatului. De la emotie, imi amortisera palmele.

***
In urma cu citeva zile am intervievat-o.

***

Pina la momentul interviului cu Helene Grimaud trecusera 6 ani de cind eram fana. Cumparasem toate inregistrarile pe care la gasisem in Romania, printre care si o integrala Warner Classics a concertelor ei preferate. Asa am descoperit Concertul nr. 1 de Brahms cu care a venit la aceasta editie a Festivalului Enescu.

Nu era extraordinar doar faptul ca o ascultam pentru a doua oara live, dupa ce invatasem pe de rost concertul de pe inregistrare – Festivalul George Enescu e un regal, de fiecare data -, ci si ca aveam sansa sa stau citeva minute cu ea.

La interviu a venit in jeansi si-n adidasi. Purtind putin machiaj si cu parul desprins, aproape salbatic. Era manierata si calda intr-o sala micuta de la etajul 5 al hotelului Hilton unde era cazata. Ochii, de un albastru metalic, erau insa, cei care intimidau. Nu puteai vedea nimic in si dincolo de ei si asta iti dadea, cu fiecare privire, o senzatie de infinit, de imaterial care te tintuia.

Si daca am ramas cu ceva puternic dupa interviul asta, a fost tocmai privirea. Si felul in care a raspuns la o intrebare care n-a ramas in interviul final. „Cind cintati, exista pasaje pe care le traiti intens si respirati intr-un fel nepamintean de fiecare data cind se-ntimpla asta. Ce simtiti atunci?“. „Nu sint constienta de asta“.

Ii multumesc domnului Daniel Ivan.
*
Ana Maria Onisei este jurnalist, scrie pentru Adevarul, Dilema Veche.

1624
happy-childrenun vot poate schimba viata unui copil

un vot poate schimba viata unui copil

de foarte multe ori am condamnat campaniile pe Facebook cu clauze pentru flori, furnici, oameni, delfini sau cine stie ce politici. mi se parea (inca mai cred asta) ca e o prostie sa dai like la o cauza si sa simti ca ai facut o fapta buna, cind de fapt tot ce ai facut a fost sa-ti linistesti tu sufletul, amagindu-te…

astazi am un exemplu contrar: cu un singur vot- al tau- se poate schimba viata unui copil. de fapt viata a 16 copii. toti cu autism.

ei fac parte dintr-un proiect care, daca are voturile noastre, poate cistiga finantare si fiecare dintre acesti copii poate fi reintegrat in sistemul scolar (30 de cadre didactice din scoli si gradinite vor fi implicate in proiect).
eu stiu de el de la ana maria ciobanu, care a scris pentru tabu, unele dintre cele mai frumoase povesti pe care le-am publicat si am incredere deplina in ea.

cum procedati?

Daruiti 2 minute din viata voastra pentru a va crea un cont si a vota, la sectiunea Bucuresti, proiectul Copiii cu Autism merg la scoala.Sigur, confirmarea emailului poate fi enervanta, dar inseamna atat de mult.


momentan proiectul se afla pe locul 9, el trebuie sa adune cit mai multe voturi pina la 30 septembrie. primele 10 proiecte primesc finantare intr-un proiect de grant-uri Raifeissen

hai votati. e pentru prima data cind noi doar “facem click” si altcineva plateste. mai exact da o finantare: Raifeissen.
VA ROG.

1921
camels-national-geographic-640x512my webstock2011- bloggerii-s precum camilele

my webstock2011- bloggerii-s precum camilele

Cred ca in momentul acesta, oamenii care lucreaza in online sunt ca niste camile. Cum prind ceva, iau si-l depoziteaza in cocoasa, pentru vremuri mai grele (sunt freelanceri si nu stiu niciodata ce va fi miine); in plus merg prin nisipuri miscatoare in cautare de izvor al fericirii – monetizarea muncii lor – dar de multe ori se intilnesc doar cu Fata Morgana.

Bloggerii sunt(em) ca aceste camile din fotografia de la National Geographic. Cind a fost publicata prima data s-a facut si un concurs ”care sunt camilele din poza: petele albe, mici, de la baza picioarelor negre, sau petele negre mari”.

Raspunsul corect este petele mici. Ceea ce vedem in primul moment si foarte prezent este umbra camilelor prin desert.

Cred ca in mass media, dar mai ales in internet, suntem asemeni acestor camile: noi – ca persoane – suntem niste pete foarte foarte mici, dar umbra noastra – munca noastra, faptele noastre – e mult mai mare si mai prezenta. Ea e de fapt ceea ce se vede.

Si, ca la camile, in umbra asta –cocoasa sau orice alt defect – o sa fie marit, expus si mai mult privirilor.
Asa ca depinde de noi, cit de corecti, onesti si buni suntem pentru ca desenele pe care le lasam in urma noastra sa fie frumoase; cum mai depinde de noi si de partenerii cu care facem business in online cit de bine va merge mediul acesta in viitor.

Pentru ca daca noi nu ne facem treaba bine, nu vom avea rezultate. daca nu vom avea rezultate se va spune despre mediu 2.0 ca nu e unul potrivit, nu e eficient, nu e rentabil etc.

*
despre asta am vorbit astazi la Webstock 2011.

fashionable dogs 2De ce sa mergeti la V for Vintage in acest weekend

De ce sa mergeti la V for Vintage in acest weekend

Poate ca multi dintre voi stiti ca V for Vintage este unul dintre cele mai asteptate evenimente ale anului, in Bucuresti. In fiecare toamna si primavara targul are o alta tema pe care toti expozantii – site-uri cu haine si accesorii vintage, dar si designerii romani de pe molecule-F – o respecta intocmai.

Anul acesta va exista un ,,new entry’’ la targ, la al carui stand merita sa mergeti: GIA ( Group Initiative for Animals) a facut ordine in dulapurile fashionistelor prietene care au renuntat fara urma de regret la cele mai frumoase tinute pentru ca pisicile si cateii din adaposturile pastorite de aceasta organizatie sa aiba o iarna mai usoara.

Cand ajungeti la acest stand, ganditi-va ca tot ce cumparati de aici se va cuantifica in hrana si tot ce mai au nevoie aceste fapturi minunate. Si va trebui sa mentionez doua nume importante, pentru ca acest butic mobil nu ar fi existat fara ele: Laura Calin, organizatoarea targului si Dana Tocu, unul dintre cei mai minunati oameni pe care i-am cunoscut, cea care se afla in spatele unui alt proiect minunat, deja celebra carte Iubirrre.

V for Vintage se tine si anul acesta la Sala Dalles, sambata, 24 si duminica, 25 septembrie, de la 12:00 si pana la 8 seara. Tema: Rock & Roll. Ca tema de inspiratie vestimentara va recomand sa revedeti pana atunci Rebel without a cause, cu Nathalie Wood si James Dean.
Ne vedem la V for Vintage, va astept in lounge-ul de la etaj, cu un cocktail Campari pregatit de mine:)

1958
Razvan_si_Daniorgoliu

orgoliu

cu cit inaintezi in virsta, iti propui sa fii modest, cu bun simt, sa n-ai orgolii. iti spui ca asta e parte din ceea ce inseamna un om educat, ca autocontrolul e o forma de evolutie pe calea cea buna in viata.

numai ca uneori, oricit de mult te-ai mustrului ca sa respecti ce ti-ai propus, orgoliul tau o ia inainte si iese la suprafata. si-ti vine sa rizi de el. si de tine.

*
mi s-a intimplat astazi cind m-am aflat in vizita la filmarile de la XFactor.

asa cum stiu apropiatii mei, fostii mei colegi, ba chiar si cititorii acestui blog, sunt o foarte mare fana a emisiunii Neata cu Razvan si Dani, mai exact o mare fana a celor doi prezentatori… am mai scris despre fascinatia mea pentru prietenia dintre ei.

desigur ca astazi i-am intilnit si am fost tare tare bucuroasa.

iar orgoliul meu (al nabii sa fie el daca poate sta cuminte, desi il cert mereu) a tresaltat cind am realizat ca Razvan stia ce scriu pe blog si cind am constatat ca Dani nu facea misto de mine cind a zis ca ma asculta la radio (sigur, el era copil pe atunci, iar eu abia ce intrasem la facultate).

pe drum catre lansarea de carte (va fi in mai putin de o ora la momentul la care scriu aceste rinduri) m-am gindit cum e viata asta, cit e de relativa si cit de putine lucruri stim despre ceilalti.

cu cit de mare drag ma uit eu la baietii astia si nu mi-am imaginat niciodata ca si ei au auzit cindva de mine.

da, stiu, e o chestiune de orgoliu, dar mi-a facut ziua frumoasa si o sa zimbesc multa vreme amintindu-mi de asta.

dar am sa ma revansez in fata voastra, curind. cu un story despre ei ca sa intelegeti de ce-mi plac mie asa de tare.

*
later edit: daca exista un arbitru pentru echilibrarea orgoliului, atunci tocmai ce si-a ascutit spada asupra mea. la sfirsitul lansarii de carte o tinara domnisoara de la RRA mi-a solicitat un mic interviu. m-a rugat sa reiau o parte din lucrurile pe care le spusesem despre cartea lui Alex Leo Serban, precum si despre de ce cred ca viitorii copii vor citi in special pe device-uri electronice. am vorbit frumos si politicos ( cu vocea mea cea mai simpa) pret de 5 min si l-a sfirsit m-a intrebat: Cu cine am stat de vorba?

eu am facut ochii mari, uimita ca cere interviu dar nu stie cui, iar ea mi-a spus “mi-a placut ce ai spus in conferinta, de asta te-am intrebat si acum. o sa ma uit pe hirtie sa vad cum te cheama.”

1531
Inna-imaginea-Pepsi-in-Romaniarefresh your world

refresh your world

daca ai avea putere si bani, ce-ai schimba la lumea din jurul tau?

daca ai avea putere si bani, ai vrea sa schimbi lumea din jurul tau?

daca ai avea putere si bani, te-ai gindi si la ceilalti?

*

ne vaitam in fiecare zi ca lumea din jurul nostru nu arata asa cum ne-am dori dar ne asteptam ca altii sa faca schimbarile; sa se ocupe de spatiul nostru verde, de “decorul” din jurul nostru, ba chiar si de zimbetele celor de pe linga noi.

m-am gindit de multe ori la urmatoarea chestiune: investim in casele noastre multi bani, le decoram ca sa ne simtim bine, aducem cea mai rafinata tehnologie si cele mai utile facilitati. ne facem oaza noastra de liniste si de bucurie in interiorul peretilor casei noastre. si ne e bine acolo.

dar daca am largi oaza, daca am investi in lumea de linga noi la fel de mult (macar emotional, pentru ca uneori e nevoie si de altceva decit de bani), matematic exista posibilitatea ca oazele sa se uneasca si sa transforme , la o scara mai mare, lumea.

*
avem o multime de scuze pentru ce nu facem asta. cele mai multe se refera la timp si la bani. altfel, spunem noi, am avea idei.

acum e momentul sa va expuneti ideile. Pepsi lanseaza de astazi unul dintre cele mai mari proiecte de educatie si implicare urbana din Romania, cu un premiu de 20.000 de euro!

Refresh your world – trimite proiectul tau , DA UN REFRESH VIETII URBANE – si vei fi premiat!

sunt onorata sa fac parte din juriul, alaturi de Cabral si Mihai Dobrovolschi, care va desemna cistigatorul acestui proiect.

mergi pe pagina de FB a proiectului si afla mai multe.

acum nu mai ai nicio scuza pentru care sa spui: stii, eu as fi putut sa fac lumea mai buna.

astept cu nerabdare sa vad ideile voastre pentru proiectul Pepsi Refresh your world si promit sa fiu un jurat cu inima mare care se va bucura pentru orice idee pentru o lume urbana mai frumoasa, mai buna si cu mai multe zimbete.

3539
Litera din scrisoarea misterioasalansare ebook Alex Leo Serban

lansare ebook Alex Leo Serban

hai cu mine miine la lansarea cartii lui Alex Leo Serban Litera din scrisoarea misterioasa.

e o lansare speciala care cred ca i-ar fi placut si lui als. e ebook si deschide colectia de ebook-uri a editurii polirom.
als a fost mereu cu un pas inaintea vremurilor, chiar daca era dandy si-avea parfum de golden age; a fost intotdeauna un model pentru cei mai tineri, iar faptul ca o carte de-a lui deschide o serie de ebook-uri a uneia dintre cele mai mari edituri din romania mi se pare foarte potrivit.

s-ar enerva daca ar citi ce am scris aici, ar pufai si-ar spune ” bazavanee”, amenintator -ironic- graseiat-delicat.
dar chiar cred in lucrurile astea si mi-ar placea sa fiti alaturi de mine, miine seara la lansarea cartii lui.

*

Editura Polirom, in parteneriat cu Libraria Elefant.ro, va invita joi, 22 septembrie, incepind cu ora 18.00, la un dublu eveniment: lansarea editiei electronice a microromanului Litera din scrisoarea misterioasa de Alex. Leo Serban si lansarea proiectului e-BOOKs, recent initiat de editura si realizat in parteneriat cu Elefant.ro. Lansarea va fi urmata de o dezbatere.

Vor disparea cartile, cum preconizeaza unii entuziasti ai tehnologiei? Sint gadgeturile doar o moda trecatoare, cum sustin unii mai conservatori? Despre e-BOOK. Fara entuziasm sau minie este tema dialogului la care au acceptat sa participe: jurnalistul si scriitorul Costi Rogozanu, Victor Kapra – consultant de online si social media, jurnalist specializat in IT, Cristina Bazavan – jurnalist si unul dintre cei mai importanti bloggeri autohtoni, bloggerul Dragos C. Butuzea, Virginia Costeschi – director editorial Elefant.ro, Vlad Puescu – digital project manager Elefant.ro, si Oana Boca – director de imagine Polirom.

Editarea, mai intii in format eletronic, a singurei carti de proza semnate de cel care a fost cel mai important reprezentant al actualei generatii de critici de cinema, regretatul Alex. Leo Serban, constituie o premiera pe piata de carte autohtona. Ramas in manuscris dupa moartea prematura a autorului, Litera din scrisoarea misterioasa este una dintre cele mai asteptate carti ale acestei toamne. Editia digitala a cartii va fi urmata de editia print.
La evenimentul de lansare a editiei digitale a cartii lui Alex. Leo Serban va participa si Antoaneta Ralian, excelenta traducatoare a volumului si cea care semneaza cuvintul inainte.

Miine de la ora 18.00 Books Coffee Club – Piata Romana nr. 9 (latura catre ASE, linga Libraria CLB).
Cei prezenti la eveniment vor avea ocazia sa citeasca e-BOOK-uri, pe dispozitive de lectura puse la dispozite de elefant.ro.

hai si voi, o sa am emotii ingrozitoare, macar sa fie si ceva cunoscuti in sala. veniti?
multumesc

2111
Razvan si Dani  X Factordespre X Factor si succes

despre X Factor si succes

uitandu-ma la primele 2 editii de X Factor (am deja un preferat:) ), mi-am adus aminte de o pilda despre succes pe care mi-a spus-o Vlad Ivanov.

“un actor e bun atunci cind poate face cit mai aproape de perfectiune ce are de facut de cit mai multe ori. si tu poti sa interpretezi ceva o data si sa iti iasa minunat, dar important e sa stii sa pastrezi starea aceea si sa poti sa o redai mereu. pentru asta faci scoala. asta e diferenta intre un profesionist si un amator.”

il vazusem pe Vlad la filmarea de la Principii de viata unde in 17 duble se coordonase perfect ca sa para surprins de fiecare data cind calca pe o jucarie care piuia. ma fascinase disciplina cu care isi aseza inaintea fiecarui “MOTOR!” jucaria in acelasi loc si cum ii iese smekeria, la milimetru, de fiecare data, iar explicatia lui – cea de mai sus – a fost pe un ton care parea ca zice “daca nu mi-ar iesi, ar fi gresit; e normal ca imi iese”.

*
m-am uitat la copiii de la X Factor; unii au fost minunati, se simtea cum emotiile ii ajuta si-i imping catre public, pur si simplu. si n-am putut sa nu ma intreb: citi dintre ei vor putea sa faca asta cu consecventa, sa reintre in aceasta stare, sa aiba energia care sa treaca la public, DE FIECARE DATA?

succesul , in muzica (arta) ca si-n viata, nu e despre a da o lovitura, ci despre a constientiza calea cu care poti sa dai your best de fiecare data.

*
preferatul meu de la X Factor se numeste Andrei Leonte. are charisma, si-a ales un cintec bun, a transmis emotii.

a transmis acel ceva special – diferit de oricare alt concurent – pentru ca la o zi de la show are cele mai multe vizionari pe youtube, aproape 10.000.

daca nu l-ati vazut in show-ul tv il puteti vedea aici.

mi-a placut atit de mult de el, incit imi vine sa-i spun: iti rup picioarele daca nu-ti iese la fel si data viitoare!

*
X Factor se difuzeaza la Antena 1 in fiecare simbata si duminica de la ora 20.20; filmul Principii de viata intra in cinematografe luna viitoare.

5894
balon7am zburat cu balonul Orange

am zburat cu balonul Orange

in aer te simti liber, dar vulnerabil.

fie ca zbori cu avionul sau cu balonul, fie ca sari cu parasuta sau te dai cu parapanta , in esenta, fenomenul e acelasi: pentru ca esti la foarte mare distanta de pamint, reperele tale pentru miscare – punctele fixe – isi pierd puterea. si ti se pare ca n-ai viteza.

daca nu e un ecran pe aproape, nu ai cum sa stii nici ce directie ai.

dar in aer esti liber.

(spun eu care am incercat toate variantele de zbor de mai sus)

*

azi am zburat cu balonul si ce mi-a placut cel mai mult era ca… nu stiam unde o sa zburam. pilotul nostru putea asigura imponderabilitatea, dar deplasarea o faceau curentii de aer dupa cum le era voia.

eram in aer, la mai bine de 100 de metri inaltime – suficient cit sa vedem orice era jos, insuficient sa supravietuim daca ne-am fi aruncat.
eram liberi, dar eram vulnerabili. si depindeam in totalitate de natura.

*

pe drumul catre casa mi-am dat seama ca zborul asta cu balonul, pe linga adrenalina si tandretea lui – literalmente aerul te mingiie si e liniste si vezi lumea la pas mic – e o lectie de viata.

daca am merge prin viata cum merg pilotii cu baloanele, ne-ar fi mai bine.

n-ar trebui decit sa le dam din cind in cind corpului si mintii noastre combustibil (sa inlocuim aerul cald cu carti, filme, muzica, sport etc) si sa ne lasam in bataia curentilor, sa plutim pur si simplu.

*
curentii de aer ne duceau inspre sud, si cum soarele abia rasarea (era o lumina calda si buna, desi era ceata), in fata noastra era umbra propriului nostru balon.

mi-a placut iluzia unui alt partener de zbor… umbra noastra.

*

dupa aterizare, Nea Mihai – pilotul celui de-al doilea balon Orange care a zburat astazi – vorbea cu cineva la telefon “gata, am aterizat. am avut viteza cam 28 km/h, erau niste curenti de aer, dar totul e bine.”

tot pe drumul catre casa m-am gindit ca si asta e ca-n viata: important e sa stii sa cazi si sa te lupti cu curentii care ti-ar putea face rau.

*

eu in aer ma simt ca acasa; oricit de vulnerabila as fi la zeci uneori mii de metri de pamint, gindul libertatii si tandretea intilnirii cu aerul ma fac sa zimbesc de fiecare data.

cred ca unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le poti face cuiva la o zi de nastere e fie un salt cu parasuta, fie un zbor cu balonul. e fata in fata cu sine si cu natura, intr-un moment tandru dar plin de adrenalina.
*
puteti zbura si voi cu balonul Orange in campania Vezi Romania de sus. uita-te care e cel mai apropiat oras de tine, in care vine balonul Orange, completeaza talonul care te inscrie pentru tragerea la sorti si, daca esti printre cei 92 de norocosi, zbori si tu.

si daca zbori, ceea ce-ti doresc foarte tare, transmite-le salutari domnilor John si Mihai, pilotii.

spune-le ca salutarile vin de la o Contesa de Milcovatzu; stiu dinsii despre ce e vorba:)))

Toate fotografiile ii apartin lui Razvan Pascu, filmarea lui Costin Cocioaba, ambii innobilati drept Conti de Milcovatzu , astazi in urma zborului cu balonul Orange.

cum a fost ceremonia in care am primit titlurile nobiliare va arat in curind:) implica foc, pamint si … ceva alcool.

astazi, am invatat o noua urare ATERIZARI FERICITE!, e valabila desigur pentru pilotii de orice categorie, dar ziceti voi ca nu e valabila si-n viata pentru toate cazaturile noastre?!

3926

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!