A fresh and clean background track perfect for any inspirational, motivational or uplifting projects! Instruments features acoustic guitar, electric muted guitar and piano. More.
I am thankful to all those who said “No” to me. It's because of them I did it myself.
secretul vietii vazute de la 102 ani
exista o doamna pe nume Ida Pierraci care are 102 ani si se bucura de viata mai mult decit multi dintre oamenii pe care-i intilnesc zilnic.
mai intii, doamna arata asa
e bine sa stiti ca doamna joaca golf de 3-4 ori pe saptamina in San Jose acolo unde locuieste si este vedeta clubului pentru performantele sale la acest sport.
sigur ca intr-un secol de viata, Ida a vazut si a trait multe, inclusiv razboaie si crize financiare, dar spune ca a trecut peste toate pentru ca a invatat devreme un secret “sa ramina un copil bun”
imi place nuanta asta din a fi bun care e insotita de cuvintul copil si aduce cu ea curiozitatea, inocenta, partea de a nu-i judeca pe altii
iata un film despre Ida care e o frumoasa lectie de viata. de 102 ani de viata.
Simply Furniture
Sed ut perspiciatis unde omnis iste natus error sit voluptatem accusantium doloremque laudantium, totam rem aperiam, eaque ipsa quae ab illo inventore veritatis et quasi architecto beatae vitae dicta sunt explicabo. Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. It is a long established fact that a reader will be distracted by the readable content of a page when looking at its layout. The point of using Lorem Ipsum is that it has a more-or-less normal distribution of letters, as opposed to using ‘Content here, content here’, making it look like readable English.
Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.
[tw_dropcap size="waves-shortcode" color="#1a1a1a" style="square"]M[/tw_dropcap]any desktop publishing packages and web page editors now use Lorem Ipsum as their default model text, and a search for “lorem ipsum” will uncover many web sites still in their infancy. Various versions have evolved over the years, sometimes by accident, sometimes on purpose.
There are many variations of passages of Lorem Ipsum available, but the majority have suffered alteration in some form, by injected humour, or randomised words which don’t look even slightly believable. If you are going to use a passage of Lorem Ipsum, you need to be sure there isn’t anything embarrassing hidden in the middle of text. Lorem Ipsum as their default model text, and a search for “lorem ipsum” will uncover many web sites still in their infancy. Various versions have evolved over the years, sometimes by accident, sometimes on purpose.
Healthy green juice
Sed ut perspiciatis unde omnis iste natus error sit voluptatem accusantium doloremque laudantium, totam rem aperiam, eaque ipsa quae ab illo inventore veritatis et quasi architecto beatae vitae dicta sunt explicabo. Nemo enim ipsam voluptatem quia voluptas sit aspernatur aut odit aut fugit, sed quia consequuntur magni dolores eos qui ratione voluptatem sequi nesciunt. It is a long established fact that a reader will be distracted by the readable content of a page when looking at its layout. The point of using Lorem Ipsum is that it has a more-or-less normal distribution of letters, as opposed to using ‘Content here, content here’, making it look like readable English.
Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.
[tw_dropcap size="waves-shortcode" color="#1a1a1a" style="square"]M[/tw_dropcap]any desktop publishing packages and web page editors now use Lorem Ipsum as their default model text, and a search for “lorem ipsum” will uncover many web sites still in their infancy. Various versions have evolved over the years, sometimes by accident, sometimes on purpose.
There are many variations of passages of Lorem Ipsum available, but the majority have suffered alteration in some form, by injected humour, or randomised words which don’t look even slightly believable. If you are going to use a passage of Lorem Ipsum, you need to be sure there isn’t anything embarrassing hidden in the middle of text. Lorem Ipsum as their default model text, and a search for “lorem ipsum” will uncover many web sites still in their infancy. Various versions have evolved over the years, sometimes by accident, sometimes on purpose.
(new VIDEO) Rihanna And Kanye West And Paul McCartney – FourFiveSeconds
Si Rianna s-a intilnit cu domnul Paul McCartney. sper ca de data asta sa nu mai inghititi vreo galusca de PR si sa credeti ca daca cineva se intreaba cine e Paul McCartney pe twitter (de pe un cont fara foto si fara multa activitate) e un mare ignorant.
mai interesant sa intelegem va fi sa vedem de ce domnul McCartney e in asa campanie de asocieri pe young, domnia sa avind una dintre cele mai inteligente si inovatoare echipe de strategie si de comunicare (uitati-va la coperta celui mai recent album al sau)
clipul a fost lansat cu citeva minute in urma
Fifi & The City: despre cind poti sa faci totul intr-o relatie
text de Cristina Popa
La 30 de ani, primul meu soţ s-a îndrăgostit de o altă femeie. Divortul a fost un şoc pe care l-am depăşit greu. În disperarea momentului aveam senzatia ca viata mea s-a sfarsit. Nu-mi mai aduc prea multe aminte dar ceva mi-a ramas fixat in memorie: „ Stai linistita, tu o sa te descurci. Tu nu ai nevoie de mine. In 5 ani nu mi-ai cerut ajutorul niciodata. Tu poti sa faci totul. Singura. “
Mi-am dat seama in momentul ala ca are dreptate. Am vrut sa il contrazic, sa ii dau un exemplu si n-am gasit niciunul. Am realizat ca l-am castrat pe el ca barbat pentru ca, in mintea mea, era cool modelul nevestei care nu atarna de pantalonii lui pentru a trai.
“ Stai liniştit, mă ocup eu. Rezolv eu, nu îţi bate capul. Nu n-am de ajutor, pot şi singură, n-am 2 ani. “
Vă sună cunoscut, desigur. Femeia care vrea, ştie şi poate să rezolve orice. Singură. Modelul şefei absolute, stăpână în orice situaţie.
*
Unde crede Fifi ca a gresit si ce a invatat din aceasta experienta, aflati aici.
FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.
o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE
pregatindu-ma pt Lisabona: Night train to Lisbon
Peste citeva saptamini plec la Lisabona ( cu putina treaba, dar mult timp liber pe care-l voi consuma la malul marii) iar prietenii mei – iubitori ai culturii portugheze sau mai putin – au inceput sa ma pregateasca emotional pentru prima mea vizita in Portugalia.
Asa se face ca in acest week end am vazut un film simpatic, inspirat de o carte care are acelasi titlu – Night train to Lisbon, cu Jeremy Irons in rol principal. Filmul e despre rezistenta portugheza si despre un scriitor (pe urmele caruia pleaca Irons) care are o perspectiva diferita asupra vietii.
Dintre gindurile scriitorului:
Lasam ceva din noi in fiecare loc in care am locuit. Raminem acolo chiar si cind am plecat. Asa se face ca, doar cind revizitam acele locuri, redescoperim anumite lucruri despre propria persoana. De fapt, calatorim in noi insine cind vizitam orice loc.
*
Daca e adevarat ca traim doar o mica parte din viata care ne defineste, ce se intimpla cu restul?!*
Calatorind prin noi insine trebuie sa ne confruntam singuratatile. Si tot ceea ce facem are legatura cu frica noastra de singuratate, nu-i asa? Nu de asta renuntam la toate lucrurile la care, la sfirsitul vietii, ajungem sa regretam ca am renuntat?!
*
Momentele decisive din viata, cind directia destinului se schimba pentru totdeauna, nu sunt marcate de intimplari dramatice. De fapt, evenimentele dramatice ale vietii sunt determinate de experiente care se dovedesc, in cele din urma, neinsemnate. Cind se intimpla schimbarea adevarata, cea generata de perspectiva data de lumina noua, totul se intimpla discret, in tacere. Si tocmai tacerea aceasta minunata da nobletea vietii.
Pare ca intilnirea mea cu portughezii va fi memorabila:)
in the mood for Monica Vitti
Zilele acestea cind, pentru ca doamna Udrea se da in stamba, au fost scoase de la naftalina fotografiile cu domnia sa din The One, m-am gindit sa va arat care era reperul la care s-a facut atunci apel pentru transformarea sa.
Sau, ca sa fiu mai corecta, care cred eu ca a fost reperul pentru ca nu am intrebat pe nimeni din redactia The One.
Am aroganta sa cred ca doamna Udrea habar nu are de existenta actritei pe nume Monica Vitti si nici nu o sa o intereseze vreodata, dar… i-ar fi facut bine ceva referinte stilistice, si in haine si in make-up, de la aceasta minunata doamna.
*
Monica Vitti a fost una dintre cele mai frumoase femei ale anilor 60, o frumusete naturala – nephotoshopata, netunata – la care multe femei rivnesc astazi.
Vitti a fost muza unuia dintre cei mai mari regizori italieni din toate timpurile, Michelangelo Antonioni, si a jucat in multe dintre filmele lui pe durata relatiei lor.
Iat-o in anii 60. (la sfirsitul sirului de fotografii sunt si 3 cadre cu Monica Vitti acum, la 83 de ani. Un exemplu despre cum sa imbatrinesti frumos. Sau cum frumusetea naturala – sex appealul pur singe – ramine la purtator dincolo de orice virsta.
si iat-o pe doamna Monica Vitti, anul trecut, in citeva dintre aparitiile sale publice
Intr-un week end , cind vreti sa retraiti eleganta altor vremuri, cautati filmul lui Antonioni L’Avventura care a luat premiul juriului la Cannes in 1960 si despre care Monica Vitti povesteste in filmul de mai jos, cu umor, ca in timpul proiectiei toata echipa a crezut ca spectatorii isi imagineaza ca e cel mai prost film din lume
TREND MODA: 19 propuneri de tinute pastel din marile reviste de afara
ne asteapta o viata frumoasa daca tinerele doamne si domnisoare vor urma unul dintre trendurile din primavara care e pe cale sa vina: pastelurile.
o viata frumoasa din punct de vedere visual.
iata citeva sugestii din revistele de afara, toate in acelasi trend, toate din februarie 2015
Elle Suedia
Elle Australia
Marie Claire Australia
Vogue Paris
Vogue Germania
Vogue Russia
Fashion magazine
despre sacrificii
v-ati gindit vreodata ca ideea “am facut un sacrificiu pentru cineva” e doar o expresie a egoului?
cind alegem sa facem ceva, cind decidem sa actionam intr-un fel, avem o rationalitate in spatele actului nostru, fie ca este un interes (ca sa obtinem ceva) sau ca este altruism (fara niciun beneficiu).
ideea de sacrificiu pentru fapta noastra apare mult mai tirziu de la actiunea in sine, cind n-am primit ceea ce ne asteptam sa primim.
orice ar fi trebuit sa insemne asta, oricare ar fi trebuit sa fie recompensa emotionala sau materiala.
sacrificiul e, deci, doar o chestiune a ego-ului nostru care n-a fost satisfacut asa cum se astepta.
*
ma gindesc la asta de citeva zile, de cind am auzit intr-o cafenea la citeva minute distanta mai intii o mama care-si certa copilul cu clasicul “eu sacrific totul pentru tine si tu…?!” ( nu stiu ce facuse copilul dar parea extrem de relaxat in timp ce-si bea sucul si se juca cu iPhonul cu fundalul sonor al bodoganelilor mamei).
putin mai tirziu am auzit “si-am sacrificat totul pentru el”, ca parte dintr-o conversatie intre doua tinere si-am banuit ca el era un iubit.
*
si in DEX, SACRIFÍCIU este explicat drept Renunțare voluntară la un lucru scump în folosul cuiva sau pentru realizarea unui scop.
undeva pe drum a aparut ego-ul nostru si a dat un sens de repros ideii de sacrificiu pentru micile lucruri si intimplari dintre oameni.
INOVATII: 5 descoperiri stiintifice pentru care cuvintul SENZATIONAL e banal
Daca Jules Verne sau Ray Bradbury ar fi trait astazi cu siguranta ar fi fost foarte fericiti. Cum banuiesc ca este Stephen King.
Trebuie sa fie o liniste interioara foarte frumoasa sa vezi ca ceea ce ai anticipat ca va fi inovat in lume (si le-ai ambalat in povesti simpatice ca sa nu se sperie lumea) acum sunt realitate. Am aroganta sa cred ca nu ar fi foarte entuziasmati, ci doar multumiti linistiti, pentru ca la nivelul inteligentei lor, banuiesc ca ego-ul nu isi mai are loc.
*
In 2014 si in prima luna a lui 2015 au fost facute publice inovatii care pareau imposibile pe vremea in care cei mai mari scriitori de proza SF din lume le descriau in povestile lor. (va dati seama ce minti minunate au/aveau, in esenta, scriitorii acestia trei?)
telepatia a fost demonstrata stiintific: pentru prima data doi oameni au comunicat de la creier la creier – asistati de computer – si si-au transmis mesaje.
Folosindu-se de encefalograme conectate la internet si de un robot care analiza stimulare magnetica transcraniala, o echipa de cercetatori a reusit sa demonstreze ca doua persoane – una in India si una in Franta — si-au spus – prin telepatie – “hola” si “ciao”.
Cei 9 cercetatori care au lucrat la acest studiu spun ca oamenii vor putea in viitor sa-si trimita mesaje – similar cu sms-urile – folosindu-se doar de puterea mintii lor si un device wireless conectat la cap.
Intregul studiu al cercetatorilor care au demonstrat existenta telepatiei poate fi citit aici.
*
Imprimantele 3D pot construi piese pentru aeronave, nave spatiale sau chiar parti ale corpului uman.. toate functionale!
Desi pare scoasa dintr-un episod Star Treck, vestea ca un astronaut aflat in spatiu si-a printat 3D o piesa pentru nava sa dupa o schema trimisa pe email din birourile NASA e foarte reala. s-a intimplat gratie unei companii care se numeste Made in Space si acestor doi tineri foarte foarte destepti fara nicio indoiala
cum au realizat asta puteti citi aici
*
mentinerea vietii in solutii alcaline, fara ca trupul sa mai aiba singe, iar inima sa mai bata
chirurgii au inceput sa foloseasca o tehnica pentru operarea pacientilror aflati in stadii critice, care pare rupta din Minority Report si se bazeaza pe inlocuirea singelui cu o solutie salina pentru racire interioara.
cum ziceam fotografia pare rupta din Minority Report
cercetatorii in cauza spun cu umor ca nu e inca SF pentru ca un paciet poate sta in asemenea conditii doar citeva ore, dar tot este un pas mare pentru stiinta. detalii despre acest gen de interventii chirurgicale care par incredibile puteti citi aici
*
Bratara care transforma mina omului intr-un touch screen e gata sa iasa in productie mass market.
cei care au construit-o si testat-o mai au nevoie de 700.000 de euro pentru a trece la productia larga, iar in epoca internetului si a crowdfunding-ului suma aceeasta este usor de obtinut.
bratara care transforma bratul in telecomanda sau prelungire a computerului e creatia unei companii franceze pe nume Cicret despre care puteti citi aici.
*
Omul invizibil e doar la citiva pasi distanta … in cercetare.
pentru mine aceasta inovatie este mind-blowing, desi vad si pot si intelege ceea ce citesc, mintea mea refuza sa priceapa ca e posibil: cercetatorii de la universitatea din Rochester au dezvoltat un sistem optic care poate ascunde obiecte in spectrul luminii.
aici un film care explica tehnologia pe care au creat-o.
stiu ca o parte din trucurile magicienilor se bazeaza pe tehnologii asemanatoare, dar ceea ce fac oamenii acestia aici, cind un obiect 3D dispare cu totul privit printr-o lentila in timp ce in spatele lui imaginea ramine nealterata, mi se pare incredbil.
uitati-va la film, are aproape 3 min.
In 2015 Akram Khan Company vine in Bucuresti
E putin spus ca sunt bucuroasa sa va anunt ca una dintre cele mai creative si inovatoare companii de dans din lume vine in sfirsit si la Bucuresti.
Akram Khan Company ajunge in aceasta primavara la Bucuresti.
Pregatiti-va de un show magic, pregatiti-va sa vedeti niste dansatori incredibili, pregatiti-va sa va emotionati si sa fiti uimiti ca prin dans se pot spune povesti atit de detaliate.
*
Dupa cum stiti eu sunt un foarte foarte mare fan Akram Khan. L-am vazut la Roma cu Desh (o poveste pe care a spus-o atunci, si pe care eu am numit-o Ingerii lui Akram Khan, o gasiti aici), la Atena (intr-un minunat spectacol cu Sylvie Guillem, Sacred Monsters), la Bruges cu Torobaka si tocmai pentru ca stiu care este efectul show-urilor companiei Akram Khan asupra spectatorilor, mi-am dorit foarte foarte tare ca si romanii sa poata vedea macar unul dintre spectacole.
Am scris chiar, in 2011, ca voi munci gratis un an de zile pentru cei care vor plati sa-l aduca pe Akram Khan in Bucuresti (am sunat deja, mi-am prezentat serviciile, o sa muncesc constiincioasa, chiar daca am un program draconic anul acesta. ca sa citez distinsul domn responsabil “sufleca-ti minecile, o sa ai de treaba!”:) ).
*
Partea frumoasa pentru mine este ca vine cu un show pe care eu nu l-am vazut inca, dar n-as fi avut nicio problema sa revad oricare dintre show-urile pe care le-am vazut deja.
Pregatiti-va sa fiti asaltati, aici pe blog, de informatii despre Akram Khan Company pentru ca imi doresc foarte mult sa experimentati fiecare dintre voi bucuria unui asemenea spectacol.
Iar prietenii mei stiu , saracii, ca nu vor scpa pina nu isi vor cumpara bilete. detalii in curind.
Imi doresc de mai bine de 5 ani ca Akram Khan Company sa ajunga la Bucuresti si, iata, s-au aliniat planetele si mi se implineste dorinta.
*
am ales pentru ilustrare un fragment din coregrafia pe care Akram Khan a facut-o pentru ceremonia Jocurilor Olimpice de la Londra in 2012.
foto de la cover reprezinta un colaj din mai multe show-uri ale Akram Khan Company. am cerut acordul organizatorului roman sa dau aceasta veste acum, dar mi se pare fair sa nu intervin in strategia de promovare si va mai trebui sa asteptati putin pentru datele de spectacol si pentru numele show-ului cu care AKC vine la Bucuresti
Trend: insertii grafice peste imagini
ma aflu in faza de documentare pentru un proiect nou care se adreseaza unui public foarte tinar – 25 ani si incerc sa urmaresc trenduri in comunicarea acestui grup de virsta. vizuala, verbala sau in scris.
cred ca tinarul de 18 ani e un alien, nu are nicio legatura cu comportamentul meu social la aceeasi virsta.
una dintre tendintele despre care vorbeam ieri cu un prieten specialist in comportamentul utilizatorilor de aplicatii este: insertii grafice peste imagini, cut-uri foarte scurte, incalcarea regulilor grafice (multe fonturi, pina la limita kitsch-ului).
astazi am ajuns la noul clip al lui David Guetta care livreaza aceste lucruri perfect si care are 3 milioane jumatate de vizualizari in 2 saptamini.
*
in Romania, Doza de Has face asta foarte foarte bine.
si Has sta bine la trafic, aproape 250.000 de vizualizari in 6 zile.
MODA: putin sexiness – 8 piese cheie din noua colectie Wolford
sunt o mare consumatoare a produselor Wolford pentru ca mi se pare ca ofera calitatea maxima pentru pretul (nu mic) pe care-l au produsele lor.
am body-uri din colectii de mai bine de 5, ba chiar 8, ani care arata impecabil si care sunt in continuare “in trend”.
iata 8 piese cheie din noua colectie Wolford 2015, poate va inspira
Interviu: Anamaria Marinca – “Totul e posibil”
Anamaria Marinca e in categoria actorilor romani cu o cariera internationala solida care creste de la an la an. Noi, ca spectatori, ne bucuram de succesele lor cu un fel de patriotism pe care ni-l revendicam si la victoriile sportivilor, dar stim putin, foarte putin despre eforturile si sacrificiile pe care acesti oameni speciali le fac ca sa-si urmeze visurile.
Anamaria Marinca e din categoria oamenilor care fac totul cu multa discretie si modestie. Sau, mai degraba, cu respect si smerenie, pentru ca Anamaria isi cunoaste valoarea, are incredere in fortele ei, dar nu face “parada” de asta.
De la premiul la Cannes pentru 4 luni, 3 saptamini si 2 zile (filmul regizat si scris de Cristian Mungiu), Anamaria Marinca a jucat in Five Minutes of Heaven (2009) unde l-a avut partener pe Liam Neeson, in Storm (unde i-a fost colega Kerry Fox), in serii britanice de televiziune ( Wallander – cu Kenneth Branagh protagonist, Holby City, Silent Witness sau The Missing, nominalizat la Globurile de Aur 2015 ), sau in Europa Report si Fury (unde il are partener pe Brad Pitt).
In interviul de mai jos, Anamaria Marinca anunta doua noi proiecte, dar ne da si o veste buna pentru orgoliul si patriotismul nostru subiectiv: in toamna va lucra si la un film romanesc.
Cititi-o printre rindurile raspunsurilor sale, va rog. In spatiile dintre cuvinte e o femeie cu un caracter foarte frumos, cu o educatie solida si cu o rigoare a meseriei de la care toti avem de invatat.
*
In urma cu citiva ani, cind am publicat in Tabu – revista pe care o manageruiam atunci – un interviu realizat de Ana Maria Onisei cu tine protagonista, vorbeai despre faptul ca nu ai simtit dificultati de adaptare in Anglia. Acum privind parcursul tau, mi se pare ca ai construit incet , sigur, in pasi mici dar frumosi, pina ai ajuns la productii nominalizate la Globurile de aur si, sper, Oscar cu Fury. Ai avut un ”plan de bataie”, o strategie?
O, da. Nu stiu, insa, cum se face ca lucrurile nu se intampla chiar cum vreau eu. Asa ca relatia mea cu destinul propriu ramane … palpitanta.
Imi imaginez ca au fost si momente grele pentru ca ai o meserie in care o iei cu fiecare nou job/ rol de la zero, cu ce te motivezi si te incarci in momentele dintre proiecte?
Petrec cat pot de mult timp cu familia. Mai ales cu cei mici. Imi place si cand sunt singura.Si nu vorbesc. Cant, in schimb, la pian, la vioara – mi-am luat si o chitara recent – fac sport, gatesc, mesteresc prin casa si gradina. Ies cu masina, imi place grozav sa conduc. Privesc in jur, imi limpezesc gandurile. Vad ce fac si altii – ma duc des la spectacole si la film. Sunt tacuta mai ales cand ma pregatesc de filmari (sau, mai rar, pentru a urca pe scena de teatru). Cand simt nevoia unui sfat sau a une pareri diferite, vorbesc cu tata si cu Cristian. Mungiu.
Iti mai amintesti care a fost reactia ta cind ti s-a propus sa joci in Europa Report? Personal mi se pare foarte greu roul tau din acest film si sunt curioasa care a fost reactia ta cind ai citit scenariul si ai inteles cam pe unde trebuie sa duci personajul.
Zambesc. Ce bine ar fi fost sa fi stiut incotro s-o pornesc… De fiecare data dupa ce accept un rol, exista un moment precis si imediat in care imi doresc sincer s-o iau la fuga. E minunat sa ai capacitatea de crede ca in cateva saptamani poti fi/deveni/interpreta un astronaut. Mentionez insa ca aceste clipe de seninatate si candoare alterneaza cu un sentiment vecin cu exasperarea…Am vazut acum cateva zile Birdman si mi-a atras atentia subtitlul filmului.The Unexpected Virtue of Ignorance.
Care sunt criteriile dupa care iti alegi rolurile? Pentru ca e evident ca esti foarte selectiva 🙂 si nu iti doresti sa joci in ”tot ce vine”.
Spun ‘nu’ de multe ori. E un cuvant puternic. Spun ‘da’ persoanelor si proiectelor care merita. Care ma emotioneaza. Aleg povestea, si nu rolul. Sunt atenta la structura si la tot ce ramane nespus intre personaje.
Vei fi pentru al doilea sezon in serialul The Missing unde joci o tinara care colaboreaza cu politia – impotriva vointei ei – ca sa ajute la recuperarea unui copil disparut. Din pacate n-am putut vedea nicaieri serialul, asa ca mi-ar placea sa ne spui mai multe despre ce rol ai, despre vestea ca vei juca si in sezonul 2, despre cum a fost la castigul pentru acest serial.
A fost o neintelegere, s-a anuntat o noua serie, intr-adevar, insa povestea se va referi la alt caz. Niciunul dintre actorii primei serii nu va reveni in distributia noii serii. The Missing a fost scris de Jack si Harry Williams pentru BBC One si regizat de Tom Shankland. Partenerii mei in majoritatea scenelor sunt Tcheky Karyo, James Nesbitt (cu care am mai jucat in Five Minutes of Heaven) si Dragos Bucur, in rol de frate. Rini e un personaj imprevizibil, ofertant, cu un parcurs spectaculos – dependenta de droguri cu opt ani in urma, o regasim in prezent schimbata – independenta si capabila sa-i inteleaga si sa-i ajute pe cei din jurul sau.
Filmam pentru Fury cand am primit scenariul. Si eu si Alicia (von Rittberg) aveam probe de dat, asa ca ne-am inregistrat una pe alta, la hotel. Drept urmare, eu am jucat in The Missing, iar ea in Our Kind of Traitor
Il ai coleg in film si pe Dragos Bucur care e fratele tau si, am inteles, vorbiti romaneste. E confortabil sa ai si colegi din tara natala? Cum ati ajuns impreuna in acest film?
Filmez a treia oara cu Dragos, dupa Boogie si Wallander. E unul actorii mei preferati, si suntem reprezentati de aceeasi agentie la Londra.
Cum ai aflat ca serialul e nominalizat la Globurile de aur? Ai celebrat? Pentru tine, in industrie, asta inseamna foarte mult.
Cred ca prin SMS, de la Tom Shankland, care imi e si bun prieten. Am fost cu totii bucurosi si impresionati de ecoul pe care serialul l-a avut aici si in America. Cand s-a transmis ultimul episod la BBC, producatorul Chris Clough a lansat o invitatie intregii echipe – prilej de sarbatoare si de frumoasa incununare a timpului petrecut – cu folos – impreuna.
Care e amintirea cea mai puternica de la Fury?
Ziua a sasea. Cu tot ce s-a intamplat intre noi. Scena de la masa.
Spuneai intr-un interviu ca fiecare dintre roluri aduce ceva in tine pe care-l porti catre alte roluri. Care sunt ”lectiile” pe care le porti cu tine dupa rolurile din ultimii trei ani?
Am spus’nu’.
Am asteptat.
Mi-am declarat iubirea din copilarie in scris.
Am constatat ca tot ce e pe bani este ieftin.
Si ca in frig si noroi se pot face si lucruri formidabile.
Sigur ca tot ce e acum e rezultatul unei munci sustinute, construite – cum ziceam – in pasi mici pentru ca au mai fost seriale in care ai jucat in UK, au mai fost filme mari. Cind te uiti inapoi esti multumita? Ai lua-o de la capat tot pe drumul asta?
Nu am regrete. Ma intrebi daca as alege actoria? Da. Daca m-au costat alegerile facute? Da.
Stiu (tot dintr-un interviu) ca tatal tau e un reper important pentru tine. Ce spune dinsul de parcursul tau?A venit la premierele filmelor?
Ar trebui sa il intrebi pe el. Parintii mei au calatorit de multe ori cu mine, m-au vazut la cinema si pe scena. Cred ca sunt multumiti ca fac ce-mi place.
Mai ai timp de teatru? Stiu ca in primii ani la Londra jucai in piese de teatru in mod constant, dar in acelasi timp te implicai in proiecte sociale. Mai ai timp pentru asa ceva?
Am jucat mult in Romania, la Piatra Neamt si la Bucuresti, la Bulandra. La Londra am avut cateva spectacole – Measure for Measure la National Theatre in 2005-2006, 4.48 Psychosis la Young Vic in 2009 si Routes la Royal Court in 2013. Deasemenea, am mai jucat in Pescarusul, la Paris in 2011. In 2004-2005, in Romania, am luat parte la un proiect de teatru in inchisori pentru minori, cu piesa ‘Children’ de Edward Bond, proiect patronat de UNICEF. Voi reveni pe scena de cate ori voi simti ca e momentul si rolul potrivit.
Stiu ca urmeaza proiecte foarte mari pentru tine, daca ai voie sa ne dai citeva indicii… 🙂
De curand am filmat cu Jean Rochefort si Sandrine Kiberlain in filmul ‘Floride’, de Philippe Le Guay, si cu Stellan Skarsgard in serialul ‘River’.
Nu ti-e dor sa mai joci si in romaneste, la regizori romani? Mai primesti propuneri de la ei?Ai mai vazut dintre filmele romanesti?
Urmaresc cu atentie si drag filmele romanesti. Primesc propuneri, de curand am si acceptat una. Sper ca se va concretiza in octombrie.
Esti unul dintre cei mai discreti actori romani cu succes peste hotare (Vlad Ivanov e din aceeasi categorie cu tine la discretie si modestie:) ). De obicei actorii au nevoie de aprecierea care vine odata cu expunerea detaliilor din proiecte. Care e validarea care te bucura pe tine?
Nu sunt sigura ca am inteles partea cu ‘expunerea detaliilor’. M-am bucurat de gesturi discrete si pretioase pentru mine din partea profesorilor mei, a lui Corneliu Dan Borcia, Ducu Darie, Simon McBurney, Cristian Mungiu, Vlad Ivanov, Angelina Jolie, David Ayer, Brad Pitt, Jon Bernthal, Stellan Skarsgard. In ordinea in care i-am cunoscut.
Daca ar trebui sa mergi astazi la cursurile studentilor la actorie din ultimul an de la Bucuresti ca sa le faci o recomandare pentru cariera lor viitoare, ce le-ai spune?
Totul e posibil.
Ce e bine si ce e mai putin bine in Fantoma de la Opereta autohtona
Text de Sorana Savu
Nu stiu altii cum sunt, dar eu mi-am dorit prima oara bilete la premiera Operetei cu “Fantoma de la Opera” dupa ce am ascultat duetul Irina Baiant/Tiberiu Albu de la “Vocea Romaniei”. Pana atunci, marturisesc, atractia mea pentru musical-uri era minima. Teatru, da, opera, da, ceva la mijloc… nu, multumesc. Tineti cont de asta, ca si de faptul ca, in concluzie, va invit pe toti sa traiti experienta de la Opereta cu ochii si urechile voastre si apoi, daca aveti chef si timp, cititi si cele de mai jos.
Am pornit de la premisa, care s-a dovedit corecta, ca musicalul iti permite, totusi, sa faci descoperiri – actori care pot sa cante, cantareti care ar putea sa si joace. Voci cu personalitate, intr-un context considerabil mai elaborat decat cel al unui simplu concert. Dar voci mult mai putin omogene si mult mai putin formate sa creeze armonii sonore cum se intampla la opera. Deci nu, nu mi-au dat lacrimile de emotie in timpul vreunui duet sau vreunei arii, dar de cate ori aveam ceva de comentat, ma gandeam ca ca Gerrard Butler a fost ales sa joace (si a avut succes in) rolul Fantomei, in ecranizarea lui Joel Schumacher. Prin comparatie, Adrian Nour… Nu, de fapt, nu e nici o comparatie, Nour e foarte bun, Butler iti arata doar cat de mult poti intinde coarda cu castingul in musical. Pana aproape de punctul de rupere. Singurul lucru pe care i-l cerea lui Adrian un coleg “de banca” si de blogosfera langa care am stat – si care fusese si la premiera – era mai multa incredere in propriile forte vocale si mai multa incredere in puterea personajului pe care il reprezinta. Ceea ce, inteleg ca, de la reprezentatie la reprezentatie, se si intampla.
Irina Baiant arata si se poarta ca un personaj Disney, doar vocea ii e un pic mai aspra si mai nazala decat cea a printeselor animate de pe vremea cand Walt Disney insusi colecta statuete peste statuete la Oscar. Si aici, daca o avem ca punct de reper pe Sarah Brightman, care a creat rolul, incepem brusc sa devenim mai toleranti. Sarah are un timbru recognoscibil si cu un farmec aparte, dar premiera in West End s-a intamplat acum 30 de ani, cand ea suna asa. Deci, si aici, exista potential si Irina si-a meritat aplauzele de la final.
Cum ziceam, “Fantoma de la Opera” a implinit 30 de ani si peste 10,000 de reprezentatii numai pe Broadway. Are, evident, teatrul sau la Londra. Si nu e de mirare, pentru ca, la doua zile dupa spectacol, cele patru teme muzicale imi tot suna in urechi. Are ceva de-a face si cu faptul ca sunt repetate in fel si chip pe parcurs, dupa cum vrea partitura, ca sa aveti cu ce pleca acasa si ce povesti/fredona la altii.
Scenografia e spectaculoasa, productia a costat mult pentru nivelul oricarui teatru din Bucuresti si se vede. Macar si pentru asta, si experienta “Fantomei” de la Opereta merita traita. In plus, ca si muzica scrisa intentionat sa devina slager, si decorurile somptuoase, mobile, sunt create in asa fel incat sa acomodeze si sa mascheze orice fel de mici deficiente ale distributiei. Aici vezi putin marcile francizei, menite sa functioneze in orice-mprejurare, la munte sau la mare, cu orice public in sala.
Ce-a fost rau si ce-a fost bine in noua productie de la Opereta, Fantoma de la Opera, aflati aici, pe blogul Soranei.
Sorana Savu este specialist in comunicare, Senior Partner Premium Communication. O puteti citi si pe blogul ei, soranasavu.com .
Beauty: 4 lucruri uluitoare din viitor
In citiva ani lumea nu va mai fi deloc asa cum o stim; nu stiu daca e de bine sau de rau, dar exista tehnologii aflate in testare care o sa va puna mult pe ginduri. Si vorbesc aici doar de tehnologii care au in grija “frivolitati” feminine, industria de beauty, altfel una dintre cele mai “bogate” – cu multi consumatori si produse.
Iata 4 tehnologii aflate in testare prezentate la tirgurile de Beauty internationale; e doar o chestiune de timp pina cind vor ajunge pe piata.
Viitorul rasfatului in cada
Pina la urma ajungem sa nu mai folosim apa. E bizar dar acolo mergem, oricum o sa fie probleme cu resursele de apa, dar de neajuta si tehnologia. Un fel de aspiratoare cu filtre din fibra de carbon, anti statice – care au inceput sa fie folosite pentru curatarea “uscata” a animalelor – vor incepe sa fie folosite si pentru oameni. probabil ca baia cu uleiuri aromate si saruri nu va disparea, dar va avea functie de relaxare nicidecum de curatare. iar directia e data de un spa care se numeste Float Spa unde se foloseste doar apa sarata din Marea Moarta care face corpul sa pluteasca, fara niciun efort.
Viitorul ridurilor
In citiva ani, veste buna, o sa putem sa stergem ridurile cu servetele demachiante ca si cum ar fi un tool in Photoshop. Exista deja aceste servetele demachiante doar ca nu sunt folosite la scara larga; se numeste Revance, contin botox si e o chestiune de luni pina ajung pe piata. Iar efectul mass market va fi darimator, pentru ca va fi atit de accesibil pentru orice femeie incit nu le veti mai stii virsta; ca-n povestile cu tinerete fara batrinete…
Viitorul in ingrijirea parului
Nimeni nu-si mai consuma timpul sa mearga la coafor pentru a face sa dispara firele albe, pentru ca acesta nu vor mai aparea…
Si Ana Aslan a creat un tratament care readuce culoarea parului in firele albe (habar nu am de ce nu a fost patentat international), dar acum sunt cercetatori care au omologat o pastila care – cit de ciudat, are la baza un medicament folosit in tratarea leucemiei – si care face ca parul sa nu mai albeasca. Si e foarte probabil ca modul in care femeile isi vor schimba culoarea parului sa nu mai necesite deloc coafor, ci doar un uscator de par cu senzori care sa activeze o solutie care se va aplica pe par.
Viitorul in ingrijirea pielii
Oglinda nu va mai fi doar sursa validarii noastre zilnice, ci si un medic al pielii noastre. Un senzor va cerceta pielea in timp ce ne machiem si va afisa pe un ecran o multime de detalii despre starea ei, impreuna cu recomandarile alimentare sau medicale necesare.
(Am mai scris despre asta: in Romania, la Siemens in Brasov sunt niste domni foarte inteligenti care lucreaza la ceva similar, monitorizarea zilnica a sanatatii printr-un chip instalat in vasul de toaleta, chip conectat la oglinda pentru a afisa rezultatele dar si recomandarile medicilor)
*
par departe de noi aceste lucruri, dar… zilele viitoare va arat citeva inovatii din beauty care au ajuns in 2014 in rafturile magazinelor de la noi
Alan Watts despre liniste, muzica si lumina
Exista o poveste chinezeasca despre un om care a mers la un mare invatat si i-a spus: Nu am niciun pic de liniste. Ajuta-ma sa-mi calmez mintea.
Inteleptul a raspuns: Adu-ti mintea (propriul “eu”) inaintea mea si o voi linisti”
In toti acesti ani, spuse omul, mi-am tot cautat mintea dar nu am gasit-o.
Iata, concluziona inteleptul, acum mintea ti-e linistita”
*
Pentru a intelege muzica trebuie sa o asculti. Dar atita vreme cit te gindesti “eu ascult aceasta muzica” de fapt tu nu o asculti. Pentru a inteleg bucuria sau frica trebuie sa fii cu totul si in mod nedivizat constient de ele. Atit timp cit etichetezi si spun ” eu sunt fericit” sau “mie mi-e frica”, nu esti constient de emotii. Frica, durerea, tristetea si plictiseala ramin probleme cita vreme nu le intelegem, dar intelegerea necesita o minte unitara si nedivizata. Acesta este, cu singuranta, sensul expresiei ciudate: ” daca ochiul tau este sanatos, tot trupul va fi plin de lumina”.
*
(…) nu toti trebuie sa debordam de inventii si descoperiri revolutionare. Aceasta capacitate – foarte rara – apartine celor care pot sa vada si sa interpreteze necunoscutul simultan. Pentru majoritatea dintre noi, celalalta jumatate a sanatatii mintale consta pur sisimplu in a vedea si a ne bucura de necunoscut in acelasi fel in care ne bucuram de muzica fara a sti cum este ea compusa si nici modul in care corpul o percepe.
Este evident ca ginditorul revolutionar trebuie sa treaca dincolo de gind. El stie ca aproape toate ideile lui stralucite vin catre el atunci cind s-a oprit din gindit. Probabil ca s-a tot luptat si s-a straduit sa inteleaga o problema prin prisma modurilor vechi de gindire, pentru a ajunge sa-si dea seama ca e imposibil. Dar atunci cind ginditul inceteaza datorita oboselii, mintea devine capabila sa vada problema asa cum este ea – nu asa cum era verbalizata – si astfel e inteleasa pe loc.
***
Fragmente din cartea lui Alan Watts, Intelepciunea nesigurantei, aparuta la editura Herald si tradusa in romaneste de Mihai Popa Radu.
Cu Mihai Popa Radu – managing partner Seeds of Success Romania, una dintre cele mai reputate firme in zona de Excutive Coaching si facilitarea schimbarii de la noi – va veti intilni in curind pe blog cu o serie de discutii despre Mindfulness si despre beneficiile meditatiei mindfulness.
Fifi & The City: cu ce se vindeca dragostea?
text de Cristina Popa
Prima mea iubire.
Eu aveam 16, el 18. El minte brilianta, suflet sensibil, dar de un egoism feroce. Mă fascina creierul lui de geniu dar cumva îmi dădeam seama chiar dacă eram o copila ca nu o sa fac treaba cu el. Pentru ca era în lumea lui. Mă iubea. Atat cât pot băieții sa iubească la vârsta aia.
La un moment dat, era prin anul 2 de facultate cred, m-a anunțat ca pleacă cu 2 prieteni buni băieți în Africa. M-a informat de expediția feciorilor cu zâmbetul pana la urechi. Fata lui plina de fericire cind mi-a zis: o luna, îți dai seama? O aventura de o luna!!! Da, mi-am dat seama imediat ca o sa mor instant de dor. Si-a plecat. M-am perpelit 30 de zile, mi-am făcut griji și l-am așteptat cu febra nevestelor cărora le-au plecat barbatii la război. Mi-am făcut planuri și vise cu el.
Rasturnam lumea la întoarcere. Dar, cind l-am revăzut fericit, bronzat și marcat de experienta trăită ceva parca m-a trezit la realitate.
Mi-am dat seama ca nu pot sta lângă un om care-si vede de visele lui independent de mine. Si am mers mai departe. Boala dragostei trecuse brusc fără prea mari tratamente. Ceva dureri de cap au ramas, dar le tratam cu nebagare de seama.
Amorul poate fi comparat cu o boala. Care nu trece cu medicamente. Daca-i dureroasa o pansează doar timpul sau tratamentele alternative, de cele mai multe ori o dragoste nou nouta. Asta daca mai ai nervi de incercari, după ce ieși în sânge din maladia precendentă.
Mi-am intrebat prietenii daca dragostea este o boala si daca da, cu ce se vindeca? Iata cum vad ei lucrurile:
Nu, cu siguranta nu e o boala. Cred ca e unul dintre simturile fara de care nu am putea trai. Lumea zice ca avem 5 simturi si un al salea spiritual. As pune si dragostea pe lista simturilor vitale. Asa simt eu!Dragostea e ca un venin. odata intrat in inima, nu exista antidot decat… alt venin, din alt acE boala grea, cu ameteli, fierbinteli, aiureli… dar e si frumoasa, si nu cred ca vrea cineva sa scape de ea, ever!
In cazul meu…da. E o boala de nervi. Nu stiu sa iubesc frumos. Stiu sa iubesc
spectaculos. Eu sunt fata care sparge pahare de zid si apoi plange dupa ele. De mila lor. Ca s-au spart. Asa e si cu dragostea. Iti intra cate o aschie in talpi iar atunci cand iti ajunge in creier dai rateuri. Nu are vindecare. Ea, boala. Ah nu, nu e o boala. E o bucurie. Nu m-as trata de asta. 🙂
Dragostea nu este o boala, dragostea te face sa te simti mai sănătos decat esti uneori. Dragostea celor din jurul tau te împinge sa lupți, sa speri. Iti da aripi sa creezi, sa inovezi. Iti da curaj sa încerci lucruri de care te temi si iti aduce bucuria de a împărtășii cu ceilalți fericirea ta. Uneori dragostea nu e asa, te certi cu cei din familie, omul ales si iubit iti taie aripile, te paralizează in gândire si in simțire. Eu despre asta zic ca nu e dragoste, dar cu siguranța e ceva care se vindeca.
Da, boala cronica! te vindeci cu si mai multa dragoste… Pai… exista psihologi care spun ca simptomele “indragostelii” seamana cu cele ale unei boli psihice in faza maniacala Partea frumoasa e ca daca e o boala, e una de care nu vrei sa te vindeci. De fapt, nici nu poti. Eu am incercat. Din fericire, a recidivat :)))
cititi mai multe dintre parerile prietenelor lui Fifi , aici
*
FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.
o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE