Author : Cristina Bazavan

chiraAnonimul secventa 4
filme simpa
13 years ago

Anonimul secventa 4

Ziua 4 de la Anonimul a fost cea in care am incercat sa vad un film si n-am putut sa deschid usa salii de cinema: erau prea multi oameni inauntru.

Era J’AIME REGARDER LES FILLES, filmul francezului Frédéric Louf, cu un premiu Cezar pentru tinara speranta.

***

Joia la Anonimul se dubleaza populatia; vin atit de multi turisti incit cresc semnificativ cozile la porumb fiert, in campus gasesti cu greu loc, te programezi la o masa in sat pregatita de o bucatareasa casnica ca si cum ti-ai rezerva loc la un restaurant select, reteaua de net e la un pas de supralicitare (Vodafone ofera wi-fi gratis pentru toata lumea) si, daca nu te-ai organizat bine sa vezi un film, poti sa patesti ca mine – sa nu mai ai loc, la propriu, sa intri in sala…

Dublarea populatiei de festival aduce cu ea si conversatii simpatice. Aseara in campus am vorbit mai bine de o jumatate de ora despre filmele din festival cu o tinara al carei nume nici macar nu il stiu; cind am aflat insa ca si ei i-a placut scurt metrajul austriac, Taxat, dar si The Door cu Helen Mirren, am avut impresia ca ne stim de-o viata.

Cum in partea a doua a festivalului vin si mai multi dintre protagonistii filmelor, la cina de aseara se triplase si numarul vedetelor prezente si-a fost amuzant, dar frumos, sa vezi o masa plina de producatori si actori care dezbat amintiri despre Olimpiade – cea care e pe cale sa se incheie, dar si cele care au insemnat mult in copilaria fiecaruia.

***

Ce am povestit cu Dan Chisu si cum a fost filmul lui Si caii sunt verzi pe pereti, plus doua recomandari de filme pe care va rog tare tare sa nu le ratati cind vin la MTR, aflat din cronicile din aplicatia Cinefili in Delta, creata special de Vodafone pentru festivalul Anonimul.

Irina Margareta Nistor povesteste tot acolo despre cum a descoperit un nou posibil protagonist al filmului Aviatorul al lui Martin Scorsese.

*

ieri am fost in Aventuraaaaa si am vazut pui de Chira

dar despre asta va povestesc putin mai tirziu

0
1907
poze anonimul 3anonimul, secventa 3
filme simpa
13 years ago

anonimul, secventa 3

Prin traditie, dimineata de miercuri la Anonimul e pentru o excursie cu barca in Delta, pe canale inguste, prin stufaris.

***
Pe drumul catre barca, cei mai simpatici dintre invitatii festivalului – Filip Solomon (6 ani) si Stefan Giurgiu (5 ani) – copii de regizor/producator, erau intr-o mica disputa si nu-si vorbeau. Filip era tinut de mina de tatal lui Stefan, Tudor Giurgiu, iar Stefan ramasese cu citiva pasi in spate cu Andi Vasluianu.

“Trebuie sa va impacati, hai”, ii indemna Tudor.

Copiii, bosumflati, mergeau cu capul in jos, fiecare in ritmul lui. Dupa o vreme Stefan i-a soptit ceva lui Vasluianu. Cind au ajuns la barca, Tudor le-a spus ferm -“Gata, acum dati mina si va impacati.”- iar in clipa urmatoare copiii sareau voiosi rizind in barca, ca si cum cu stringerea aceea de mina stersesera orice neintelegere.
Cind erau suficient de departe ca sa nu-i mai auda pe insotitori, Vasluianu a explicat “Stefan mi-a zis ca el nu face primul pas pentru ca Filip e mai mare si sigur nu vrea sa se mai impace”.

Ce frumos ar fi ca mereu sa existe cineva mai mare care sa te oblige sa dai mina cu cel care te-ai certat. Nici Filip, nici Stefan n-au pus mare pret pe intimplare, desi ea e parte din comportamentul pe care-l repetam toata viata si ne deterioram constant relatiile: ne e teama sa intindem noi primii mina, ca nu cumva sa fim dezamagiti ca celalalt – mai mare, mai important, mai destept, mai cumva in mintea noastra – n-a mai vrut sa se impace.

***

care este povestea din fotografiile de mai sus – unde se ascunde o lectie despre actorie predata de Andi Vasluianu la cererea Carlei Teaha- cititi in aplicatia Cinefili in Delta creata de Vodafone, special pentru festivalul Anonimul.

1
2573
patzaikin 1concurs – cea mai frumoasa amintire de la olimpiada
diverse
13 years ago

concurs – cea mai frumoasa amintire de la olimpiada

Pentru noi aproape ca s-a incheiat Olimpiada 2012. Mai sunt  trei zile, dar nu mai avem romani in competitie.

stiu ca v-a placut concursul cu tricoul olimpic, tricoul pe care l-au purtat olimpicii romani la ceremonia de deschidere, asa ca sunt pregatita sa va mai fac cadoul unul, gratie celor de la Rowmania care au creat brandul Patzaikin fashion.

ce trebuie sa faceti ca sa intrati in concurs:

povestiti cea mai frumoasa amintire a voastra de la aceasta olimpiada, intr-un paragraf, in comentarii la acest concurs.

miine seara stabilim cistigatorul.

Mult succes.


PATZAIKIN Fashion (componenta a brandului PATZAIKIN) a furnizat tinuta de defilare a echipei olimpice a Romaniei. Pentru ca hainele facute de designerul roman Olah Gyarfas au fost foarte apreciate de public, a fost realizata Colectia Romania Olimpica (toate produsele le puteti vedea aici) prin care vor fi disponibile pentru public replici identice ale acestor haine, doar pe perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice (adica in cursul lunii august). Hainele sint croite pentru sportivi, dar nu sint echipament sportiv, ci sint tinute urbane, casual, care vin bine pe orice conformatie. Materialele (bumbac, cinepa, denim) si culorile (ocru, alb, albastru inchis si gri) sint foarte naturale.

Brandul PATZAIKIN este de fapt construit doar ca un motor financiar pentru proiectele de antreprenoriat social dezvoltate impreuna cu Ivan Patzaichin in beneficiul comunitatilor din Delta, prinse in miscarea sociala Rowmania.

Colectia Olimpica Patzaikin poate fi vazuta, cumparata, dintr-un popup shop care e deschis pina pe 2 septembrie in Mall-ul din Baneasa.

afis_DIMISCAO expozitie, un curs de vara si multa inghetata
culturale
13 years ago

O expozitie, un curs de vara si multa inghetata

text de Noemi Revnic

Pentru cei care au decis sa ramana in Bucuresti in aceste zile, Muzeul National al Taranului Roman si Fundatia Outsider Art – Romania, impreuna cu APACOP – Asociatia pentru Promovarea Artei Contemporane Populare din Franta va asteapta incepand de maine cu “Salonul international de arta naiva si outsider art”. Veti admira lucrari ale unor artisti mai putin cunoscuti, care au redat intr-un fel unic arta naiva populara, impletita cu opere rezultate in urma unor cursuri de terapie prin arta. Lucrarile pot fi admirate in Sala de Oaspeti pana in data de 26 august, in fiecare zi, mai putin lunea, cand este inchis.

Astazi, Wagner Arte va asteapta intre orele 18:00-21:00 cu un nou curs de pictura pe portelan la “Maison de la Porcelaine” din strada Dr. Staicovici 19. Ca de obicei, gazdele va vor astepta cu limonade de sezon, cu cafea illy si ceaiuri, cu prajituri home made si cu deja celebra dulceata de portocale. Pentru inscrieri trebuie sa trimiteti un email la irina@wagnerarte.ro.

La final am lasat o delicatesa de sezon pe care o consum zilnic, de vreo doua luni, cu mici mustrari de constiinta gurmanda: inghetata. La Delicii din Centrul vechi este locul preferat in care merg in fiecare weekend sau cand am o fereastra intre doua intalniri, in cursul saptamanii. Inghetatele sandwich de la Napoca sunt ceva mai greu de gasit, dar merita efortul cautarilor prin oras. Sa nu uit de Frozen yogourt-ul de la yogoberry, pentru care am depasit cu mult recordul incursiunilor mele la Baneasa Mall in aceasta vara.

Un august superb in continuare, revin pe 16 august cu povesti despre mama si prietenele ei, da, da, ati citit bine.

*

Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.

0
1348
picsay-1344377782Anonimul secventa 2
filme simpa
13 years ago

Anonimul secventa 2

Cel mai frumos moment al zilei nr 2 la Anonimul s-a petrecut de fapt seara. Publicul s-a ridicat in picioare si a ovationat la sfirsitul filmului “Despre oameni si melci”, intimidindu-i putin pe Andi Vasluianu – eroul principal si Tudor Giurgiu – regizorul.

Sa vezi un film romanesc intr-un spatiu liber, cu oameni de mai multe categorii sociale, mi se pare unul dintre cele mai interesante teste pe care le poate face un producator sau un regizor. Pentru ca, spre deosebire de cei care merg in festivaluri (critici, staff etc), spectatorii obisnuiti si-au pastrat prospetimea si curiozitatea de a vedea pina la capat povestea fara sa o judece in avans. Iar reactiile lor spontane dau o energie buna in sala.

Acesta a fost motivul pentru care am vrut sa mai vad o data (prima data l-am vazut la TIFF) Despre oameni si melci – sa simt cum il vede publicul din Sfintu Gheorghe. Cum le spuneam si protagonistilor, a meritat fiecare secunda de stat in bataia tintarilor pentru ovatiile sincere de la final si pentru stinjeneala lui Vasluianu.

**

in  fotografia de mai jos este generatia noua de cineasti, cine sunt cei doi copii aflati din aplicatia Cinefili in Delta, creata de Vodafone special pentru festivalul de film Anonimul.

0
1512
The-Door1sa vedeti The Door
filme simpa
13 years ago

sa vedeti The Door

filmul asta, The Door, a deschis aseara festivalul Anonimul.

el e prezentat drept relatia speciala de prietenie dintre doua femei.

eu as spune ca e o poveste minunata despre prietenia cu sens unic, neconditionata. facuta dupa legile proprii, cu repere curate pentru ce e bun si frumos in viata.

personajul care, desi e aspru si pare rau, da dovada de o forma rara de prietenie e interpretat de Helen Mirren care e geniala.

mi-ar placea sa-l vedeti – o sansa buna e retrospectiva Anonimul de la MTR, am sa va anunt cind este programat cum se fac planificarile.

de fapt, va rog sa-l vedeti.

2
1898
anonimul-2012anonimul 2012, prima secventa
filme simpa
13 years ago

anonimul 2012, prima secventa

Aseara s-a deschis festivalul ANONIMUL, singurul festival la care publicul e juriul suprem. Pentru mine, Anonimul e si singurul festival in care ai un acces incredibil de intim la vedetele din festival: mananci cu ele, le intalnesti dimineata pe veranda casutei de langa tine etc. Asa se face ca tu – ca spectator – ai niste experiente de povestit nepotilor peste ani.

***

In masina, pe drumul catre Tulcea, Adrian Popescu de la Guerrilla a calculat cate ore a muncit Irina Margareta Nistor doar pentru a traduce peste 5000 de filme: aproape 3 ani, non-stop. Seara, la cina, Irina, invitata de noi cu drag sa stea in capul mesei, a completat: “Toata lumea isi imagineaza ca m-am imbogatit atunci, lucru foarte fals pentru ca eu am fost angajata unuia care ma platea foarte prost si daca nu-i placea filmul, nu mi-l platea deloc. La Woody Allen era asa, dar macar ma bucuram ca l-am vazut.”

***

cum a convins o pustoaica de 22 de ani 3 actori mari sa joace in filmul ei de licenta aflati din aplicatia Cinefili in Delta, unde impreuna cu Irina Margareta Nistor relatez lucruri simpatice din festival. va rog tare sa cititi cronica Irinei – pentru fiecare intimplare de ieri are o trimitere cinematografica, iar rezultatul e ca o mini istorie de cinema.

***

la editia IX a festivalului de film Anonimul sunt corespondent Vodafone, parte din proiectul Cinefili in Delta.

0
1842
picsay-1344334627bucuriile mele
personal
13 years ago

bucuriile mele

foarte rar ma intreaba lumea care-s pasiunile mele. fie ca ne intilnim fata in fata, fie ca ma roaga sa raspund la intrebari pentru cite un articol. ma gindesc ca pasiunile mele sunt la vedere, in fiecare zi scriu despre lucrurile care-mi plac.

simona florea de la autentici.ro s-a gindit insa sa ma intrebe asta pentru un interviu si, fata in fata, cu intrebarea venita pe mail a trebuit sa ma gindesc foarte serios la un raspuns.

Pasiunile mele tin de liniste… sa citesc, sa vad filme, sa merg la teatru. Nimic special. Imi place, de exemplu, sa merg dimineata in Cismigiu, e o terasa linga debarcader, pe lac si sa stau acolo sa citesc.

In ultimii ani am devenit foarte pasionata de studierea structurilor narative, am facut chiar si un curs de scenaristica, tocmai pt a invata ce fac scenaristii in plus fata de jurnalisti, asa ca citesc multe cursuri despre scrieri:)

asta e raspunsul pe care l-am dat (toate intrebarile si raspunsurile sunt aici)

*

de dimineata – sunt la festivalul anonimul, in raiul numit Delta – ma gindeam ca lucrul care ma bucura cel mai mult e linistea.

pe la 6 si un sfert dimineata toata lumea din green village dormea , era asa de liniste incit auzeam o albina care era pe mini -lacul din fata mea, unde sunt citiva nuferi.

oamenii isi doresc intotdeauna ce nu au:) eu imi doresc sa existe zile in care sa nu aud niciun glas, sa nu vorbesc nimic, sa ne intelegem cu totii prin a simti si a intui, nu prin a vorbi.

*

sa nu ma intelegeti gresit, imi face foarte mare placere sa vorbesc cu oamenii, sa descopar povesti si locuri noi si sa le spun mai departe. dar ceea ce ma bucura cu adevarat e linistea, totala, afara si pe dinauntru.

1
2322
MILA 23 coperta 1sa ne transformam sportivii in eroi
diverse
13 years ago

sa ne transformam sportivii in eroi

zilele astea, cit sunt Jocurile Olimpice, ne loveste dragostea pentru sportivi pentru ca ne confruntam cu anduranta lor, puterea de concentrare, efortul imens pe care-l fac.

ne revoltam de ce nu sunt apreciati mai mult sportivii, de ce nu se scriu carti sau nu se fac filme despre ei. de ce nu-i transformam in eroi ca la americani.

ei bine, incepem sa recuperam la acest capitol.

*

miine se lanseaza cartea de benzi desenate Mila 23, in care eroul este Ivan Patzaichin si e printre putinele incercari  romanesti de a transforma un sportiv intr-un erou.

cartea este ilustrata de Alex Talamba, apare la editura Mandragora si este sponsorizata de Vodafone.

***

ar fi frumos sa cumpere aceasta carte cit mai multi oameni pentru ca asta ar insemna un dublu beneficiu: am incuraja si alte edituri sa ne transforme sportivii in eroi, iar oamenii din Delta catre care pleaca toate incasarile cartii vor beneficia de o viata putin putin mai buna.

Cartea Mila 23 face parte din proiectul Rowmania, o miscare sociala prin care Ivan Patzaichin incearca sa dea inapoi Deltei, o parte din dragostea si succesul pe care el le-a primit.

Puteti participa la lansarea cartii miine la ora 12, la Vodafone Experience Store – in AFI Cotroceni, unde va puteti intilni si cu Ivan Patzaichin si cu ilustratorul Alex Talamba si, desigur, puteti cere autografe.

3
2435
samuel naomiincurajari pentru (para)olimpici
diverse
13 years ago

incurajari pentru (para)olimpici

imagineaza-ti ca esti la jocurile olimpice, te afli in finala si te pregatesti sa concurezi la proba pentru care te-a pregatit. simti presiunea pentru ca-ti doresti o medalie, ai muncit mult pentru asta si esti fata in fata cu proba care te poate face campion. orice greseala te poate scoate din concurs si 4 ani de munca pot disparea intr-o secunda.

poti sa-ti imaginezi asta?

mai adauga ceva la exercitul tau, de fapt mai taie – esti orb. nu vezi nimic din competitie, ai sanse la o medalie, dar nu ii vezi pe cei din tribune, doar ii auzi; ii simti.

***

stiu ca astazi suntem mai centrati ca niciodata pe Jocurile Olimpice de la Londra. suntem in doua finale pe aparate la gimanstica, fetele noastre sunt minunate, deci avem mare motiv de bucurie.

as vrea insa sa va rog sa incurajam – in avans – doi dintre cei mai speciali concurenti la jocurile paralimpice care incep pe 28 august.

Noemi (15 ani) si Samuel (17ani) Ciorap, doi frati din cluj sunt primii reprezentati ai romaniei la jocurile paralimpice la inot. si au sanse la medalii.

spre  deosebire de orice sportiv care e acum la olimpiada, noemi si samuel nu pot vedea incurajarile si sustinerea celor din tara, dar o pot auzi. si, desi e greu de crezut, pot auzi orice mesaj de la mare departare.

special pentru primii inotatori romani la jocurile paralimpice a fost creata o aplicatie pe facebook. scrieti un mesaj de incurajare pentru Noemi si Samuel si un soft special le citeste mesajul.

sustine-i pe Noemi si Samuel aici

***

Lansarea aplicației face parte din campania “Hai România! Împreună putem învinge!” lansată recent de către Olympus, prin care eforturile echipei paralimpice de înot sunt susținute direct. La baza acestei campanii se află o acțiune de colectare de fonduri petru
achiziționarea de echipament, asigurarea accesului la antrenamente și a prezenței echipei la Jocurile Paralimpice de la Londra, care se desfășoară în perioada 29 august – 9 septembrie. Astfel, pentru fiecare sticlă de lapte OLY vândută, Olympus va dona câte 10 bani echipei paralimpice de înot.

***

Până la startul în cursa pentru o medalie paralimpică, Samuel si Naomi se antrenează intens – zilnic înoată aproximativ 10 kilometri, având săptămânal opt antrenamente la bazin și trei – patru la sala de forță. Copiii au plecat duminica împreună cu antrenoarea lor, Emeșe Maniu, în Sierra Nevada, Spania, unde își vor putea efectua antrenamentele în condiții similare unei competiții precum cea din cadrul Jocurilor Paralimpice.

“Lupta este la fel de aprigă şi la fel de grea pentru toţi înotătorii din lume. Înotul este cea de a doua probă paralimpică în funcție de numărul de sportivi calificați, de aceea este nevoie de foarte multă muncă pentru a face o figură frumoasă la prima participare românească în această competiție”, recunoaste Emese Maniu.

***

deci, daca va rog eu tare tare trimiteti un mesaj de incurajare pentru Naomi si Samuel, scrieti aici 3 cuvinte?

Imaginati-va cit de frumos e sa primeasca incurajari de la oameni pe care nu-i cunosc si sa descopere ca sunt zeci de oameni care sunt alaturi de ei intr-o experienta care le poate schimba viata.

pt voi a imagina – imagine – are mai mult sens. vedeti.

P.S. de fiecare data cind vad fotografia de mai sus, cu Naomi si Samuel in bazin, cu ochelarii de inot la ochi ma gindesc ca sportul ne face egali: daca n-ati  fi stiut ca au deficiente de vedere, ati fi facut diferenta intre ei si alti inotatori.

3
3810
nadia 1976Gimnastica si marketing
diverse
13 years ago

Gimnastica si marketing

la Olimpiada din 1976 nimeni nu stia nimic despre lotul roman de gimnastica, toata presa isi concentra atentia pe gimnastele din germania si URSS, dar Bela Karoly a avut strategia lui. iata o foarte frumoasa lectie de marketing.

(fragment din cartea Scrisori catre o tinara gimnasta – Nadia Comaneci,  ed Humanitas)

***

Antrenamentul oficial este o sansa pentru toate gimnastele de a-si realiza exercitiile la aparatele si in sala in care se va tine competitia. Fiecare echipa are 20 de minute la fiecare aparat si cele mai multe sportive executa programe reduse astfel incit sa evite accidentarile de ultim moment din cauza tracului. Tribunele sunt ticsite cu fani, presa si arbitri. (…) In 1976 echipa  romaniei era total necunoscuta si Bela era constient ca trebuie sa schimbam ceva daca voiam sa avem o sansa de cistig.

“Acum intra in sala echipa olimpica a Romaniei…” s-a auzit vocea crainicului repetind numele tarii noastre, insotite de citeva aplauze politicoase. Era momentul sa intram pentru antrenamentul oficial, dar Bela ne tinea pe loc in tunelul ce ducea spre arena, nedindu-ne voie sa intram. Toate eram imbracate in costume rosii, cu parul prins in coada de cal. Bela ne instruise sa intram marsaluind ca soldatii si sa ne facem programul fara greseala.

Crainicul a repetat anuntul. ” domn profesor ne cheama”, am indraznit eu. Bela a zis sa-i lasam sa astepte.

Cind in cele din urma am intrat, toata sala s-a uitat la noi pentru ca nu ne prezentaseram la timp. Aplauzele au fost ceva mai animate si simteam cum ne urmaresc cu ochii. Eram in orice caz o prezenta exotica. Comparativ cu celelalte gimanaste (care aveau paroape 20 de ani ori peste), eram de=a dreptul minuscule si purtam costume identice. Gimnastele din celelalte tari aveau costume individualizate si treceau de la un aparat la altul. Nu si noi. Fara un moment de odihna, am evoluat concentrate si fara greseala. Cind am coborit de pe birna, antrenorii, celelalte gimnaste si oficialii priveau uluiti.

A doua zi, fosta echipa necunoscuta a Romaniei trebuia sa se ascunda de ziaristi.

***

7
3519
anonimul-2012Anonimul vine iara!
filme simpa
13 years ago

Anonimul vine iara!

de miine incepe festivalul de film anonimul, iar asta inseamna ca miine seara o sa fiu intr-un colt de rai numit sfintu gheorghe.

dintr-un motiv pe care nu mi-l explic, festivalul anonimul are pentru mine un sentiment de familie;

am fost de mai multe ori la TIFF, am mai multi prieteni care lucreaza la cluj pentru festival, il stiu pe Tudor Giurgiu dinainte de a o  cunoaste pe Miruna Berescu (primul director TIFF, a doua director Anonimul). as avea deci motive sa ma simt “acasa” la Cluj. imi place la TIFF foarte mult, dar niciun alt festival la care am fost nu -mi da acest sentiment ca Anonimul.

anul asta Tudor Giurgiu are doua filme prezentate pe durata festivalului (un scurt metraj – Un alt craciun- si lung metrajul Despre oameni si melci)

poate ca are legatura cu echipa de organizatori mai mica – pe care o stiu aproape integral. despre niciun membru al echipei altui festival nu stiu cum s-a casatorit, cum a devenit parinte si alte detalii de familie, cum stiu despre gasca din spatele Anonimul.

poate are legatura cu specificul festivalului pentru ca totul se petrece intr-un spatiu mic si nu mai exista distanta intre vedetele invitate si restul publicului.

poate are legatura cu delta. nici nu stiti cum fac strainii cind ajung acolo. anul trecut am mers in masina cu 3 muzicieni germani care sustineau un concert in festival. s-au plictisit pe drum – 4 ore cu masina , pe caldura, a fost destul- , au mai prins viata cind s-au suit in barca si-am pornit prin delta… dar cind am ajuns la sf gheorghe si mergeam cu barca prin stufaris, soarele era la apus, ziceau non stop “it’s heaven! amazing” 🙂

oricum festivalul e special pentru ca e facut de oameni aparte. si-mi place ca si vodafone s-a prins de asta. ad-urile din acest an sunt geniale (vreau sa-l cunosc pe domnul care le-a scris, sigur a fost la anonimul)

***

merg in festival ca sa continuam impreuna cu Vodafone si Irina Margareta Nistor proiectul de anul trecut “cinefili in delta”. e mai greu de data asta pentru ca anul trecut eram 3 bloggeri si puteam compensa cumva munca Irinei, acum sunt doar eu fata in fata cu ea care este un super jurnalist, nu doar un critic de film f bun. plus ca stie toate toate filmele din festival pentru ca ea le-a selectionat (la scurt metraj) sau le-a subtitrat (lung metraj).

pe pagina de facebook vodafone veti afla zilnic informatii de la festival si, cum spuneam si anul trecut, mi se pare o initiativa minunata: sa pui informatii culturale -live – intr-un spatiu in care nu sunt foarte multi oameni interesati de un asemenea festival de nisa si sa-i faci cumva sa citeasca acele informatii – premiindu-i daca stiu sa raspunda la intrebari -, e o forma subtila de culturalizare. si-mi place f mult proiectul.

***

miine ma duc “acasa”, la anonimul. va voi relata din colt de rai in fiecare zi.

**

am si eu o “tanti sanda” la care maninc macar o data pe durata festivalului. face o salata de peste cu ceapa marinata vai vai vai …

0
1740
Liuli Pumpkin boxLiuli Gongfang – dragonul si pestisorul de sticla albastra
diverse
13 years ago

Liuli Gongfang – dragonul si pestisorul de sticla albastra

text de Sorana Savu

M-am gandit initial ca o sa va povestesc si despre Liuli si despre Mario Cioni intr-un singur post, pentru ca ei sunt “generatia noua” de maestri ai cristalului. Dar ar fi pacat sa condensez efortul lor in cateva paragrafe, fiindca nu-i usor sa demonstrezi ca se poate crea ceva original si frumos chiar si in urma unor nume ca Galle, Lalique, Baccarat sau Daum.

Loretta Hui-shan Yang – cea care a pornit in China Liuli Gongfang (in traducere “Atelierul de pasta de sticla”, pentru ca in China lumea nu le prea are cu brandingul) a avut o cariera de succes, zice-se, in Taiwan, in anii ’70. In 1987, a pus punct vietii de actrita si si-a propus sa invete si sa aduca in China tehnicile marilor artisti europeni – in speta “cire perdue”, o tehnica superba, care se mai regaseste in decorarea bronzului, si e in masura sa creeze efecte de culoare extraordinare. Zis si facut. Realizati ca rezum in trei cuvinte o munca de vreo 11 ani, da?

Atelierul de Pasta de Sticla a avut, in 1998, o expozitie la Victoria & Albert Museum, iar celebra institutie londoneza i-a cumparat Lorettei, pentru colectiile sale, mai multe piese – printre care si cutia dovlecel, creata chiar de Loretta. In fiecare an, Liuli primeste distinctii pretutindeni in lume si realizeaza piese din cristal demne de orice muzeu de arta, moderna sau nu, din lume.

Numele pieselor, veti vedea, sunt foarte chinezesti – romantice, criptice, poetice. Multe dintre subiectele traditionale ale culturii chineze sunt suflate in pasta nobila de sticla, alaturi de flori neinchipuite, din sticla mata, translucida si transparenta, imbinata fara cusur si fara ezitare, de o maniera care iti taie rasuflarea. Cea mai recenta colectie a ei se numeste, logic pentru ca e Anul Dragonului – Arising From the East, The Dragon.

Anul trecut, cand am fost in China, mi-am dorit sa ma intorc de acolo cu un singur obiect, care sa fie si sa ramana, cumva pentru mine, vesnic China. Obiectul acela e un dragon semnat Liuli Gongfang.

Mall-ul in care l-am gasit, un mall snob cum gasesti numai in tarile noastre pline de bani proaspeti, opunea, pe acelasi coridor, boutique-urile Baccarat si Swarovski cu Atelierul de Pasta de Sticla. Nu discutam preturile Liuli, care oricum mi se par ireal de scazute raportate la calitatea si valoarea artistică a majoritatii pieselor pe care LE VINDE. Dar, prin comparatie, marcile europene erau mici, manieriste si comerciale, cu preturi fondate pe un heritage insuficient reprezentat in colectiile zilei. In timp ce in Atelierul de Pasta de Sticla, magia creatiei era vie si vibranta.

Gasiti multe exemple ale talentului echipei Liuli pe site-ul American – liuli.com. Aici va arat doar trei mostre. Faceti abstractie de piesele care vi se par ‘chinezisme’ si uitati-va la cele zdrobitor de originale – tot ce pot sa va spun e ca, in Beijing, inainte sa optez pentru dragon, m-am gandit mult sa-mi cumpar un pestisor de cristal albastru de la Liuli. Uitati-va la pestisorii ei albastri si veti scapa de obsesia kitsch-urilor odioase din vremea comunista, care tronau pe milieu-uri si ne priveau cu ochi… sticlosi de pe televizor.

Sorana Savu este specialist in comunicare , senior partner Premium Communication

0
2998
AFIS Why democracyFilme si limonada albastra
culturale
13 years ago

Filme si limonada albastra

* text de Noemi Revnic

“WHY DEMOCRACY?” Este numele festivalului de film documentar dedicat democratiei si drepturilor omului care se desfasoara la MTR in perioada 3-8 august. Organizatorii acestui eveniment sunt British Council si Asociatia Pro Democratia . Au fost selectate 22 de filme documentare proiectate pana acum in peste 200 de tari, cu o audienta de peste 300 de milioane de spectatori. Nu va asteptati la filme cu happy end si sirop, ci la subiecte destul de dure care fac parte din realitatea acestui secol care isi poarta razboaiele si mascaradele politice in fata televizorului si mai nou, pe Facebook si pe twitter. Actiunea filmelor se desfasoara in Marea Britanie, Bolivia, China, Croatia, Cuba, Danemarca, Republica Democrata Congo, Egipt, India, Iran, Italia, Kenia, Republica Liberia, Pakistan, Rusia, Africa de Sud, Spania si Statele Unite ale Americii. Filmele sunt in limba engleza si au subtitrare in limba romana, iar intrarea este libera. Aici gasiti mai multe detalii despre acest festival inedit si programul filmelor.

Destul de aproape de MTR, pe strada Mahatma Gandhi se afla Galeria AnnArt, care va asteapta pana in 8 septembrie cu “artZoom de vara”, o expozitie cu 34 de lucrari de pictura, sculptura, grafica si desen semnate de Sorin Ilfoveanu, Stefan Caltia, Laura Covaci, Francisc Chiuariu, Dorin Cretu, Adrian Ilfoveanu, Mircea Roman, Paul Neagu, Vladimir Setran, Constantin Rusu, Paul Timofei si Monica Timofei. In plus, joia este ‘’jour fixe”, cu limonada albastra, creatia statement a galeriei. Aici gasiti mai multe detalii

Un weekend minunat va doresc si un august cu soare si ceva ploi calatoare.

*

Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.

0
1416
patzaikin 1ii admiri pe olimpicii romani? dovedeste-o
moda
13 years ago

ii admiri pe olimpicii romani? dovedeste-o

zilele astea Olimpiada ne-a salvat moralul si ne-a dat motive de bucurie: sportivii nostri au luat medalii in fiecare zi si, desi noi n-am avut niciun merit, succesul lor a fost si al nostru.

ce-ati zice sa le aratam olimpicilor nostri ca ii iubim?

va provoc la o competitie cu un premiu olimpic: un tricou ca acela pe care l-au purtat olimpicii romani in festivitatea de deschidere.

arata-ne ca esti fan-ul olimpicilor, ca-i sustii intr-un mod unic (fa un banner, scrie pe blog-ul tau, fa orice -ti trece prin minte dar trimite o dovada – un link aici sau pe mail cristina.bazavan la gmail).

ai timp sa te organizezi pina duminica la ora 12.00. transmite mesajul tau catre olimpicii romani (va ajunge la ei, oricare dintre ei e mentionat, promit) si unul dintre cele mai rivnite obiecte pe care le poarta la Londra – tricoul olimpic in editie limitata – va fi al tau.

succes. in competitia asta – cu mesajul atit de frumos pentru ca este pentru olimpici – mai mult ca niciodata e valabila zicala “important e sa participi”

***

PATZAIKIN Fashion (componenta a brandului PATZAIKIN) a furnizat tinuta de defilare a echipei olimpice a Romaniei. Pentru ca hainele facute de designerul roman Olah Gyarfas au fost foarte apreciate de public, a fost realizata Colectia Romania Olimpica (toate produsele le puteti vedea aici) prin care vor fi disponibile pentru public replici identice ale acestor haine, doar pe perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice (adica in cursul lunii august). Hainele sint croite pentru sportivi, dar nu sint echipament sportiv, ci sint tinute urbane, casual, care vin bine pe orice conformatie. Materialele (bumbac, cinepa, denim) si culorile (ocru, alb, albastru inchis si gri) sint foarte naturale.

Brandul PATZAIKIN este de fapt construit doar ca un motor financiar pentru proiectele de antreprenoriat social dezvoltate impreuna cu Ivan Patzaichin in beneficiul comunitatilor din Delta, prinse in miscarea sociala Rowmania.

Colectia Olimpica Patzaikin poate fi vazuta, cumparata, dintr-un popup shop care e deschis pina pe 2 septembrie in Mall-ul din Baneasa.

***
zilele viitoare va spun povestea echipamentelor si va fac cunostinta cu norocosul care s-a intilnit cu toti olimpicii romani ca sa-i masoare. fiecare haina a fost creata special pe dimensiunile lor.


***

implicarea mea in aceasta campanie este pro bono si din tot sufletul.

later edit: Diana Gradinaru s-a inscris in concurs, via email, cu wall-ul sau de facebook unde posteaza zilnic multe incurajari pt sportivi

Din tot sufletul ii sustin si eu pe olimpici. Nu tin musai sa o dovedesc, dar tricoul e atat de tentant incat mi-am spus ca pot sa particip si eu la concurs cu wall-ul meu de Facebook. Sunt alaturi de ei si cred ca ar trebui sa fim toti, sa-i incurajam, sa-i felicitam chiar si atunci cand pierd, sa aratam ca ne pasa si ca apreciem si promovam valorile Romaniei. Eu incerc sa fac asta. Atat cat pot, bineinteles.

*

Adina C s-a inscris via email cu aceasta fotografie a miinii ei:)

“Pentru ca olimpicii romani de la Londra ne fac inima sa vibreze cu bucurie si mandrie! Hai Romania!”

4
3857
scrisori-catre-tanara-gimnasta10 reguli esentiale – Nadia Comaneci
carti simpa
13 years ago

10 reguli esentiale – Nadia Comaneci

ieri am citit cartea Scrisori catre o tinara gimnasta – Nadia Comaneci ( pe care Humanitas a lansat-o impreuna cu EVZ) si dupa ce am citit fragmentele de mai jos ( si alte citeva) , i-am dat un mesaj Nadiei.

*

la Campionatele Europene, cind Nadia a invins-o pe Ludmila Turisceva, campioana mondiala si olimpica en titre…
*

N-am sa uit niciodata expresia infringerii de pe chipul ei, cind a urcat linga mine pe podium si m-a sarutat pe obraz. Inca pastrez fotografia, deoarece ea a fost idolul meu. Nu puteam sa ne spunem nimic; vorbeam limbi diferite, dar in acel moment am simtit ca era o campioana adevarata si as fi vrut sa am macar o parte din eleganta ei.
Cred ca poti transfera asupra propriei persoane o parte din ceea ce admiri la altii. Nu poti sa copiezi stilul sportiv al altuia si sa ajungi in top, dar poti deveni un om mai bun daca inveti din modul lui de a se comporta.

*

Nimeni nu stie cind anume intra in istorie. Nu exista manuale de specialitate in domeniu, care sa-ti spuna cum sa faci fata momentului. Pot sa-ti spun doar ca este un lucru obisnuit, asemeni unui balas la paralele.

*

In viata ma ghidez dupa 10 reguli esentiale.
(…)

1. Stapineste elementele de baza.
2. Concentreaza-te asupra detaliilor.
3.Succesul nu este la indemina oricui – ca sa ajungi la el trebuie sa te lupti.
4. Recunoaste-ti greselile si invata din ele.
5. Defineste succesul din propriul tau punct de vedere.
6. Bucura-te de inceputuri – orice lucru are la baza o temelie.
7. Fa mai mult decit ti se cere.
8.Fii original – lasa o semnatura inconfundabila.
9. Fii gata sa te sacrifici – gustul gloriei va fi cu atit mai dulce.
10. Pastreaza nestirbita dragostea si pasiunea pentru ceea ce faci.

*
nu ma cunoaste, nu ne-am intilnit niciodata, dar mi-a raspuns.


***

cartea Scrisori catre o tinara gimnasta poate fi gasita la chioscurile de ziare.
invidiati-l pe Alex Conupentru ca fotografia de pe coperta e facuta de el

2
2830
martin-schoeller-Douglas-Gabby-600x450super jurnalism despre sport
jurnalism
13 years ago

super jurnalism despre sport

Time are un numar special dedicat Olimpiadei 2012 cu citeva povesti demential scrise, insotite de fotografii de Martin Schoeller.

doua imi plac in mod special.

Lolo”s No Choke – povestea atletei Lolo Jones care a ratat teribil la Olimpiada de la Beijing (concura la 100m garduri, a lovit 9 din cele 10 garduri, a iesit pe 7, desi era marea favorita) si care vrea sa -si ia revansa la Londra.

unul dintre cele mai frumoase fragmente:

When the gun went off, the Australian girl got out on me. Se beat me to the tirrd hurdle. You know, I was cool and calm about it. She had been doing that all year, and I would always get her in the end.
(…)
And then there was a point after that where I was like, WOW, these hurdles are coming up really, really fast. You have to make sure you don’t get sloppy in your tehnique. I was telling myself to make sure my legs were snapping out. So I overtired. I tightened up a bit too much. That’s when I hit the hurdle. Honestly, I should have relaxed a little bit and just run. Instead, I was just so paranoid because they were coming up so fast, I snapped it down too fast.

You know, when I hit it, I though I would still be able to get a medal. But when I crossed the line, I knew how bad it was. I collapsed on the track, and I couldn’t stop thinking. I just wish the nest Olympics were tomorrow.

***

a doua poveste minunata este cea despre gimnasta Gabby Douglas, care face parte din echipa care tocmai a cistigat medalia de aur: echipa SUA.

cind era olimpiada de la beijing, gabby l-a vazut la tv pe antrenorul echipei Chinei si-a zis ca el e cel care o va face campioana. cind antrenorul s-a mutat in statele unite, si-a convins familia sa o lase sa se mute in Iowa, fara parinti, ca sa fie antrenata de el.

Chow was initially reluctant to take Douglas on. He recognized her talent but wasn’t keen to move such a young girl away from her family. (…) She was sacrificing being with her mom in order to be the best gimnast she can be, and that touched my heart”, he says.

copilul a fost mutat intr-o noua familie , cu 4 fetite mai mici, ca sa poata fi mai aproape de antrenor. iar astazi e deja campioana olimpica iar disney vrea sa-i ecranizeze povestea.

***
ambele povesti – care-s f lungi, 4 pagini de revista – merg adinc in viata sportivelor si te fac sa intelegi sacrificiile pe care le fac sportivele. sunt atit de intim scrise, iar reporterii au fost geniali, incit Jones vorbeste chiar despre virginitatea sa si despre faptul ca nu si-a gasit un iubit pentru ca nu a avut timp.

geniale povesti. povestea lui Lolo e integral pe net, aici, iar povestea lui Gabby aici

dar cumparati revista de la chioscuri mai sunt multe alte povesti minunate in ea:)

4
3274
scrisori-catre-tanara-gimnastaScrisorile Nadiei Comaneci
carti simpa
13 years ago

Scrisorile Nadiei Comaneci

Astazi Bela spune ca a avut intotdeauna teoria lui in ce priveste copiatul. El zice ca daca te iei dupa stilul si sistemul de antrenament al marilor gimnaste, ale tale n-o sa fie niciodata la fel de bune; aproape identice, dar nu tocmai.
Vii mereu din urma, dar nu iei prim planul. Insa daca produci gimnaste unicat, ele au sansa de a le surclasa pe celelalte.
Cred ca teoria lui Bela este valabila si in viata. Incercind sa fii altcineva, nu deschizi nici o usa. dar daca esti unic, te faci observat!

*
Cred in viata disciplinata -uneori chiar prea mult. Asta depinde de ce viata vrei sa duci si de ce anume vrei sa realizezi. Chiar si acum cind merg la serviciu, imi adeplinesc obiectivele datorita disciplinei. Daca la 2 dupa amiaza am conferinta de presa, inainte de dus ma pregatesc, revad ce am de facut, ma sui in masina si sosesc la timp. Ma preocupa cele mai mici detalii – cind as putea sa fac un antrenament de treizeci de minute, cit o sa-mi ia dusul, daca am sau nu am timp pentru micul dejun sau daca nu ar trebui sa-l iau in timp ce lucrez. Pot sa ofer ce am eu mai bun daca ma organizez atent si daca respect programul. Iata ce inseamna o viata disciplinata.

***

sunt doua fragmente din cartea – Scrisori catre o tinara gimnasta – Nadia Comanesci , o carte autobiografica, nu la fel de emotionala ca aceea pe care a scris-o acum multi ani Ioan Chirila, insa o carte care – pentru ca e scrisa de o americanca (Nancy Anne Richardson Fisher) – e mai buna decit orice biografie scrisa la noi. are structura, fiecare scrisoare e motivationala (sunt 13 scrisori), are verb si ritm.

de citit neaparat, e foarte motivationala si f emotionanta pe alocuri. plus, pt ca intimplarile sunt povestite la multi ani de la petrecerea lor, distanta da obiectivitate si o eleganta a marturisilor.

Cartea care a aparut la Humanitas, poate fi gasita la chioscurile de ziare ( a iesit ieri cu Evenimentul zilei) si se citeste f usor. are 210 pagini, in format foarte mic. in 2 ore ati rezolvat-o:)

2
2529
s100814_sacramonepg-verticalRomanul din spatele unui aur american la JO
diverse
13 years ago

Romanul din spatele unui aur american la JO

de dimineata, americanca Alexandra Raisman proaspat laureata cu aur pe echipe la gimnastica a postat pe twitter:

Alexandra Raisman ‏@Aly_Raisman
Last night after medal ceremonies I ran over to Mihai and put the gold medal around his neck, he was hysterically crying, it was so special.

Mihai, cum va asteptati dupa nume, e roman. Mihai Brestian (acum Brestyan) a facut parte din echipa antrenorilor nationalei romancelor, apoi a antrenat echipa Israelului. Acum, impreuna cu sotia sa, Silvia, are o academie de tenis in America.

Din cit de emotionant si special e mesajul sportivei pe twitter, Mihai Brestyan pare a fi un antrenor f special.

7
3383
OnteachingJournalism1eu, interviuri, marketing, freelancing…
munca mea
13 years ago

eu, interviuri, marketing, freelancing…

daca m-as uita “din afara” saptaminile astea la ce face cristina bazavan, mi-as imagina ca e intr-o campanie de imagine: prea multe interviuri pe o perioada scurta.

asa s-a nimerit; nu sunt in nicio campanie de imagine, n-am solicitat eu niciun interviu, n-am rugat pe nimeni sa scrie nimic despre mine. asa s-au legat lucrurile. si mai sunt citeva sa vina.

***

in numarul care se afla acum pe piata al revistei Biz vorbesc despre Freelancing.

trei intrebari si raspunsurile lor aici, restul in revista pe care o puteti citi online aici

Ce sfat ai da cuiva care cocheteaza cu ideea de a face freelancing dar care nu are curajul sa porneasca pe acest drum?

Sa se gindeasca la aceasta decizie cu mult inainte de a trece la fapte si sa-si construiasca un brand personal: sa poata fi identificat cu o competenta “e cel mai bun pentru cutare job”. Iar ca sa ajunga la aceasta recunoastere e nevoie de multa munca inainte de momentul T zero al “libertatii”. Ma incrunt de cite ori ma intreaba cineva care acum a terminat scoala “cum sa ma fac freelancer” pentru ca nu stiu sa raspund. Eu am ajuns la freelancing dupa 16 ani de munca, in radio si in presa scrisa, ani in care am avut proiecte (interviuri/ emisiuni/ campanii) care au purtat semnatura mea, dar am invatat si ceea ce inseamna industria media, am cunoscut oameni cu putere de decizie in publicitate, companii etc. Cind vrei o cariera ca freelancer trebuie sa stii foarte bine care-ti sunt aptitudinile si cit de mult rezisti la munca; sa nu te amagesti pentru ca te pacalesti pe tine si pentru orice nereusita e doar vina ta.

De ce anume ai nevoie ca sa faci freelancing?
De disciplina in primul rind. Oamenii se gindesc ca freelancing inseamna o vacanta perpetua, ca faci ce vrei oricind vrei, ca dispui de mult mai mult timp liber. De fapt, singura modificare este ca tu iti esti propriul administrator si trebuie sa faci totul cit mai eficient. Sefi ai mult mai multi; fiecare dintre cei care te-a subcontractat pentru un job e seful tau.
Asa ca muncesti mai mult decit atunci cind erai angajat, mai ales pentru ca rezultatul muncii te reprezinta pe tine, nu o companie. Si de asta depinde daca vei mai primi si alt contract.
Apoi, cum spuneam inainte, e nevoie de un brand personal puternic, sa-ti fie recunoscute competentele intr-un domeniu pentru ca degeaba aplici pentru diferite proiecte, daca oamenii nu stiu de tine sau nu-ti cunosc munca.

Care e pentru tine cel mai frumos cuvant din limba romana?
Simte! , imperativul verbului “a simti”.
E o replica intr-o piesa de teatru (Purificare, de Sarah Kane) care spune asa “Daca nu simti, n-are niciun rost.” E un exercitiu dificil sa te preocupe mai mult ce simti (fara sa-ti dezvolti ego-ul), decit ceea ce gindesti; esti tot timpul ca un acrobat pe sirma, intr-un echilibru precar, dar merita efortul.

***

pentru site-ul fishington post , cei de la fundatia Friends for Friends mi-au adresat 10 intrebari despre cum vad eu marketingul, cum combat imaginea pe care ei o au despre mine… intregul interviu il cititi aici, mai jos doua dintre raspunsuri

Ai facut o multime de lucruri. Ce-ti place tie mai mult: jurnalismul glossy, activismul digital, munca de radio, marketingul de presa, vorbitul la conferinte? Unde te regasesti cel mai bine?

Daca spun ca nimic din toate astea nu este acel CEVA? Cel mai mult imi place sa fac interviuri, sa scriu profile ale unor oameni in care eu am vazut altceva decit ceea ce stie lumea despre ei. Prefer scrisul pentru ca acolo am controlul, pot sta 3-4 ore pe un fragment de text pina cind ajung la o forma care sa te faca sa simti, nu doar sa intelegi ceea ce are subiectul meu de aratat.

Altfel, de exemplu, activitatea de speaker – pentru ca ma scoate din mediul meu – ma consuma teribil: slabesc 2 kg pentru 10 minute de speech. As putea zice ca o fac pentru a-mi mentine silueta :), dar de fapt perseverez ca sa-mi depasesc niste frici.

Activismul e cu dus si intors. Eu prefer sa spun ce gindesc, dar sa nu impun nimanui nimic. Sigur ca de la un moment dat, cind expunerea si credibilitatea sunt suficient de mari, chiar si asta poate fi o forma de activism. Dar daca exista si o parte de smerenie, se face diferenta.

Insa lucrurile pentru care ma mobilizez imediat sunt cele care poti salva vieti, poti schimba viata copiilor etc.

Care din personalitatile cu care ai luat contact / intervievat te-a impresionat cel mai tare si cu ce.

Pastrez in minte niste detalii care m-au emotionat. Vanessa Redgrave care mingiia un sal de casmir, cu o miscare foarte lenta si tandra, in timp ce spunea ca boala mamei ei a fost cumplita si-a transformat-o intr-un monstru; ochii inlacrimati ai lui Vlad Ivanov cind povestea despre profesorul de la Scoala Populara de Arta din Botosani, cel care i-a sadit gustul pentru actorie; unghiile foarte scurte ale Millei Jovovich, care tradau femeia practica, nicidecum diva pe care o promoveaza ca imagine publica; privirea fotografei Annie Leibovitz – mereu in lateral, niciodata catre cel cu care vorbea – semn de o mare, mare timiditate. Am o lista foarte lunga de asemenea amintiri. Acum ma gindesc ca as putea scrie un articol cu toate aceste detalii.

***

multumesc frumos ca imi cititi munca, altfel nu as fi fost interesanta pentru a acorda interviuri.:)

1
2324