noua campanie de promovare a ziarului Vanguardia din spania se numeste Desnuda = adevarul gol golut si este ilustrata cu reclame in care politicieni importanti sunt goi goluti
Advertising Agency: Delta, Quito, Ecuador
Creative Director: Pablo Mayoral
Art Directors / Copywriters: Marcelo Calderón, Oswaldo Terreros
pe minunatul site de design al sanzianei, visuell.ro, am descoperit la categoria SHOP (obiecte pe care le face chiar ea) acest taburet minunat care costa 150 ron. e in mai multe variante de culori.
cind Sanziana mi-a decorat casa in care m-am mutat, a gasit o solutie f smart sa mai ascunda din multele carti pe care le detin: valize vechi pe care le-a vopsit si cu care a facut o structura ca un castel la marginea patului, sau asezate strategic in casa:)
astazi am descoperit un artist care face casute din valize vechi, artist despre care sunt absolut sigura Sanziana nu avea habar.
artistul se numeste Bo Christian Larsson si puteti vedea mai multe dintre creatiile sale pe acest site
casa mea nu vi-o arat:) dar Sanziana pregateste de luni o maaaaaaaaaaaaare si frumoasa surpriza pentru online.
sunt momente in care Bucurestiul arata precum capitala altei tari.
aseara, de exemplu, la metrou la universitate (acolo unde era niagara acum vreo luna cind ploua tare) era o imagine incredibila.
in mijlocul pasajului, pe pufi colorati, stateau studenti la arte si arhitectura, ascultind prelegerea unei tinere din Cehia despre cum uneori nu e nevoie de spatiu mare ca sa faci lucruri creative.
mi s-a parut ca printre trecatorii care s-au oprit era si domnul Vlad Paunescu, proprietarul Castel Films, dar nu sunt f sigura pentru ca eram pe partea cealalta.
la doar citiva metri distanta de locul cu prelegerea (unde era si un proiector si se aratau schite si filmulete), e amplasat un teren de fotbal parte dintr-o campanie cu campionatul european de fotbal. pe terenul ala , 2 copii se jucau cu o minge imaginara, din lumina.
mai sus, cind sa ies catre Teatrul National, erau promoterii de la o ciocolata care cadoriseau lumea ca sa ii faca seara mai dulce.
pentru citeva clipe, in pasajul de la Universitate, aseara, m-am simtit mai bine (si mai mindra) decit in orice alta capitala europeana.
cind eram studenta as fi facut orice sa merg la manifestarea dlui Boursicot, Noaptea Devoratorilor de Publicitate
am si mers la 4 sau 5 dintre editii si am plecat de fiecare data cu o multime de idei. la unele spoturi am fost revoltata, la altele am fost uimita, unele m-au incintat, altele m-au intrigat, dar de cele mai multe ori am apreciat creativitatea si mi-am spus “eu nu cred ca m-as fi gindit la asta”
noaptea devoratorilor de publicitate e locul in care vezi spot dupa spot ore in sir si concentrezi creativitatea a mii de oameni in citeva ore de vizionari. e un regal de creativitate si, daca va bate gindul sa faceti o meserie creativa, ar trebui sa fiti acolo.
vineri seara. 15 iunie. sala palatului. ora 21.00. 290 de spoturi publicitare reunite sub numele “energie pentru creativi”. iar blogul meu e partener media:) (n-as fi crezut asta nici daca ar fi urlat cineva la mine in studentie)
daca vreti sa fiti acolo, anuntati-ma. am 2 invitatii duble de facut cadou. inscrieti-va cu un comentariu in care sa spuneti cu ce va ocupati ca sa vad cit de creativ e job-ul vostru.
vineri dimineata stabilim cistigatorul.
*
Anul acesta evenimentul Noaptea Devoratorilor de Publicitate este organizat de 4 ACE și MSA Events și va realiza un turneu de excepție în 8 orașe din țară. La București, evenimentul va avea loc pe 15 iunie, la Sala Palatului și se va bucura de prezența inițiatorului Jean Marie Boursicot. Pentru prima dată, evenimentul ajunge într-un road show unitar în diferite puncte din țară – Constanța, Brașov, Galați, Arad, Iași, Timișoara, Cluj, în perioada august-noiembrie.
Biletele sunt disponibile pe ticketfan.ro și biletoo.ro, în rețeaua de magazine Flanco, la Sala Palatului, în magazinul Unirea la parter și în librăria Anthony Frost prețurile fiind, în funcție de categorie, de 40 lei, 60 lei, 70 lei.
*
si un spot din selectiile anilor trecuti:)
ne luptam toata viata cu propriile reactii, unii incearca sa se slefuiasca, altii se iau de buni asa si merg mai departe.
dar slefuirea e una dintre cele mai frumoase parti din viata; sa poti sa lupti cu propriul ego, sa poti sa te motivezi ca sa misti muntii.
cei mai frumosi oameni pe care i-am intilnit in viata mea stiau ca “nimic nu e imposibil”, ca “cele mai mari razboaie sunt in mintea noastra, nu in afara ei” si munceau in fiecare zi ca sa fie mai buni. desi sunt cei mai buni.
***
daca ati rivnit vreodata la forta oamenilor MARI, daca v-ati intrebat vreodata “oare ei cum reusesc sa razbata mereu?” (si n-ati dat vina imediat pe “relatii/prietenii etc” constienti fiind ca oamenii in cauza chiar muncesc), am un premiu pentru voi:
o invitatie la un workshop cu 3 dintre cei mai importanti traineri din Ro, Adrian Florea, Andy Szekely si Octavian Pantis : “Automotivarea, forta din spatele reusitei”
Spune-mi de ce crezi ca ai nevoie sa participi la acest seminar si poti fi tu cistigatoarea. Miine seara alegem cistigatoarea/cistigatorul.
***
Daca nu sunteti norocosul cistigator, dar credeti ca e important sa faceti in viata lucrurile care va plac , ca e importanta perseverenta si pasiunea cu care faci ceea ce iti place, dar cu toate astea inca mai luptati cu voi ca sa avansati in perseverenta si in forta de a va urma pasiunea, inscrieti-va aici la conferinta.
astazi H&M a anuntat colaborarea cu casa Martin Margiela pentru toamna acestui an.
Margiela este unul dintre cei mai misteriosi designeri; belgian de origine, fost colaborator al lui Jean Paul Gaultier, Martin Margiela nu a acceptat niciodata sa fie fotografiat; toate contactele sale cu presa se fac fie via fax, fie via email.
e recunoscut pentru etichetele cu numere, n-are logo, n-are un scris special pe haina, in schimb are niste croieli f f speciale, cu volume si e un designer care nu e interesat de trend, ci mai degraba sa creeze o haina speciala, atemporala.
fotografia nu ilustreaza noua colectie pt H&M. data de tinut minte 15 noiembrie 2012
o sa fiu lipita de magazine, am deja 2 sacouri Margiela, din colectiile trecute:)
m-am gindit mult zilele astea: cind am sa am certitudinea ca noua putere e buna? cind am sa stiu ca USL nu e PSD-ul dlui Iliescu cu o palarie mai moderna?
USL a cistigat localele si, daca nu si-o ia in cap si joaca hora victoriei vreo 3 luni, va cistiga si parlamentarele, apoi prezidentialele vor fi mai accesibile.
in ultimii doi ani au fost nenumarate momente in care mi-a fost foarte rusine ca ma reprezinta un presedinte ca Dl Basescu. ca atunci cind l-a jignit pe Majestatea Sa, Regele Mihai, sau atunci cind se plimba singurel pe linga lac admirind ratele pentru ca niciun alt presedinte de stat european nu dialoga cu dinsul. sau ca ieri, cind a facut din nou o gafa grobiana dovedind incultura in fata Printului Charles, confundind Jubileul de Diamant cu o aniversare matrimoniala.
(nu va faceti iluzii ca Printul Charles n-a inteles ce spunea presedintele nostru – mariaj e cuvint international, numele tatalui sau era acolo in propozitia pe care n-a mai tradus-o translatorul oficial -, e insa un diplomat educat si rafinat , asa ca nu va comenta niciodata gafa celui care reprezinta Romania)
nu mai vorbesc de gafele incredibile si de nesimtirea/ tupeul subalternilor guvernamentali ai domnului Basescu.
*
imi doresc deci, foarte mult, sa se schimbe puterea. sa ne reprezinte cineva care sa nu ne faca de ris. sa nu parem maimute in slapi la plaja si nici unii care folosesc risul in combinatie cu rigiiala pentru pauzele in care n-au ce zice.
dar o sa stiu ca USL e o alegere buna cind nu vor schimba de dragul schimbarii. cind vor pastra la conducerea institutiilor care au performat pe oamenii pe care ei nu-i plac.
mi-am fixat un target: ICR si Horia Roman Patapievici. cu focus pe ICR NY, chiar si ICR Londra (care face niste lucruri minunate acum la Olimpiada).
oamenii astia au facut pentru imaginea Romaniei cit trei campanii ale Elenei Udrea cu frunze, flori, gradini.
cei de la ICR NY au promovat Romania prin cultura in toate marile ziare americane, dar nu in stilul romanesc “sa va dau o spaga ca sa scrieti ceva”.
au construit prin multa munca conexiuni pe termen lung intre presa culturala americana si oamenii care au avut ceva de spus in cultura romaneasca din ultimii ani: de la artisti plastici pina la muzicieni, de la autori de benzi desenate pina la regizori de teatru sau film.
iar legaturile astea vor continua sa functioneze daca sunt intretinute cu bune rezultate profesionale.
**
astept sa vad cit de nonpolitici vor fi cei din USL in fata rezultatelor adevarate in domeniul pe care eu il inteleg. asa am sa stiu daca noua putere e mai buna. asa isi vor cistiga votul meu pentru prezindentiale. cit va fi contat votul meu.
La TIFF am descoperit (stiu, cam tirziu, dar …) un advertorial amuzant despre Biscuitii Belvita. La o prima citire nu mi se parea chiar foarte amuzant, dar dupa ce m-am asezat la masa (cina, adica) cu doi prieteni, oameni seriosi, fani ai textului respectiv, si-am inlocuit in poveste biscuitii cu floricelele, laptele cu vinul, dimineata cu seara, am creat o compunere de rideau si chelnerii impreuna cu noi. De risul nostru, ei neavind habar ce scriam acolo.
Am pictat 4 pagini (n-am mai scris de mina atit de mult de la examenele la scoala) si, intr-un moment de luciditate, plus o ramasita de bun simt, am decis sa nu facem publica proaspata noastra compunere.
[caption id="attachment_17392" align="alignnone" width="300" caption="manuscris \"de ce sunt importante floricelele\""]
[/caption]
*
astazi am fost invitata la un mic dejun surpriza. la locul intilnirii am descoperit ca invitatia era lansata de reprezentatii companiei care are (si) biscuitii Belvita. surpriza a fost ca ne-am plimbat cu bus-ul cu etaj si, in puncte cheie ale capitalei, am testat biscuitii in combinatii tocmai potrivite pt micul dejun: cafea, lapte, suc de portocale sau fructe.
a fost foarte simpatica ideea, iar micul dejun absolut inedit; soarele nu era inca puternic (ne-am plimbat pe la 9.30 dimineata), am avut muzici simpatice in casti, prieteni cu care ma vad rar alaturi ca sa mai discutam una alta.
dar eu tot timpul m-am simtit ca si cum Doamne Doamne m-a mustrat parinteste pentru distractia de la Cluj.
in urmatoarele dimineti cind voi minca biscuitii primiti cadou, voi avea timp sa mai meditez la asta.
P.S. eu maninc Belvita nu la micul dejun, ci drept gustare intre mese, mai ales cind sunt pe drumuri (masina/tren/avion) pentru ca dintr-un pachetel imi potolesc foamea pe moment. precizez asta ca sa respect adevarul istoric:)
un tinar din Cluj, Matei Plesa (22 ani), a inceput un proiect video in care readuce in atentia publica meserii rare sau uitate.
o face pe banii lui, pe timpul lui si – ce e si mai frumos din povestea asta – tot ceea ce face e “autodidact”.
“vrea sa susțin și, eventual, promovez aceste vechi meserii, valori romanești care sunt din ce în ce mai rare si evitate de tineret.”, asta e crezul lui, iar dorinta sa e sa afle cit mai multa lume de proiect.
nu vrea bani, vrea doar ca povestile sa fie sharuite. sa ajunga la cit mai multa lume. si promite ca va avea o serie lunga de meserii rare.
iata povestea unui lutier (fabricant de viori) – Markus Barbarosa. Dl Barbarosa sta in Cluj si e cotat ca unul dintre cei mai importanti lutieri din lume. Matei s-a dus si a vorbit cu dinsul, ca sa documenteze in digital meserii despre care copiii nostri s-ar putea sa afle doar de pe internet.
Hai sa-l ajutam pe Matei sa aiba cit mai multi vizitatori pentru povestile descoperite de el. blogul lui e mateiplesa.com
Am vazut zilele trecute la TIFF, pe un post local de televiziune, Transilvania TV, un reportaj despre satenii care locuiesc in Valea Zalanului, satul in care si-a construit casa Printul Charles.
Era intervievata o batrina de peste 70 de ani care povestea cam asa:
“cind o venit prima data i-am dat dulceata facuta de mine, din cirese din curte. i-o placut si o zis ca-mi trimite de la el miere. si dupa ce o plecat, a venit prin posta un borcan cu miere de acolo de la el, din albine printese. buna miere, dar mai dulce e a noastra”
si cum va intelegeti cu el?, a intrebat reporterul
“aaa, pai vorbim in germana. el vorbeste mai prost asa, dar ne intelegem. e un om simplu, ce zice aia face. si se poarta frumos.”
***
Printul Charles a fost astazi in Bucuresti. Putin mai tirziu va arat imagini de la Garden Party tinut la Ambasada Marii Britanii, celebrarea locala a Jubileului de Diamant, o petrecere privata la care presa nu a avut acces.
in week end am votat blogurile de beauty care s-au inscris la Scoala de Beauty Blogging by L’Oreal. aveam de ales 15 din 40 de bloguri pentru finala care tine o luna si care are drept premiu seminarii de blogging & beauty journalism, plus refacerea temelor de blog pentru 5 finaliste.
fiecare dintre jurate (mai sunt in juriu si vor tine seminarii pentru cistigatore, Liliana Ionescu si Dana Sota ) am votat individual, dupa ce am studiat blogurile. partea simpatica este ca, desi n-am vorbit deloc intre noi despre preferinte, la sfirsit a rezultat urmatoarea chimie:)
20% dintre bloguri au avut 3 DA
66% au trecut cu 2 de DA de la juriu
13% cu cate 1 Da dar a ales reprezentantul L’Oreal
Matching (ponderea propunerilor finalistelor din partea unui jurat care sa mai fi avut un vot din partea altui jurat):
Cristina – Dana – Lili – 20% dintre alegeri
Cristina – Dana – 53%
Dana – Lili – 40%
Cristina – Lili – 60%
Cum am ales?
M-am uitat la relevanta la tema (sa fie un blog preponderent despre beauty), la originalitate (majoritatea fetelor au testat de-a lungul timpului aceleasi produse – am punctat cele care au scris dintr-un unghi original, nu doar transcriind beneficiile si ingredientele produsului din comunicatul de presa), perseverenta (cit de des scriu pe blog) .
Iata finalistele. Luni au primit prima tema – un articol de scris pina la sfirsitul saptaminii. Votam din nou dupa aparitia acestui articol, dar le si trimitem fetelor citeva sfaturi pentru imbunatatirea blogurilor lor. In fiecare saptamina vor avea o proba noua, asa ca voi reveni cu detalii.
Stati cu ochii pe ele, veti invata si voi lucruri noi despre blogging.
Bafta fetelor!
Kjartan Sveinsson, domnul de la clape din trupa Sigur Ros, e membru in juriul TIFF2012 asa ca e la Cluj.
ieri a participat la interviurile din Piata Mare, moderate de Mihnea Maruta, ocazie cu care am descoperit ca domnul Sigur Ros e f f frumusel (are niste ochi albastru gri), dar si foarte timid.
cit a fost Q&A a raspuns aproape monosilabic, dar dupa ce s-a terminat intilnirea nu s-a mai dat plecat; a facut fotografii, a dat autografe si a stat pur si simplu de vorba cu tinerii care erau fanii trupei. e un domn cu foarte mult bun simt si cu o sinceritate care te incurca uneori.
ca atunci cind a fost intrebat despre etichetarea muzicii lor drept “post rock” si-a raspuns: ei, e bullshit de jurnalisti. o eticheta.
ce-a mai povestit:
Nu sunt un fan Britney Spears, dar imi plac citeva dintre cintecele ei. In general nu ascult muzica. Poate Bob Dylan cind spal vase. Si Prince cind fac curat.
Am inceput sa invat sa cint la instrumente la 6 ani, mai tirziu am urmat Conservatorul; stiu sa cint la mai multe instrumente, dar nu imi pun problema care dintre ele imi place mai mult, pentru ca nu cint perfect la niciunul
Nu dam muzica noastra pentru reclame pentru ca noi credem ca muzica e a ascultatorilor, nu exista motive pentru a o comercializa.
Avem intotdeauna intelegere pentru studentii care vor sa foloseasca muzica noastra in filme; stim ca au bugete mici si de multe ori nu le cerem bani pe drepturile de utilizare.
***
si desigur, una dintre primele intrebari a fost cea la care se gindesc toti fanii trupei.
E foarte posibil sa venim sa cintam in Romania, dar nu anul acesta, poate anul viitor.
***
Altfel, frumuselul Sigur Ros e tatal unei fetite de 3 ani, a vrut sa compuna muzica pentru desene animate, dar nu s-a inteles cu regizorul si a abandonat proiectul.
Iata-l pe Kjartan Sveinsson alaturi de colegul meu de vizionari de filme, Catalin Anchidin
***
as vrea sa remarc aici, cit de inteligenta a fost alegerea de a invita in juriul TIFF un membru din trupa Sigur Ros.
baietii au un public maricel in Romania – da, multi hipsteri -, dar nu sunt atit de populari cit sa fie massmarket.
anul acesta TIFF are multi super invitati – va povestesc curind despre Claude Lelouch si despre Geraldine Chaplin care vin azi, respectiv miine in Cluj
Imi place mult mult campania asta P&G. sper din tot sufletul ca le si vor duce pe mamele olimpicilor la Londra, sa fie alaturi de ei cind concureaza.
mi-ar placea sa vad filmulete si cu reactiile lor din tribuna.
stie cineva cine a facut campania asta?
felicitari!
e un articol din the guardian din aceasta simbata despre ce fac oamenii care nu si-au intilnit Alesul/Aleasa.
motiv pentru mine sa va intreb “ce veti face daca nu-l (o) veti intilni pe barbatul/ femeia THE ONE?” (desigur intrebarea n-are legatura cu revista cu acelasi titlu de la noi)
***
ma gindeam in timp ce citeam articolul din the guardian daca eu cred in ideea ALESULUI.
ei bine, nu prea cred.
cred ca e mai degraba un standard setat in mintea noastra inca de pe vremurile cind ni se citeau basme si erau feti frumosi pe cai albi.
dar nu cred nici in casatorie :), cum nu cred ca omul e facut sa fie monogam. totul e o conventie sociala si presiunea sociala la care suntem supusi din cauza ei.
cred in parteneriate si in complementaritate. nu cred in “jumatatea ta” si in “cel/cea care completeaza intregul”
ma rog, e 7 dimineata sunt in tren, am scuze ca povestesc despre asta:)
dar intrebarea ramine: Si daca nu-l intilnesti pe THE ONE?
mi-ar placea sa va citesc parerile:)
noua mea tinta pentru vacanta este: Manor Giraffe – o proprietate privata cu pensiune completa si multe girafe care traiesc, la propriu, cu tine.
adica iau micul dejun cu tine:)
ai si confort.
cam mai mult confort:)
nu m-am uitat inca la pretzuri (ca sa mai pot visa o vreme), totul se petrece undeva pe linga Nairobi, dar mi se pare o minunata destinatie de vacanta. ca-n povesti. site-ul pensiunii e aici.
imaginati-va o cina in aer liber, intr-un decor somptuos, cu mincaruri fine, fresh care imbina bucataria italiana cu bucataria moleculara (inovatiile acelea uluitoare care-ti explodeaza intr-o multime de arome si texturi in gura), plus 30 si ceva de invitati care mai de care mai rafinati.
cina asta va exista si eu am treaba cu ea:)
***
din aceasta saptamina sunt implicata intr-un proiect creativ f f simpa. o ajut pe Ana Wagner, artist plastic si magician in portelanuri, in crearea unui obiect care va fi piesa centrala pe masa la aceasta cina foarte speciala, parte din proiectul Collaborazioni, sustinut de Peroni.
mai avem ajutoare inca doua echipe creative: Adrian Oianu cu Alex Moise, plus chef Roberto dal Seno si Cristina Mazilu, primii au in grija modul in care masa poate fi ornata prin vestimentatie, cei din urma au in grija meniul: reinterpretarea gastronomiei italiene intr-o maniera inovatoare.
***
prima intilnire de lucru a fost marti seara, cind desigur Roberto ne-a gatit niste minunatii.
Ana are deja o idee despre obiectul nostru, dar ne-ar placea sa auzim si parerile voastre. De saptamina viitoare incepem documentarile, schitele (mai mult ea), productia obiectului (tot mai mult ea). Eu voi fi un sfatuitor simpatic si promit sa va spun povestea obiectului pe care-l vom aseza pe masa, la loc de onoare.
Am stabilit ca va fi portelan alb, desenat cu albastru si poate argintiu/auriu. restul va povestesc pe parcursul evolutiei evenimentelor
***
ce au facut celelelat echipe si care e stadiul proiectelor lor , puteti afla aici
Foto: Griffon& Swans
daca as avea de ales, daca mi s-ar da optiunea asta, toata viata mea as face interviuri.
***
ieri am petrecut 4 ore intr-un minunat interviu care se va transforma intr-un articol. azi am petrecut 3 ore cu patru oameni diferiti care se vor transforma in alte 4 mini povesti. primul interviu va fi public, cele din urma sunt in numele unei companii si ii vor ramine pentru utilizare privata.
dar in ambele situatii, cind conversatia mergea catre directii foarte private, ma gindeam la privilegiul interviului: intrebi lucruri pe care in mod uzual nu le vorbesti nici cu cel mai bun prieten/ sotul/sotia, nu pentru ca n-ai fi curios, ci pentru ca e o obisnuita si nu le mai vezi.
daca se intimpla magia, daca omul din fata ta are incredere in tine sau, pur si simplu, vrea sa povesteasca- din multe motive: vrea sa se arate lumii, e bine dispus etc – , se formeaza un flux de informatie si energie teribil. si oricit de mult ti-ar fi solicitat atentia , oricit de lunga ar fi fost intilnirea pleci cu maxima energie.
am mai scris (de fapt, am si demonstrat, destul de stiintific🙂 ) ca interviul e ca sexul. poate ca daca profesorii de la jurnalism ar putea preda tehnicile de interviu din aceasta perspectiva, am avea jurnalisti mai entuziasti, mai veseli si mai satisfacuti de munca lor.
e un mare privilegiu sa te poti uita in vietile oamenilor.
anul asta la TIFF pe linga filme foarte tari, se asculta si muzica electro, iar partea spectaculoasa este ca in play list sunt trupe internationale foarte variate. Baba Zula (Turcia), Nôze (Franţa), DJ-ii Nico de Transilvania (Marea Britanie), Buscemi (Belgia) si Sekuoia (Danemarca).
super concertul va fi luni, 6 iunie, seara, iar biletele pot fi cumparate de pe www.biletmaster.ro sau la casieriile TIFF din Cluj.
partea simpatica este ca am un bilet de dat la concurs;
daca mergi la cluj/ esti din cluj si vrei la concert spunem care e cel mai simpa lucru care ti s-a intimplat la TIFF in oricare dintre ani.
alegem un cistigator miine seara care merge la super concertul electro.
daca nu cistigati biletul la mine, puteti incerca miine la Chinezu sau Ciulea
cel mai bun sfat pe care l-am primit vreodata de la un stilist a fost “ ia-ti un costum de baie verde, cit mai verde, smarald daca gasesti”
cind am insistat sa aflu de ce e asa de important sa am costum de baie verde, a inceput o lunga prelegere despre cum chiar si cind nu esti deloc bronzata, pielea se va vedea frumos intr-un costum verde; despre optimismul pe care -l transmiti celor din jur, despre cit de usor este de asortat cu orice alta rochie de vara (ajunsese la culorile din natura, costumul de baie era “tulpina florilor celorlalte tinute:) )
ce-am pastrat din toata acea intilnire e legat de beneficiile culorii verde si, da, vara, o folosesc mult in vestimentatie – pentru ca, avea dreptate, poate fi baza pentru o multime de tinute florale.
mai tirziu am descoperit si beneficiile “verdelui” care trateaza interiorul si nu ma refer aici la cromoterapie, ci la ceaiul verde.
am mai scris despre aceste avantaje, acum vreau sa va dau o veste buna.
a aparut ceaiul verde care contine Stevia, un indulcitor suta la suta natural, ceea ce face ca aportul sau caloric sa fie redus. tradus “in limba costumelor de baie” – ceaiul verde care te mentine supla.
50 de kcal per 250 ml este aportul caloric pe care-l are noul Ice Tea Ceai Verde cu Lamiie – prima bautura racoritoare din Romania, al carei continut de zahar a fost inlocuit partial cu un indulcitor suta la suta natural. indulcitorul natural e Stevia, o planta recunoscuta pentru beneficiile sale medicale – este folosita in America de Sud de mai bine de 200 de ani in reglarea nivelului zaharului in singe, dar si in curele de slabire – pentru ca taie senzatia de foame.
asa ca vara asta Verdele are si alte conotatii, nu doar fashion, ci si sanatos – de la green tea, dar si care te mentine supla – Ice Tea Ceai verde cu lamiie.
***
P.S. ca sa vedeti ca nu scriu fara sa fiu in cunostinta de cauza, iata o dovada de pe biroul meu. in noptile mele lungi de lucru, ceaiul verde e mai bun decit cafeaua:)
