e un text scris in 2012 atunci am citit-o in engleza, intre timp a fost lansata si in Romania cartea sa biografica
in cartea lui Alan Arkin , an improvised life, e descrisa o intimplare pe care am povetsit-o multor prieteni.
*
cind era pusti, Arkin (care stia ca va fi actor de la 5 ani si mergea la toate spectacolele si filmele care-i ieseau in cale) a mers sa vada un film care luase multe oscaruri. cind a iesit din sala de cinematograf avea, asemeni multor milioane de spectatori, ginduri bune despre film si despre actorul din rolul principal, despre tehnica lui. dar in acelasi timp era urmarit de sentimente de gelozie, de cit de mic era el in comparatie cu actorul de pe ecran si chiar tristete profunda care conducea catre depresie.
“de ce nu pot sa ma bucur de munca omului?” s-a certat, stiind ca actorul isi pusese toata viata si tot sufletul in rol.
peste ceva vreme a vazut un alt film si-a plecat din cinematograf plutind pe nori, cu un incredibil sentiment de bucurie si incintare. din nou o interpretare incredibila, dar cu un efect total diferit.
a avut nevoie de citeva saptamini de autoanaliza ca sa ajunga la urmatoarea concluzie:
“the actor who won the academy award was trying to impress me. (…) in spite of all the atention he received, the audiences had not been given a genuine experience. they were applauding their own intelligence at recognizing the actor’s tehnical prowess.(…)
on the other hand, the second actor presented me with the gift of a whole person, fully articulated and realized, un-self-conscious and completely filled with his own joy at doing the work.”
***
cred ca e la fel si in viata: uneori admiram pe cineva mai degraba pentru ca admirindu-l, ne recunoastem noua capacitatea/inteligenta de a valida o valoare; alteori, trecem din admiratie la iubire pentru ca stim ca acea valoare se expune cu tot sufletul, oricit de fragil ar ramine in fata noastra.
si, ca in cele mai multe cazuri, e vorba de ego. si despre smerenie, cind suntem noi “actori”.
Annie Leibovitz a intrat in rolul primului Artist in Residence al IKEA in ianuarie 2023. Prin colaborarea sa cu IKEA, Leibovitz prezinta unele dintre cele mai impresionante perspective din cel mai recent Raport privind viata acasa, transpunandu-le in portretele uimitoare a 25 de persoane din 7 tari din lume.
Cinci tineri fotografi pasionati vor avea oportunitatea unica de a fi instruiti de Leibovitz și IKEA. Aceștia vor avea aceeași sarcina creativa ca și Leibovitz: aceea de a exprima prin intermediul fotografiilor perspectivele Raportului anual IKEA privind viata acasa.
Programul de mentorat se adreseaza fotografilor cu varste cuprinse intre 18 și 25 de ani, care sunt invitati sa se inscrie pana pe 30 iunie. Programul desfașurat in perioada iulie – noiembrie 2023 le va oferi celor cinci participanti sfaturi și sprijin din partea lui Leibovitz, mentorat din partea expertilor IKEA, printre care se numara și Marcus Engman, directorul de creatie al Ingka Group, precum și remuneratie pentru munca lor.
IKEA va dezvalui mai multe informatii despre modul in care va prezenta portretele finale surprinse pe durata parteneriatului cu Annie Leibovitz, iar lucrarile participantilor vor fi prezentate la finalul colaborarii cu acest Artist in Residence.
Am mai povestit ca am avut onoarea de a o intalni pe Annie Leibovitz. Va doresc din tot sufletul sa va faceti curaj si sa va inscrieti in program (dati-le copiilor dvs pasionati de fotografie stirea).
Va fi nu doar despre fotografie, ci si despre timiditate si curaj, pentru ca doamna Leibovitz este o persoana f f f timida.
Felul in care care ne gandim la noi insine si la abilitatile noastre ne influenteaza fundamental parcursul in viata – de la felul in care ne formam familia, construim relatii de prietenie pana la cum luam decizii in cariera sau cat de mult ne stresam pentru lucruri care nu tin de noi.
Zilele trecute in timp ce editam interviul cu producatorul documentarului Nasty, Cosmin Hodor (e un interviu pe care l-am facut special pentru TIFF, dar a fost realizat cu mult inainte dat fiind programul lui Cosmin, il cititi aici), m-am reintors sa ascult o conferinta pe care el o mentiona cu Horia Tecau la TIFF 2020 (o ascultati aici). Am remarcat inca o data cum explica modul in care a invatat sa nu ia personal greselile din meciurile de dublu, sa nu dea vina pe partenerul lui.
In esenta el spune ca a invatat de mic sa destructureze ce a gresit si sa se orienteze catre a corecta ce nu a fost bine, fara sa ia nimic personal.
Discutia are mai multe nuante ( e despre tenis, dar poate fi aplicata si in viata), pentru ca intr-un meci de dublu nu e loc de ego, trebuie ca fie partener sa stie exact care e caracterul si tipologia colegului, la ce reactioneaza spre motivare, dar si obiectivele lor – mindsetul – sa fie tot timpul pe pozitiv, pe sa facem mai bine.
Mi-am adus aminte de cartea psihologului Carol S Dweck care analizeaza mindsetul si cum am foarte mare nevoie in aceste zile de o reasezare a gandurilor si motivatiilor, am citit-o. (in engleza, in kindle, dar intre timp – bucurandu-ma profund de ea si stresandu-mi prietenii cu ce scrie doamna – am luat-o si pentru ei, la lecturi obligatorii, mai ales ca am descoperit ca e tradusa la Editura Curtea Veche)
Cum defineste doamna psiholog Carol Dweck, de la Universitatea Stanford fix mindset/ mentalitatea fixa vs growth minsetul/ mentalitatea flexibila.
Stiinta ne-a spus candva ca creierul uman se opreste din dezvoltare in copilarie, insa acum stim ca acesta evolueaza si se schimba in mod constant. Multe parti ale creierului raspund la experiente, iar “software-ul” nostru poate fi actualizat prin invatare.
– O mentalitate fixa: in aceasta mentalitate, oamenii cred ca inteligenta lor este fixa si statica.
– O mentalitate de crestere: in aceasta mentalitate, oamenii cred ca inteligenta si talentele pot fi imbunatatite prin efort si invatare.
Persoanele cu o mentalitate fixa cred, de obicei, ca nivelul lor de inteligenta si abilitatile sunt innascute. In propriile cuvinte ale Dr. Dweck, persoanele cu mentalitate fixa cred ca “au o anumita cantitate [de inteligenta] si atat, iar apoi obiectivul lor devine sa para tot timpul inteligente si sa nu para niciodata proaste”.
Pentru persoanele cu o mentalitate de crestere, insa, acestea inteleg ca a nu sti sau a nu fi bun la ceva poate fi o stare temporara – astfel incat nu trebuie sa se simta rusinate sau sa incerce sa demonstreze ca sunt mai inteligente decat sunt in prezent.
Dweck afirma ca, in cadrul unei mentalitati de crestere, “elevii inteleg ca talentele si abilitatile lor pot fi dezvoltate prin efort, o buna predare si persistenta”.
O mentalitate de crestere considera inteligenta si talentul ca fiind calitati care pot fi dezvoltate in timp.
Acest lucru nu inseamna ca persoanele cu o mentalitate de crestere presupun ca ar putea fi urmatorul Einstein – exista inca variabile in ceea ce putem realiza cu totii. O mentalitate de crestere inseamna pur si simplu ca oamenii cred ca inteligenta si talentele lor pot fi imbunatatite prin efort si actiuni.
O mentalitate de crestere recunoaste, de asemenea, ca esecurile sunt o parte necesara a procesului de invatare si le permite oamenilor sa “revina” prin cresterea efortului motivational.
Acest tip de mentalitate vede “esecurile” ca fiind temporare si schimbatoare si, ca atare, o mentalitate de crestere este cruciala pentru invatare, rezilienta, motivatie si performanta.
Si da exemple de mari sportivi care au ratat primele examene de evaluare in sporturile respctive pentru ca aoi, prin mii de ore de antrenament, au facut istorie in sport. E si o trimite la cartea lui Malcom Gladwell – tipping poit – in care se remarca ca e nevoie de minimum 10.000 de pre de exercitii pentru a excela intr-un domeniu.
Cei care adopta o mentalitate de crestere au mai multe sanse sa:
– Sa adopte invatarea pe tot parcursul vietii
– Sa creada ca inteligenta poate fi imbunatatita
– Sa depuna mai mult efort pentru a invata
– Sa creada ca efortul duce la maiestrie
– Sa creada ca esecurile sunt doar piedici temporare
– Considera feedback-ul ca pe o sursa de informatii
– Accepta de bunavoie provocarile
– Priveasca succesul altora ca pe o sursa de inspiratie
– Priveste feedback-ul ca pe o oportunitate de a invata
*
Intr-o mentalitate fixa, oamenii cred ca atributele, cum ar fi talentul si inteligenta, sunt fixe – adica, ei cred ca se nasc cu nivelul de inteligenta si talentele naturale pe care le vor atinge la varsta adulta.
O persoana cu mentalitate fixa evita, de obicei, provocarile din viata, renunta usor si se simte intimidata sau amenintata de succesul altor persoane. Acest lucru se datoreaza in parte faptului ca o mentalitate fixa nu vede inteligenta si talentul ca pe ceva ce se dezvolta – este ceva ce “esti”.
Mentalitatea fixa poate duce la o gandire negativa. De exemplu, o persoana cu o mentalitate fixa ar putea esua la o sarcina si crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca nu este suficient de inteligenta pentru a o face. In timp ce o persoana cu o mentalitate de crestere ar putea esua la aceeasi sarcina si crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca trebuie sa petreaca mai mult timp exersand.
Persoanele cu o mentalitate fixa cred ca trasaturile individuale nu se pot schimba, indiferent de cat de mult efort depuneti, si sunt mai predispuse:
– Sa creada ca inteligenta si talentul sunt native, cu ce te nasti, cu aia defilezi toata viata.
– Sa evite provocarile pentru a evita esecul
– Ignora feedback-ul din partea celorlalti
– Sa se simta amenintate de succesul altora
– Ascunda defectele pentru a nu fi judecati de ceilalti
– Creada ca efortul depus este inutil
– Priveasca feedback-ul ca pe o critica personala
– Renunte cu usurinta
Cercetarile lui Dweck au constatat, de asemenea, contrar opiniei populare, ca este mai benefic sa nu lauzi talentul sau abilitatile naturale, ci sa lauzi procesul. In special, ar trebui recompensate efortul, strategiile, persistenta si rezilienta. Aceste procese joaca un rol major in furnizarea unui feedback constructiv si in crearea unei relatii pozitive intre elev si profesor.
Printre beneficiile suplimentare ale unei mentalitati de crestere se numara:
– Reducerea epuizarii
– Mai putine probleme psihologice, cum ar fi depresia si anxietatea
– Mai putine probleme de comportament
Felul in care ne gandim la intelectul si talentele noastre nu numai ca afecteaza modul in care ne simtim, ci poate afecta si ceea ce realizam, daca ne mentinem noile obiceiuri sau daca vom continua sa dezvoltam noi abilitati.
Sigur ca astazi, in epoca social media cand o poza cu tine primeste mai multe validari decat munca ta, e greu sa stai pe linia corecta a lucrurilor. Dar pentru asta trebuie sa ne slefuim ego si sa avem o lista proprie de criterii de evaluare in functie de obiectivele noastre si progresul pe care-l facem catre ele, ca sa nu cautam validare la cei din jur.
Prezenta la TIFF a lui Oliver Stone nu e doar ceva super spectaculos si emotionant pentru generatia care a crescut cu filme ca Natural Born Killes sau Nixon sau JFK, e si un semnal serios pentru o problema care ar trebui sa ne preocupe pe toti.
Nicicand nu era un moment mai potrivit pentru un documentar care vorbeste despre energia nucleara, intorcand subietul pe toate partile.
Vorbim mult despre amenintarea incalzirii globale, despre terminarea resurselor, dar pe de alta parte avem tot mai multe “unelte” de trai esential pe care nu le putem folosi fara energie.
Asa ca are foarte mult sens sa existe un documentar care sa ne vorbeasca pe sleau despre energia nucleara.
Puterea documentarului “Nuclear Now” care a fost prezentat la TIFF (si e posibil sa ajunga si in cinematografe) e data de cineastul premiat cu Oscar care documentat la sange (asa cum ne-am obisnuit cu toate filmele lui de fictiune, dar inspirate din fapte reale) dar care reuseste sa expuna totul accesibil si intr-o stare de spirit cât se poate de pozitiva, desi e un subiect greu de dus.
Filmul e o incursiune fara precedent in industriile nucleare din Franta, Rusia si SUA si e castigator al premiului CICT-UNESCO Enrico Fulchignoni la cea mai recenta editie a festivalului de la Venetia.
Un sceptic recunoscut al energiei nucleare, care a devenit un tocilar stiintific aproape ametit de ea atunci când a intervievat o noua generatie de inovatori si sustinatori, Stone este ultima persoana la care te-ai astepta sa faca un documentar cu un asemenea subiect,
Extrem de practice si de analitic, el destructureaza toate temerile noastre privind energia nucleara si amintirile noastre despre dezastrele mult mediatizate de la centralele nucleare -, argumentând ca numarul de decese de la Three Mile Island (zero), Cernobil (aproximativ 30) si Fukushima (unul) paleste in comparatie cu numarul regulat de decese din industria carbunelui, a biomasei si a petrolului.
Desi radiatiile sunt inca o sursa de ingrijorare, energia nucleara a fost mult timp cea mai simpla si mai sigura optiune.
Dar este greu, dupa cum recunoaste regizorul (si ne aminteste in imaginile sale), sa ne scoatem din mintile noastre ingrijorate imaginile de la Hiroshima, filme precum “Godzilla” si “Sindromul China” si glume despre pesti cu trei ochi.
Si, in conditiile in care consumul de energie este in crestere in intreaga lume, spune Stone, am fi nebuni sa nu profitam de modelele de centrale nucleare cu emisii zero, usor de extins.
Va recomand sa vedeti documentarul lui Oliver Stone pentru ca e ceva ce ne atinge direct, consumul de energie.
Candva ma gandeam ca mai rau decat o pandemie poate sa fie o pana generala de curent pentru ca cele mai multe lucruri pe care le folosim zilnic sunt pe baza de electricitate si nulte dintre intrarile din alimentara de exemplu, sunt tot pe baza de electricitate.
Ma folosesc de acest prilej, pentru ca vorbesc rar despre asemenea subiecte – nu ma intalnesc prea des cu ele in activitatea mea sa mai spun cateva lucruri.
In Romania avem la Cernavoda o centrala nucleara. Si iata ce spune domnul director de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghita: „Nuclearelectrica saluta premiera filmului Nuclear Now la prestigiosul Festival de Film Transilvania de la Cluj Napoca si eforturile foarte apreciat regizor Oliver Stone de a prezenta adevarul si beneficiile energiei nucleare, o sursa de energie curata, sigura si rezilienta. In acelasi timp, este o mandrie pentru noi ca si reprezentanti ai SN Nuclearelectrica SA, sa vizionzam acest film care promoveaza beneficiile energiei nucleare, Romania avand la CNE Cernavoda (Nuclearelectrica) una dintre cele mai sigure si performante centrale energo-nucleare din lume, care functioneaza la cele mai inalte standarde de aproape 27 ani. In prezent, energia nucleara acopera aprox. 20% din necesarul energetic al Romaniei, iar cele doua reactoare de la Cernavoda se afla in topul international, pe locul 1 si respeciv 3, din peste 440 reactoare la nivel global, in ceea ce priveste factorul de productivitate si siguranta.”.
2. Pentru confortul vostru psihic luati-va o baterie solara mare care poate alimenta mai multe lucruri. Si un radio cu baterie solara (in cazul unui cutremur, ambele va vor ajuta foarte mult)
Despre filmele lui Oliver Stone care imi place f f mult pentru incapatanarea lui de a spue altfel lucrurile, am scris si pe urban.ro, unde sunt 5 filme pe care vi le recomand din inima. Are mult mult mai multe foarte faine.
Update ora 17.23 Ca urmare a articolului meu doamna/domnisoara a trimis mail catre toate agentiile sa rectifice prezenta mea in portofoliul lor
Astazi la ora 13 a plecat catre agentiile de publicitate o prezentare de la agentia You Talent care sustine ca ma reprezinta si pe mine printre multi altii.
Sunt si cativa oameni faini acolo, dar si multe fete in chiloti, asa ca imediat prietenii din agentii au inceput sa ma intrebe daca stiu ceva de grevyo si daca sunt parte din aceasta agentie.
Habar nu am cine e, mailul a plecat de la luiza ganea care e sigur o sarlatanca pentru ca nu a vorbit niciodata cu mine sa ma reprezinte.
In plus, e atat de habarnista doamna sau domnisoara incat trece in prezentarea mea ca ei pot vinde urban.ro/ Bazavan.ro.
Daca i-ar fi placut cartea si ar fi citit pe site-urile de specialitate ar fi aflat ca urban.ro are vanzarile exclusive la EAD firma de publicitate a lui Orlando Nicoara, care e de altfel partenerul meu in proiectul urban. ro
Dar intre atatia chiloti, ca sa dea bine la clienti sa punem si pe cineva serios.
Am informat-o pe dna ganea ca urmeaza sa-i dau in judecata daca nu vad o dezmintire publica si, evident, daca nu ma scot din prezentarea lor. Pana la ora 16.00 cand scriu acest articol nu mi-a raspuns nimeni.
Sunt sigura ca o sa tot apara sarlatani de felul asta, acum cativa ani cineva isi facuse un cont de fb cu numele meu si cerea bunuri de la designeri. I-am trimis direct politia la usa.
Eu nu solicit nimanui niciun bun, de niciun fel. Deci daca primiti asemenea solicitari sunt false.
In contracte publicitare pentru urban.ro ma reprezinta Nicoleta Nedea la EAD, iar in dreptul meu imi negociez contractele
Pentru cei care faceti asta, sa stiti ca sunt de multi ani in aceasta meserie si agentiile de publicitate, precum si multi clienti, au numarul meu de telefon si verifica direct cu mine de fiecare data.
Si nu voi ezita nicio clipa sa semnalez sarlatania si sa va dau in judecata.
Va recomand din inima sa ocoliti agentia you management, sunt hoti dovediti.
Acesta este textul care a plecat catre agentii insotit cu multe prezentari de oameni cu activitate in online. e fals, e sarlatanie, #casastiti (greselile de gramatica sunt ale luizei ganea )
***
Buna dragilor,
Suntem o agentie ce impresariem peste 100 de Artisti si Influenceri, impreuna cu care putem face postari Instagram, Tik Tok, Facebook sau Youtube super cool ,pentru brandurile existente in portofoliul vostru. Impreuna cu Macroinfluencerii si Microinfluencerii nostrii am colaborat cu peste 100 de branduri de top, cu rezultate foarte nice si preturi foarte mici.
De ce sa ne alegi pe noi? Pentru ca suntem o echipa cu un vibe super cool, atenti la nevoile si profilul clientului. Sigur iti va face placere sa lucrezi cu noi, iar clientul va fi de fiecare data multumit.
GOOD NEWS ! Avem in portofoliu Artisti si Influenceri NOI ! Check the Presentation !
Acum ca au trecut patimile legate de desemnarea unui copil recitator drept castigator al emisiunii Romanii au talent, sa ne uitam dintr-o alta perspectiva la efectele acestei alegeri si la cat de patimasi erau sustinatorii lui si de o parte si de alta.
Mai intai un fapt statistic, intr-un vot al publicului nu va fi ales niciodata cu adevarat cel mai bun, pentru ca publicul nu va rezona cu el; oricat de dur si de trist suna, va fi ales cineva mediocru, care face ceva ce e usor de inteles pentru cat mai multa lume.
(pe acelasi principiu functioneaza si comunitatile din on line, intotdeauna postarile cu mancare, masini, animale si fete dezbracate vor avea mai multe aprecieri fata de postarile despre cartile si filmele care au schimbat lumea)
E o discutie lunga in cinematografie, de exemplu, despre cat de etic este sa pui un copil sa munceasca.
Sigur ca nu poate sa joace un adult in rolul unui copil de 3 ani care e subiect intr-un film, dar in ultimii ani la Hollywood s-a pus problema ca, daca munca unui copil in industria textile de exemplu este considerata exploatare, si este interzisa, de ce nu ar fi la fel si munca unui copil in cinematografie, teatru sau reclame?
In America un copil sub 16 ani care apare in filme sau in spectacole de muzical, are permis de munca dat de o comisie speciala, in urma unei evaluari, iar copilul trebuie evaluat periodic de un psiholog.
Precizarile pentru copii de la New York Film Academy – aici
*
In 1948, Alan Funt a venit cu ideea primului reality show sub forma serialului TV “Camera ascunsa”. Sfarsitul anilor ’90 si inceputul anilor 2000 au fost martorii unei popularitati fara precedent a emisiunilor bazate pe realitate. In prezent, diverse tipuri de reality show-uri au obtinut un spatiu permanent de difuzare.
Acum mai bine de 10 ani am scris un ebook despre ce ar trebui sa stie participantii la emisiuni de tip X Factor, Vocea Romaniei, inainte de a se inscrie.
Petrecusem in culisele X Factor doua sezoane. (mai tarziu am petrecut, ca parte dine chipa de comunicare a Loredanei, si doua sezoane in culisele Vocea Romaniei.)
Am cercetat atunci si am descoperit ca in America participantii la asemenea emisiuni de reality tv nu sunt sigurati medical pentru un an. Exista studii ca sunt extrem de nocive efectele andrenalinei generate de stress, emotie si presiunea show-ului, adrenalina care asociata cu ceva aprecieri – prin parcurgerea unor etape in concurs, care inseamna validari – genereaza un efect ca de drog.
La sfarsitul programului, cand e un singur castigator, toti sunt in depresie, simt lipsa adrenalinei, confuzia data de lipsa unei rutine si tristetea infrangerii, iar efectele psihologice sunt atat de profunde incat, odata cu contractul pentru emisiune, semnezi si acordul ca nu vei fi asigurat medical.
In Romania putem intui aceste momente de depresie si confuzie la participantii Asia/America Express care recunosc ca la intoarcere zac pur si simplu derutati, confuzi si fara niciun chef de viata.
Mai putem intui aceste efecte in emisiuni ca Bravo ai stil, unde concurentele, abil ghidate de jurati prin validari/invalidari, clacheaza in 4-5 saptamani de la debutul emisiunii, incep sa fie derutate, sa fie afectate emotional profund de ceea ce se scrie despre ele in spatiul media sau in social media.
Neavand niciun antrenament al comportamentului in fata unor comentarii de la persoane pe care nu le cunosc, precum si in lipsa unor psihologi care sa le urmareasca pe parcursul emisiunilor, efectele negative se vor simti profund.
*
Sigur ca televiziunile, de la noi si din orice colt al lumii, stiu ca prezenta unui copil, sau a unei persoane cu deficiente, inseamna posibilitatea crearii unui narativ care sa tina captata atentia publicului. Iar pentru producatorul reality tv-ului scopul unic e audienta, captarea audientei publicului. Cu orice mijloace – cearta, scandal, manipulare, cazuri sociale, orice… si nu sunt producatorii unor asemenea show-uri de condamnat, ei fac acelasi lucru si pentru emisiunile cu copii si pentru cele cu doamne trecute de 40 de ani care gatesc. E multa tehnica in alegerea unui casting pentru un reality tv si auditiile sunt doar o forma eleganta de a mai capta atentia pentru ca alegerile, din nou, au foarte putin legatura cu valoarea, cat mai degraba cu demografia audientei viitoare si nevoile ei.
Sigur ca orice invatatoare de scoala primara stie ca recitarea unor poezii la 7 ani nu e un talent, e cel mult o dovada a unei memorii mai buna decat a multora din categoria lui de varsta, dar asta nu certifica un IQ mare, si nici IQ-ul nu iti aduce premii.
Cel mai adesea, oamenii cu adevarat destepti sunt plictisitori pentru multime pentru ca preocuparile lor sunt atat de nisate, incat sunt greu de inteles de marea majoritate.
(am facut anul trecut un interviu cu Daniel Tammet un tanar care are un IQ urias si poate spuen 22000 de cifre din numarul PI. el povesteste despre dorinta de a fi normal si dezavantajele de a fi ” in vitrina” de mic, aici. sa-i cumparati cartea, faceti si o fapta buna, ajutati copii cu autism, b=vedeti la link )
In 2019 parlamentul britanic a chemat in audieri producatorii de la ITN si de la Channel 4 pentru a discuta efectele nocive pe care le au emisiunile lor de tip reality tv.
Fundatia pentru sanatate mentala din Marea Britanie a facut un studiu pentru a intelege modul in care telespectatorii se pot compara cu persoanele pe care le vad pe ecran – de exemplu, in cadrul emisiunii Love Island de pe ITV. Cercetarile academice sugereaza ca oamenii se compara intre ei si ca sentimentul ca nu se ridica la inaltimea asteptarilor poate contribui la cresterea rusinii si a suferintei legate de propriul corp. Acest lucru, la randul sau, poate contribui la aparitia unor dificultati emotionale mai grave pentru unele persoane.
Aproape un sfert (24%) dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani au declarat pentru YouGov ca reality TV ii face sa se ingrijoreze cu privire la imaginea lor corporala. Sondajul a aratat ca aceiasi tineri sunt deja mai vulnerabili decat adultii mai in varsta la suferinta legata de corp, aproape un sfert dintre ei (23%) spunand, de asemenea, ca au avut sentimente suicidare din cauza preocuparilor legate de corpul lor.
In zilele noastre, exista nenumarate reality show-uri care au ca vedete copiii, in special reality show-uri de cantec si dans, axate pe vanatoarea de talente. Majoritatea parintilor considera ca aceste programe sunt distractive si inofensive. Desi acestea ar putea fi o oportunitate pentru copiii talentati din straturile mai putin privilegiate de a iesi in evidenta, presiunea pe care o exercita asupra copiilor de a performa si de a excela este prea mare. Emisiunile sunt extrem de competitive, iar acesti copii sunt supusi unei examinari constante, ceea ce le poate afecta bunastarea mentala. Timpul petrecut in timpul repetitiilor este foarte mare, din cauza caruia alte activitati obisnuite au de suferit, acesti copii trebuie sa faca compromisuri in ceea ce priveste studiile, programul scolar si timpul de joaca din cauza emisiunii.
Avand in vedere aceste aspecte, de ce ai lasa un copil – care nu are putere de decizie la 7-10 ani – sa mearga la o asemenea emisiune? Pentru faima? Pentru bani?
Daca banii au fost motivul, decizia poate fi considerata exploatare.
Stiu, e 1 iunie, celebram copiii dar intre multele legi pe care trebuie sa le dam este si cea care reglementeaza aparitiile celor mici in emisiuni tv de orice fel, precum si participarea unui psiholog in orice moment al show-ului.
Cred ca baiatul care a castigat Romanii au talent va avea multe sechele de dus cu el pe toata viata pentru banii pe care ii incaseaza parintii. Si primul care imi vine in minte e ca va fi toata viata un people pleaser, va incerca sa multumeasca pe toata lumea, spuand foarte rar nu.
Viata ne-a aratat ca acesti copii vedete tv au probleme de socializare mai tarziu, de adaptare la mediul real si esueaza in abuzuri.
Si intreb inca o data: de ce ai accepta sa mearga copilul tau, minor si cu putere mica de discernamant, la un reality tv?
Este importanta educarea parintilor cu privire la modul de a-i face pe copii sa inteleaga ca participarea la astfel de emisiuni nu reprezinta o garantie pentru a-si indeplini dorinta de a fi in top, de a avansa in acelasi domeniu, cum e important sa die invatati sa gestioneze posibilitatea de a fi respins. Desi, pentru unii copii, astfel de emisiuni devin cu siguranta o mare oportunitate de a-si cultiva talentele, pentru majoritatea dintre ei, totul se termina ca un episod.
Reality show sign on TV,Image: 693913527, License: Royalty-free, Restrictions: , Model Release: no
