Tag : 8 martie

shutterstock_copilDespina, proaspătă mamică: Când ziua de 8 martie face sens

Despina, proaspătă mamică: Când ziua de 8 martie face sens

text de Despina Ponomarenco

 

De când mă ştiu mi-aş fi dorit să fiu bărbat. Din simplu motiv că pentru ei totul este mult mai simplu.

Când un bărbat spune lucrurilor pe nume e curajos, când o femeie face acelaşi lucru e lipsită de tact.

Când un bărbat iese nebărbierit şi cu părul vâlvoi din casă e macho, în timp ce o femeie care iese aranjată din casă e tocată mărunt de jumătate din cartier…

În acest sens, ziua de 8 martie nu a fost, cel puţin până acum, o zi deosebită pentru tine. Nu mă înţelegeţi greşit, îmi divinizez mama şi mă folosesc de orice prilej să îi arăt că o iubesc şi cât este de specială pentru mine. Nu simţeam însă că ziua de 8 martie aduce ceva în plus relaţiei noastre.

Daaaaaar, totul s-a schimbat de când a apărut el, fiul meu. Când se trezeşte în miez de noapte şi îl legăn uşor până îl cuprinde somnul la loc, iar ochii mei umflaţi nu mai au nici o importanţă. Când îl alăptez şi mă priveşte cu ochii aceia care îmi spun că e complet dependent de mine, iar eu îi şoptesc că îi voi fi mereu alături. Când adormim împreună şi mâna lui îmi cuprinde degetul meu ca şi acum acel deget e tot sprijinul lui în lume. Acestea sunt doar câteva dintre momentele în care a fi mamă este totul.

Şi iată cum, doar după ce am dat viaţă unui pui de om, ziua de 8 martie face sens pentru mine. Este prima zi a mamei pe care o experimentez şi este minunat. La mulţi ani, mamelor! La mulţi ani, mama!

*

Responsabilă de PR și evenimente la cel mai cool mall din oraș – Promenada, soția lui Răzvan și mama lui Rareș, Despinei îi place să scrie despre noile experiențe din viața sa. 

1588
10414614_709111052491585_2724318779201010707_nViata haotica a unei mame casnice, surprinsa in fotografii

Viata haotica a unei mame casnice, surprinsa in fotografii

Text de Raluca Antuca

Anna Angenend, o mamică din Statele Unite, ne arată o parte din viața ei haotică și gălăgioasă, dar amuzantă și plină de iubire. Imaginile au fost inspirate din aventurile de zi cu zi prin care trece mămica casnică, alături de fetița ei de doi ani. Hainele sunt aruncate în toate părțile, jucăriile sunt împrăștiate pe covor, iar copilul a descoperit pentru prima data paleta de farduri a mamei. Fotografiile portretizează viața modernă a oricărei familii și scene pe care orice mămică le-a experimentat. Anna recunoaște că uneori nu știe dacă face lucrurile cum trebuie și casa ei nu arată așa ordonat cum și-ar dori.

Proiectul se numește :Viață de mamă” și a fost fotografiat cu ajutorul unui trepied. Sper că vă va aduce un zâmbet pe buze în această zi specială. 

Mai multe fotografii realizare de Anna Angenend găsiți aici.

1921
body#womenwhises; one woman, one tweet

#womenwhises; one woman, one tweet

cred ca de-a lungul timpul am denaturat putin semnificatia sarbatorii de 8 martie. si-a pus din nou amprenta ego-ul nostru, cel care – si pe noi si pe barbati – ne-a ajutat sa aducem in dictionare un cuvint nou, “selfie”.

de 8 martie noi femeile primim cadouri; multe.

am casa plina de flori, cutii cu trufe de ciocolata, praline, cosmetice scumpe, felicitari cu mesaje emotionate care vorbesc despre atentia pe care noi, femeile, o meritam.

da, o meritam, dar si barbatii o merita in egala masura. si copiii nostri in si mai mare masura. pentru ca-s mai mici si au nevoie sa le punem in rezervoare multa iubire si atentie ca sa creasca frumos.

*

eu cred ca 8 martie, ca tot ce e in viata, nu e despre a primi, ci despre a da. si in cazul asta e despre iubire si atentie. si nu din partea barbatilor sau a copiilor nostri; da, e frumos ca ne aduc flori si cadouri, dar o pot face in orice alta zi a anului si o si fac.

cred ca e despre ce dam noi, femeile, pentru ca noi suntem inceputul: dam viata, crestem copiii si-i invatam ce-i iubirea prin comportamentul nostru, suntem mortarul emotional din constructiile pe care le fac barbatii nostri ca sa ne protejeze.

si daca noi face corect lucrurile, cu credinta si perseverenta, ca un act de disciplina si vointa, fara sa asteptam nimic in schimb, lumea din jurul nostru poate deveni cu o miime de milimetru mai calda, mai luminoasa, mai buna.

asa ca de fiecare data de 8 martie nu ma gindesc la “ce mi-ai adus?”, ci la ce as putea sa dau eu fiecaruia dintre cei care imi acorda atentie, iubire, ma protejeaza.

si mai fac un exercitiu de imaginatie: daca  toata lumea asteapta sa primeasca ceva, absolut toti oamenii de pe planeta asteapta sa primeasca, oare cine mai daruieste?

in viata, cu detaliu pe aceste sarbatori, nu e despre a primi, ci despre a a da.

*

anul asta Marie Claire are la nivel international o miscare pe care o iubesc foarte tare pentru ca, pentru mine, ceea ce fac ei e cam ceea ce cred eu despre aceste sarbatori. miscarea se numeste #womenwhises – one woman, one tweet, iar femeile din lumea intreaga pot transmite o dorinta printr-un tweet.

va invit sa faceti acest exercitiu si sa va ginditi care e dorinta voastra cea mai importanta – care se refera la esenta voastra ca femei, si sa scrieti dorinta intr-un tweet. daca nu aveti cont de twitter lasati mesajul aici si am sa-l postez eu.

dorinta voastra ca FEMEIE.

si dupa ce o scrieti, va mai rog ceva, sa va uitati bine bine la ce ati scris si sa va intrebati: ce ma opreste sa transform dorinta asta in realitate?

pentru ca sunt sigura ca aveti puterea si inspiratia si energia sa o faceti.

*

dorinta mea e in dansul asta. si in povestile spuse nu doar in coregrafie ci si de oamenii care-s in jur: coregraful a gindit dansul pentru mama lui, dansatorul a trecut prin ceva similar cu mama lui cind a fost bolnava, una dintre membrele juriului si-a pierdut mama.

*

“Lights will guide you home, I will try to fix you”… in order to fix myself

 

2372
ioanaun vis

un vis

o stiti de la matinaului Radio21 sau din reclamele tv; stiti ca e actrita, dar nu o stiti…asa. va invit sa cititi in fiecare simbata Povestile Ioanei ca sa o descoperiti si altfel pe prietena mea, Ioana Blaj 🙂 . CB

In fiecare an in preajma zilei de 8 martie mi-e imposibil sa nu-mi aduc aminte de una din cele mai frumoase intamplari din copilaria mea.

Obisnuiam sa dorm in acelasi pat cu sora mea; eu la margine, ea la perete.  Erau foarte multe seri in care imi doream foarte mult ca mama sa doarma cu noi. Plangeam pana cand o convingeam sa ramana in patul nostru, iar dupa ce adormeam, pleca.

In una din serile in care mama a ramas cu noi, am fost nevoita sa dorm la mijloc. Ma simteam foarte bine, pentru ca fiind cea mai mica primeam dragoste din doua parti, simteam doua maini calde pe mine.

E o senzatie pe care nu am cum sa o uit niciodata. Eram foarte rasfatata de cele doua mame ale mele.

In seara aia, nu stiu exact cum s-a intamplat, dar in somn, am ajuns sa stau cu capul pe mijlocul mamei si cu picioarele la gura surorii mele, ele dormind profund si nesimtind nimic. Asta nu e tot…Cum stateam eu in pozitia asta foarte comoda pentru mine, am inceput sa cant :

e ziua ta mamico/ si-n dar ti-am adus inima/ si crede-ma mamico/ un dar mai frumos nu se putea.

Ma simteam foarte usoara, mi-era foarte bine si foarte cald. E o senzatie imi seamana acum cu mirosul de vanilie cu lapte si cu prune uscate.

Nu mi-am dat seama ce se intampla decat pe la finalul ultimului vers, cand una din ele s-a miscat, iar eu am inceput sa ma trezesc si sa constientiz ce fac.

M-a busit rasul si am intrebat-o pe mama daca i-a placut. Nu-mi amintesc daca mi-a raspuns.

A fost un vis in vis sau a fost realitate inca nu stiu, in schimb pot spune ca traiesc cu senzatia ca a fost real.

Pentru mine ziua de 8 MARTIE e acea zi din an pentru care ma pregateam o luna ca sa fac o felicitare mamei la lucru manual; pentru mine ziua de 8 martie e visul asta; pentru mine ziua de 8 MARTIE e ziua ta…mamico.

1432

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!