Am vazut zilele astea trei episoade dintr-un serial nou de la TNT, Un Comportament Adecvat (Good Behavior), un film cu simpatica Michelle Dockery (pe care ati vazut-o in Downtown Abbey) in rolul unei femei foarte destepta, foarte educata si rafinata, care ajunge intr-un anume context sa faca puscarie, iar apoi se chinuie sa se reabiliteze dar intra dintr-o incurcatura in alta si pare ca nu mai ajunge la capatul tunelului.
E foarte bine facut serialul (sper ca daca zambesc la TNT imi vor mai da acces sa vad in avans si alte episoade:) ) iar personajul lui Michelle, Letty, e prezentat cu multe nuante – stii ca are un istoric nefericit (inca nu am aflat ce a facut de a fost in puscarie) -, vezi ca face nefacute, dar ii remarci calitatile – e foarte directa, foarte rafinata, e evident ca e educata, nu-si lasa prietenii la necaz, isi iubeste fiul si vrea sa-i fie cat mai bine.
Si asa ”infractoare” cum e ea, incepi sa o placi pentru ce are bun.
Cum ziceam e f bine scris filmul, sa-l cautati e de astazi la TNT. Puteti citi mai multe despre el aici
Cum am facut binging cu primele 3 episoade, am avut si starea necesara sa fiu prezenta in povestea doamnei Letty si sa ma gandesc ca si in viata e la fel.
Eu spun ca oamenii nu-si schimba caracterul, doar nevoile – comportamentul lor fata de tine fiind influentat de nevoia de moment: au sau nu ceva de obtinut de la tine. Si mai spun ca odata ce o persoana a facut dovada ca nu are caracter e bine sa fii in garda la urmatoarele interactiuni pentru ca se va dovedi ca iti va face rau din nou si din nou.
Si cred ca fiecare dintre noi, fiind constient ca nu isi va schimba caracterul, ar trebui sa-si faca o analiza onesta a aptitudinilor, reperelor pe care le are mai bune in structura sa pentru ca sa le cultive. Ca sa mearga prin viata facand bine.
Pentru cei mai multi dintre cei care ma cunosc eu sunt o persoana foarte dificila: spun ceea ce gandesc daca mi se cere o parere profesionala (politicos, dar direct), nu sunt sociabila, nu-mi doresc sa cultiv prietenii doar ca sa inaintez mai usor prin viata.
Dar stiu ca sunt onesta, statornica, imi slefuiesc ego-ul, generoasa, atenta la nevoile celorlalti. Si cred ca in viata e despre a da, nu despre a cere.
Si incerc sa –mi cultiv aceste lucruri ca sa –mi fac viata mai usoara si sa nu-i fac pe cei din jurul meu sa se incrunte prea des cand intra in contact cu mine.
Mi-ar placea sa-mi spuneti (sub discretia anonimatului internetului) ce credeti ca aveti voi mai bun si cum puteti exploata asta ca sa va faceti viata mai usoara.
Sunt sigura ca randurile voastre o sa-i inspire si pe altii sa-si faca viata mai frumoasa, lor si celor din jurul lor.
Ce ziceti? Ne facem cu totii ziua mai frumoasa, cu un exercitiu de sinceritate – sub anonimat ca sa nu va fie frica de judecata cuiva – si ne spuneti ce aveti mai bun in caracterul si aptitudinile voastre?
O sa fie si o forma de a va rasplati voi pe voi pentru ceea ce faceti bine… ca o mica terapie:)