de pe drum catre Cluj, unde voi vedea diseara Hedda Gabler in regia lui Andrei Serban, un cintecel de simbata dimineata
Scrisoare de la Cluj
Ruxandra Predescu a fost unul dintre bloggerii oficiali, membru intr-un juriu special, la Festivalul International al Filmului de Comedie de la Cluj care s-a incheiat simbata seara.
Ar fi trebuit sa fiu si eu acolo, dar am ramas in Bucuresti cu alte proiecte. Ruxa care e tres tres s!mpa s-a gindit sa imparta cu miine din povestile ei de la Cluj si mi-a scris o scrisoare, pe care o gasiti mai jos:)
**
Dragă Cristina,
Îţi scriu rândurile asta în avionul ce mă aduce acasă de la Cluj (deci sunt în aer!), răgaz şi prilej pentru a-ţi povesti cum a fost, fiindcă ştiu că ar fi trebuit să fii şi tu la Festivalul Internaţional al Filmului de Comedie.
În primul rând, ţi-ar fi plăcut Clujul, fiindcă e un oraş mai aerisit decât Capitala noastră, cu multe clădiri vechi pe care transilvănenii au ştiu să le pună în valoare. Drept e, cele trei cinematografe în care a avut loc Festivalul erau toate în centru, şi tot aşa şi cafeneaua oficială, Klausenburger. Ţi-ar fi plăcut teribil muzica şi atmosfera de acolo fiindcă era… ei bine, în lipsa altui cuvânt mai bun, boemă.
Apoi ţi-ar mai fi plăcut Camino, restaurantul în care îl găseşti pe Hădean. Adi Hădean, şi unde, dincolo de „salăţi”, ai fi adorat humusul cu seminţe de pin (ştiu că eşti fan!) dar şi bruschetele sau muşchiul fraged de porc, tavalit prin tot soiul de mirodenii înainte şi în tipul coacerii.
Desigur, nu pot să nu-ţi spun de degustarea de deserturi, taman ţie, o împătimită a ciocolatei! Ciocolata n-am putut aduce, dar am pentru tine nişte crizanteme vesele. Vezi poza 🙂
Dincolo de toate aceste alinturi, au fost filmele din cadrul Festivlului care, apropo, a avut ca temă, anul acesta, comedy-drama, un amestec de râsu’-plânsu’ cum place la români. Ţi-ar fi plăcut teribil Gobbel, scurt metrajul pe care noi, juriul, l-am declarat câştigător la unison, şi tinerii regizori prezenţi acolo, ba chiar ai fi putut să-l revezi şi pe Manole în Grand Hotel Italia, film pe care eu nu apucasem să-l văd la Anonimul, astă vară. Săracul Manole cu păturica trasă până sub bărbie! M-a amuzat tare!
Totuşi, cel mai mult, la acest Festival, m-a bucurat şi îmbogăţit prezenţa doamnei Draga Olteanu Matei, despre care sigur nu ştiai că a scris scenariul de la Cucoana Chiriţa, nu? Şi că nu e doar o fabuloasă actriţă dar e şi un om foarte frumos – îţi mai povestesc eu când vin acasă, fiindcă acum (deja!) ne pregătim de aterizare. Vezi, e scurt drumul de la Cluj la Bucureşti, ar trebui să mergem mai des acolo!
Cu drag,
Ruxandra
PS Pentru că ştiu că ai o afinitate cu MasterCard, îţi trimit alăturat o fotografie făcută chiar acum, în avion. Mi-a plăcut la nebunie ideea!
*
comentariul meu: Draga Ruxa, stii ca te invidiez pentru ciocolata pe care ai mincat-o de la Hadean si pentru intilnirea cu doamna Draga Olteanu Matei. Dar iti multumesc tare pentru rinduri si ii urez cu tot dragul La Multi Ani, doamnei Draga Olteanu Matei; urare pe care stiu ca ai rostit-o si tu astazi cu toate gindurile bune catre dinsa.
de prin cluj ramase – levintza show
am tot aminat (de lene- sunt in vacanta) sa postez fotografii din telefon facute cind eram la TIFF la Cluj.
acum a avenit si vremea lor:)
fotografiile din holul expozitiei de costume a Doinei Levinta. Sus, in stinga, dna Mariana Mihut.
e foarte ciudata senzatia de a vedea / a atinge costumele dintr-o piesa de teatru sau dintr-un film
de a analiza cit de bine au fost finisate…
si nu stiu daca v-ati intrebat vreodata cum arata un costum din spate, dar eu mi-am pus problema asta mereu:)
*
e intimidanta o expozitie din asta de costume din filme sau din piesele de teatru; chiar daca stii filmele/piesele, tot ti se pare straniu cind le vezi linga tine – in forme fara viata, dar cu fond; e un gen de spectacol pe care ar trebui sa-l incercati…
P.S. mi-a placut mult melodia care era in loop pe unul dintre ecranele de la intrare. dau o ciocolata pentru cine-mi spune cum se numea.
cluj in poze – part 1
mireasa ca o fantoma a mortii. gradina botanica
*
dupa ploaie, gradina botatica
*
rufe la uscat, pe strada ( de fapt decor pt un party)
*
cristian grosu, actor la teatrul national din cluj. acum cu parul alb ” joc un batrin”
*
eric – un viitor don juan, ne zimbea proaspat trezit din somn
*
nu m-am simtit vreun bumbutz, is facute cu telefonul de dragul momentului. nu ma apuc de fotografie, nici gind:)
tiff -oameni si faze part 1
12.00, dimine pt unii
Mako imi da acreditarea cu foto de vedeta si o uimeste pe Anaceadesteapta. In 2 min ii aduce acreditare cu poza ei, cu datele ei. o facuse pe loc, cautase foto pe net (gasise pe facebook, imi spune Ana)
Mako e brici, se misca cu o viteza care ne uimeste mereu (ma gindesc satz fac un cadou, mako), dar e prea constiincioasa si n-a iesit cu noi la birfe.
17.30 pe linga cinema republica. Ana Maria Marinca, pe strada, la un pas de o trecere ilegala pe roshu (influentata de noi care eram in fata ei la trecerea de pietoni). Mergea linistita indepartindu-se de centru, iar clujenii o asimilasera. Nici macar nu se uitau la ea. avea un suuuuuper pulovar.
Clujul are ce mai misto oameni din tara. oriunde intrebi ceva, lumea te ajuta cu zimbetul pe buze, familiar, urindu-ti apoi noroc, o zi buna sau rostind alte vorbe frumu. M-as muta la cluj.
zero
azi mi-am adus aminte de zero.
tare dragalas. cred ca acum e pe la cluj.
am impartit pentru citeva zile casa mea. un deliciu.
foto by diana iurkiewicz