magia unui festival, de teatru sau de film, sta si in apropiere, in reducerea distantelor intre public si ”performeri”
esti la citiva metri distanta de actori sau regizori, stai la spectacole linga un mare director de festival (ni s-a intimplat noua aseara la un spectacol de dans), iei masa cu actori si regizori aflati in civilie, spectatori sau cu spectacole in festival.
si cind distanta se micsoreaza apar si discutiile care dezvaluie povesti.
*
”there is no business like show business” a tot rostit o dansatoare din Israel in timpul unui performance foarte foarte special despre umilintele la care te impinge sistemul ca sa faci ”cariera” in industrie si care, dupa ce te pune sa fii seducatoare, sa faci – la propriu – ca toate animalele – sa cinti, sa dansezi, sa fii diferita de oricine altcineva, iti da ultima comanda ”Be yourself”.
doar ca undeva pe drumul consolidarii businessului din showbizz nu mai stii ce inseamna yourself.
am vazut spectacolul cu Cristina Popa (fifistie.ro) alaturi.
Cristina, cind nu scrie pe blogul ei e producator de televiziune, iar in ”civilie” e sotia unui fotograf care a prins in cadru multe vedete. intr-un fel, si eu si ea, am contribuit putin la show business, chiar daca subiectii s-au pierdut pe drum si nu mai stiu cine sunt de fapt.
*
Dansul calugarului Dervish – un spectacol ritual despre tumultul omenesc, devenit inuman, in contextul unor constringeri. despre rezistenta la efort si durere, despre pasiune, ce e bine si ce e rau in viata. un domn care plutea la propriu printre piruiete.
Foto Dansul Calugarului Dervish: Ziya Azazi Company
*
dupa ”6 personaje in cautarea unui autor” (Pirandello pus in scena la Théâtre de la Ville-Paris de Emmanuel Demarcy-Mota, Cosmin Alexandru Purice ( regizor de teatru, dar si regizor de platou in televiziune) povestea despre doamna care stie ca nimeni altcineva sa monteze Prandello in Romania: Catalina Buzoianu.
Si de la amintirile despre versiunea domniei sale a piesei ”6 personaje in cautarea unui autor”, a fost doar un pas pentru o frumoasa amintire de e vremea cind Catalina Buzoianu a montant Regasire (spectacol de acelasi Luigi Pirandello) la Teatru Mic din Bucuresti cu Valeria Seciu in rolul principal (Donata Genzi). Cosmin era elev de liceu pe vremea aceea si, dupa ce a vazut jumatate de spectacol, a fost attit de impresionat incit a iesit al pauza si a alergat sa-i cumpere flori doamnei Buzoianu. cind i-a dat florile doamna l-a intrebat ” esti student?”, iar cind a aflat ca e inca la liceu si are o asa intelegere pentru spectacol a fost uimita.
Cosmin e unul dintre tinerii care s-au decis ca vor face teatru (regie, actorie, orice) dupa ce au vazut Troienele lui Andrei Serban la inceputul anilor 90.
Probabil ca si dintre copiii care traiesc seara de seara magia spectacolelor din Piata Mare vor fi tineri care vor intra mai des in salile de spectacole, apoi – impresionati profund de un anume spectacol – vor fi viitorii actori, regizori.
foto de Ana Maria Sileanu (actrita) din spectacolul ”6 personaje in cautarea unui autor” prezentat in cadrul FITS.