Astazi, Karim Rashid – unul dintre cei mai inovatori designeri din lume – a tinut o conferinta la Bucuresti in care a vorbit despre schimbarile pe care le-a produs trecerea de la lumea analogica la cea digitala in mentalitatea oamenilor dar si in designul obiectelor.
Pentru cei care nu au fost la conferinta, mai jos citeva dintre ideile lui Rashid, extrase din sesiunea de intrebari si raspunsuri.
Daca simti ca implicindu-te intr-un proiect poti aduce o contributie reala, poti schimba putin industria din care face parte compania pentru care ai fost solicitat, atunci fa proiectul. Daca nu poti schimba nimic, refuza-l. Unii nu vor accepta conditiile tale si nu vor mai dori sa lucrezi pentru ei, nu-i nimic. Mergi mai departe.
*
Moscova m-a invitat sa lucrez ceva ”ne-ar face placere sa creezi ceva pentru Piata Rosie” si m-am gindit sa creez un spatiu rotund, un loc la spectacolului.
”Blue Circle” care sta in Piata Rosie (patratul rosu, in traducere exacta). Blue Circle e un spatiu intercultural, format din ecrane albastre asezate in cerc, avind o scena care se roteste in mijloc. Turistul intra, sta pe loc si scena il plimba in dreptul fiecarui ecran – unde pot sa fie picturi, instalatii, fotografii, orice. Intra si in trei minute parcurge cercul stind pe loc si-apoi iese. Asta mi-ar fi placut sa fac pt Moscova.
*
Cu 10 ani in urma ma duceam la sala de sport in NY si intram folosind amprenta digitala. Imi deschideam vestiarul cu amprenta digitala. Cind au facut conversia la euro au cheltuit milioane ca sa integreze totul cind era mai simplu sa investeasca intr-o amprenta digitala.
Lumea aceasta e foarte lenta, intelege foarte greu cum sa adapteze lucrurile. Si e f dureros pentru mine.
*
Daca tu esti designer si faci lucruri deprimante cind lucrezi pentru ca esti deprimat, e o mare greseala. Pictorii care merg in studio si isi exprima frustrarea in lucrarile lor au dreptul sa faca asta pentru ca e parte din arta lor. Dar tu esti un designer, nu creezi lucruri pentru tine, ci pentru public.
Asa ca ar fi mai bine sa pui deoparte problemele personale.
Stii ce le spun oamenilor care lucreaza in studioul meu?
Nu ma intereseaza daca treci printr-un divort sau tocmai ai omorit-o pe maica-ta noaptea trecuta, daca esti in biroul meu, esti ca sa cream ceva. Uita de toate celelalte.
*
Nu inteleg de ce oamenii ar vrea sa traiasca in trecut, sa se gindeasca si sa reanalizeze lucruri deja intimplate, de ce sa se tortureze singuri. Am vazut un film american stupid cu un barbat de 40 de ani care inca o mai iubea, fara speranta, pe colega lui din liceu. Daca vezi asa ceva in realiate iti vine sa spui ”aduna-te, traieste in realitate, traieste-ti viata”.
Daca tata mi-a dat un inel si-l port pe deget ca sa-mi amintesc de el, asta e un lucru foarte frumos. Si daca imi scot intr-o seara inelul de pe deget si imi amintesc de tata, si asta e frumos. E o amintire, avem un loc pentru asta in mintea noastra. Suntem facuti din amintiri.
Dar nu lasa timpul sa stea in calea progresului, in felul in care vezi lumea. Daca traiesti in trecut nu vei putea face nimic in aceasta lume. Nu vei contribui cu nimic.
Si iubirile daca le traiesti in trecut, nu vei ajunge sa procreezi, deci nici copii nu vei face.
Daca ma duc la Luvru si vizitez sectiunea de arta egipteana descopar lucruri extraordinare. Aveau scaune care se pliau, dupa acelasi sistem pe care l-am descoperit si noi 3000 de ani mai tirziu, mumiile au dintii perfecti pentru ca descoperisera chirurgia dentara, cum descoperisera si chirurgia plastica si stiau sa-si opereze nasul.
Pot sa apreciez istoria ca oricare alt om de pe planeta, dar este istoria reala. Si ma inspira.
Am un mare respect pentru asta, dar e la fel ca un peisaj: il vezi, te inspira si incerci sa faci ceva cu tot ce ai adunat.
*
Shakespeare spunea ca toata lumea e o scena.
Ce e o scena? E un loc in care incerci sa ”pacalesti” pe toata lumea. Ce facem noi? Incercam sa ne mintim unii pe altii. Traim intr-o perpetua scamatorie. Eu nu vreau sa fac parte din asa ceva.
Si mai cred ca majoritatea lumii nici macar nu incearca sa scape, oamenii nici nu sunt constienti de scamatorie.
Daca te trezesti miine dimineata si zici ”nu sunt de pe aceasta planeta, nu-mi pasa de unde sunt. Am venit aici sa ma uit cu curiozitate reala la cit de ciudati sunteti. Cit de bun, de rai, ce faceti bine si ce nu.” ti se schimba perspectiva.
Doar ca atunci cind nu mai esti ca toti ceilalti inseamna ca nu mai ai nici acelasi Dumnezeu, nici aceleasi repere. Ca trebuie sa ti le faci singur, sa-ti construiesti propriile repere, propria lume. Ai puterea sa faci asta?!”
am mai scris despre creatiile lui Karim Rashid aici
