Uneori
… as vrea ca oamenii sa inteleaga ca daca cineva le spune ca vrea o pauza sa-i dea pauza aia. Adica sa nu sune, sa nu zica dar cu ce te ajut si, mai presus de toate, sa nu dea din coate ca sa-si faca loc in pauza aia cu propriile nevoi si probleme.
Cand spun pauza zic liniste. N-are legatura cu nimic personal. E profesional. Si ma ingrozeste gandul ca oamenii sunt atat de egoisti si ca nevoia lor – oricare ar fi aia (ca nu-i place seful, ca-l doare burta, ca nu ii iese un proiect atunci, in clipa aia) – e mai importanta decat oricare alta nevoie. Fie ea si de liniste.
Uneori iti dai seama ca in nevoia ta de liniste, desi n-o poti obtine, esti ingrozitor de singur. Pentru ca oamenii nu mai au empatie. Au doar nevoi. Pe care trebuie sa si le satisfaca imediat, indiferent de nevoile altora.
Iar asta e o foarte trista concluzie.
Sigur ti s-a intamplat si tie asta macar o data, dar… de cate ori ai fost egoist si nu ai ascultat nevoia de pauza a altuia?
#intrebpentruunprieten