cum face tarantino un nou film, cum ajunge pe copertele revistelor de nisa din toata lumea:)
ma rog, cind face spielberg un film, ajunge pe coperta time
n-am vazut inca django, saptamina asta vine rindul lui si al tuturor filmelor restante
sleuth – de vazut :)
prima data am vazut filmul asta in cinematograful de la MTR, cred ca era parte dintr-o editie Anonimul, in sectiunea actori regizori…
mi-am adus aminte de el astazi, cind faceam curat in Ipod. am intreaga lui coloana sonora care e geniala.
daca nu l-ati vazut, va rog. e o demonstratie minunata cum 2 actori (michael caine si jude law), un director de imagine si un regizor genial pot sa te tina cu sufletul la gura timp de o ora si jumatate. desigur, cu o poveste buna (harold pinter e autorul povestii care a fost mai intii o piesa de teatru.)
Dupa dealuri in lista de 9 filme la Oscar
Iată cele 9 filme finaliste la Oscarul pt film strain 2013, conform Variety :
- Amour, Michael Haneke (Austria)
- War Witch, Kim Nguyen (Canada)
- No, Pablo Larraín (Chile)
- A Royal Affair, Nikolaj Arcel (Danemarca)
- The Intouchables, Olivier Nakache si Eric Toledano (Franta)
- The Deep, Baltasar Kormákur (Islanda)
- Kon-Tiki, Joachim Rønning si Espen Sandberg (Norvegia)
- După dealuri, de Cristian Mungiu (Romania)
- Sister, Ursula Meier (Elvetia)
astea-s filmele din care se vor alege cele 5 nominalizate. e cea mai mare performanta la Oscar pentru un film romanesc. pe 10 ianuarie aflam nominalizatii, dar chiar si mentionarea in aceasta lista de 9 (din 71 de filme eligibile) inseamna IMENS!
Bravo Cristian Mungiu. astazi ar fi trebuit sa inceapa jurnalele de stiri cu vestea asta!
filme de vazut la Apocalipsa :)
miine dimineata trebuie sa vorbesc la Europa FM despre filme pe care le-as recomanda sa le vada lumea inainte de apocalipsa.
daca aveti sugestii, lasati-le in comentarii
va multumesc:)
De Niro invata box de la Stallone :)
Robert de Niro ia lectii de box de la Sylvester Stallone pentru un film in care vor juca amindoi si se vor intilni in ring.
ca sa aveti toate datele problemei: De Niro are 69 de ani, Stallone 66, amindoi au mai stat in ringul de box in filme.
noul film se va numi “Grudge Match” si va avea secvente cu cei doi in ring, intr-un meci de box, pe bune. De Niro s-a pregatit 6 luni cu un antrenor personal, iar in ultima luna a lucrat zilnic cu Stallone.
vor incepe sa lucreze la el imediat dupa Craciun.
mi se pare minunat ca la virsta asta, oamenii acestia mai fac sport si se iau foarte in serios cind e vorba de un rol care implica miscare.
***
altfel, de citeva saptamini tot vad partide de box pe net pentru ca incerc sa -mi fixez in minte miscarile, loviturile.
le-am invatat cum se numesc, am fost la lectii la Dinamo la domnul Dumitru Dorobantu, antrenorul care a scos multi campioni modiali si europeni, dar am nevoie de antrenament – vizual, desigur – ca sa le pot identifica in viteza unui meci.
(iata aici cum a fost la lectiile de box🙂 )
imi trebuie pentru un articol.
***
v-ati gindit vreodata ca o parte importanta din conversatia noastra urbana – mai ales discutiile care sunt in contradictoriu – poate fi pusa in limbaj de box? ca si noi, prin vorbe, executam eschive, riposte, invatam sa tinem garda sus si dam cite o directa sau cite un croseu?
am sa scriu curind despre asta:)
noul Terrence Malick – to the wonder
sunt unii regizori care, nu stiu cum, dar nu dau nici un rateu cu filmele lor.
le fac rar, dupa legile lor nu ale hollywood-ului (uneori sunt intimidant de lungi), dar vorbesc cu finete despre o lume pe care cei mai multi dintre noi nu stim sa o verbalizam, desi o simtim.
unul dintre domnii astia e Terrence Malick. a facut Thin Red Line (unul dintre cele mai frumoase omagii aduse camaradeniei dintre soldati), dar si minunatia de Tree of life.
azi the guardian a facut public in premiera mondiala trailerul noului sau film To the wonder.
de data asta diseaca, barbateste, iubirea.
cu Ben Affleck, Olga Kurylenko, RachelMcAdams si Javier Bardem
uitati-va 2 min la filmuletul de mai jos. o sa vreti, ca si mine, sa vina filmul asta cit mai curind:)
Dragos Bucur coleg cu Ice Cube si John Leguizamo
Il stiti pe Dragos Bucur; l-ati vazut in Boogie, Hirtia va fi albastra, Politist adjectiv, il mai vedeti pe ecrane chiar acum in Ho ho Ho O loterie de familie si in Caii sunt verzi pe pereti.
dar o sa-l vedeti in si mai multe filme.
dragos tocmai a terminat de filmat in Atlanta, Ride Along, un film de actiune produs de studiourile Universal unde i-a avut colegi pe Ice Cube, John Leguizamo, Bruce McGill si Kevin Hart.
ca sa fiu sigura ca intelegeti despre ce e vorba, iata fotografiile celor despre care vorbim:)
ice Cube
John Leguizamo
Bruce McGill
kevin hart
***
Dragos Bucur incepe sa aiba o cariera internationala pentru ca acesta nu este singurul lui rol intr-un film important. Anul trecut l-ati putut vedea (pe unde ati apucat) in The Way Back al lui Peter Weir ( Truman Show), dar si in mega productia britanica de televiziune Titanic , un serial difuzat in anglia la aniversarea a 100 de ani de la lansarea la apa/scufundarea Titanicului.
in comunicarea pe care publicistul sau din Ro, Anca Romanescu a trimis-o ca sa anunte noua colaborare la Hollywood sunt si citeva declaratii ale lui Dragos despre cum a fost sa lucreze pentru o mega productie de la Hollywood, pe teritoriu american.
iata doua dintre raspunsurile care mi se par f f simpatice:)
“Americanii iau foarte în serios siguranţa pe set. Există un anume protocol care trebuie respectat indiferent de cîte ori ai mai făcut asta sau de cît de mare vedetă eşti. În prima zi am fost împreună cu John Leguizamo şi Ice Cube la un poligon de tragere şi am fost instruiţi de doi traineri, unul pentru condiţiile de tragere de pe set, celălalt pentru tragerea efectivă, cu gloanţe adevărate, din poligon.
Pe platou, nimeni nu are voie să îndrepte arma spre cineva, nici măcar replicile din cauciuc. Armurierul aduce actorului arma încărcată înainte de a se da “Motor!”, îi spune cîte gloanţe are pe ţeavă şi imediat după “Stop!”, actorul trebuie să rămînă pe loc cu arma îndreptată spre pămînt pînă vine cineva să i-o ia.Toată lumea are dopuri de urechi cînd se trage şi sînt semne peste tot că vor fi focuri de armă…”
(…)
“Audiţia pentru rolul ăsta s-a făcut prin ceea ce ei numesc self-tape. Adică actorul este propus de agentul său (în cazul meu, agenţia Conway van Gelder, din Londra). Ulterior, el se filmează singur şi trimite proba prin intermediul unor site-uri specializate de casting. În cazul meu, mi-a dat replica Andrei Mateiu (actorul principal din “O lună în Thailanda”) şi am filmat-o asistaţi de Dorian Boguţă… pot să spun că ne-am amuzat copios şi am improvizat toţi 3 pe indicaţiile din text.
Cînd am ajuns în Atlanta am aflat că accentul exotic a contribuit foarte mult la alegerea mea. Pronunția de est-european mă făcea deodată mai potrivit decît ceilalţi actori americani care dăduseră proba pînă atunci. În plus, personajul meu are o secventă destul de grea pe motocicletă, aşa că era obligatoriu ca actorul să aibă carnet şi să știe să alerge puţin pe motor. Norocul meu că Dana (Dana Nălbaru, soţia lui Dragoş – n.red.) a adus ca zestre o Honda Shadow şi de şapte ani îmi petrec verile pe motocicletă.”
Bravo Dragos!
foto cu Dragost Bucur: arhiva personala a actorului (de pe platourile de filmare de la Raid Along)
ce film ti-a placut cel mai mult in 2012?
vine sfirsitul anului si incep clasamentele, asa ca as vrea sa stiu care e filmul care v-a placut cel mai mult anul asta. puteti sa spuneti un film sau mai multe (pina in 5 )
poate descopar filme pe care nu le-am vazut.
preferatele mele din 2012. filmele sunt numite aleatoriu, nu reprezinta un clasament. la link sunt parerile mele despre ele de la vremea vizionarii.
oslo 31 august
later edit:
am vazut si a separation. mi-a placut f f mult. f mult.
Irina Margareta Nistor, altfel
Silva reincepe interviurile minunate cu oameni speciali pe care le pune pe canalul sau de youtube. un proiect care e facut sa ramina in spatiul virtual, sa lase urme pentru viitor: marturii ale unor oameni frumosi care au facut lucruri de la care ai de invatat oricind.
primul interviu din seria noua este cu Irina Margareta Nistor. profit de acest prilej ca sa va povestesc citeva lucruri mai putin cunoscute despre Irina Margareta Nistor.
zice in interviu ca are o pasiune mare pentru avioane, ceea ce nu spune este ca incearca sa-i bucure pe toti cei pe care-i cunoaste invitindu-i la calatorii private cu avionul. mi s-a intimplat si mie, la festivalul Anonimul.
spune putin in interviu despre perioada pentru care o cunoaste o lume intreaga : cea in care traducea filme pe care le vedeam la video.
ce nu a avut timp sa spuna in interviul respectiv este ca le traducea simultan cu desfasurarea actiunii, live adica, pentru ca nu exista sistem de montaj. daca se intrerupea , trebuia sa o ia de la capat.
toata partea aceasta a traducerilor de pe vremea comunistilor va fi intr-un film documentar din care veti fi uimiti sa descoperiti ca nu are o colectie de casete video acasa, ca domnul care o angajase sa traduca filmele nu ii dadea si ei un exemplar din fiecare film tradus, ba din contra, platea fiecare caseta pe care o voia. mai pastreaza doua casete.
si ceva foarte simpatic, Irina Margareta Nistor isi noteaza intr-un carnetel toate filmele pe care le vede, are peste 3000 de filme pe care le-a vazut.
dar dincolo de toate astea e Irina Margareta Nistor care vrea sa bucure lumea: are intotdeauna un cadou pentru cineva, o vorba buna, o ciocolata cind ti-e rau, o vorba buna mereu.
descoperiti putin putin din Irina Margareta Nistor in cele trei minute ale acestui interviu si uitati-va cu atentie la ea: din ce trec anii, arata mai bine, mai senina, mai luminoasa, mai frumoasa. semn de om implinit si impacat cu sine.
acest interviu face parte din campania “Momente insufletite de Silva Dark”.
dincolo de campania cu Tommy Lee Jones & Dan Chisu
stiti fotografiile de prin tabloide cu Tommy Lee Jones si Dan Chisu, plus doua fete frumoase si tot tam tam-ul cu acuzatiiile ca fata blonda care apare linga Lee Jones se prostitueaza, cu atacurile la adresa iubitului ei?
ei bine, nu e ceea ce pare:)
astazi, la Radio Guerrila Dan Chisu a explicat ca totul a facut parte din campania de promovare a unui site: mynameisbrand.ro
foarte smart campania.
trebuie sa recunosc ca eu am vazut fotografiile la Neata cu Razvan si Dani si mi s-au parut f plauzibile. adica, da, stiu ce proiecte cinematografice are Dan Chisu, stiu ca e pe principiul “think big”, deci nu m-ar fi mirat sa-l vad cu Tommy Lee Jones prin vreun restaurant.
ca oamenii aia din presa n-au verificat, asta e partea a doua.
inteleg ca unii patroni de presa sunt atit de suparati pe Chisu pentru ca le-a “tras-o”, incit il ameninta ca-l fac praf prin tabloidele lor.
dar cumva si-o meritau. stiu de la Dan ca acum ceva vreme o publicatie a scris ca a iesit beat dintr-un club, iar el nu mai bea alcool de multa vreme. dar nimeni nu s-a ostenit atunci sa-l intrebe.
Dan Chisu lanseaza insa saptamina viitoare filmul “Si caii sunt verzi pe pereti” si o sa fiti din nou uimiti de ideea lui de campanie publicitara. Tot pe Guerrilla va debuta:)
sa nu ziceti ca nu v-am spus:)
m-am saturat
m-am saturat de voi toti astia care cautati numai raul in jurul vostru.
e soare si ziceti “dar miine o sa ploua”, ploua si spuneti “ce vreme oribila!”
*
m-am saturat de voi toti astia care va vaitati ca avem muzici proaste in Ro, dar nu va uitati nicio clipa la oamenii care fac muzica pe bune, cu versuri misto si melodii minunate.
m-am saturat ca le dati in cap tinerilor care fac ceva afara, circotind orice “ca nu le sta freza bine, ca nu zimbesc frumos, ca nu …”
m-am saturat de voi toti astia care ziceti ca filmul romanesc e prost pentru ca va aratata realitatea ( btw, daca nu o acceptati ca e cum e, n-o s-o depasim niciodata), dar nu platiti bilet la cinematograf nici la comediile romantice.
m-am saturat de cei care vad o stire culturala si nu se bucura de ea ( asemeni interviului cu Virginia Zeani de pe blogul meu). comentati “bine ca ne aducem aminte de ele la batrinete si nu le laudam cit sunt tinere”, facind trimitere la stirea cu Anita Hartig care a aparut la CNN cu debutul ei la Scala din Milano (a fost inainte si la antena 1 si la realitatea, dar voi va uitati la Becali, n-ati vazut-o).
m-am saturat ca doar comentati. cind ati putea face ceva.
citi dintre voi au pus muzici bune romanesti pe pagina lor de facebook pentru cele citeva sute de prieteni din dotare?
citi dintre voi au promovat-o pe Anita sau oricare alta cintareata tinara de opera, tot pe facebook?
citi dintre voi au pus o stire culturala – de orice fel ar fi ea – pe pagina voastra de Facebook?
in caz ca nu v-ati prins, doar vorbiti si circotiti si nu asa se rezolva lucrurile. (v-am dat doar exemple de comportament din zona culturala, dar voi astia carora le pute tot va comportati la fel oricind, oriunde)
iar lumea e asa cum o vedem noi si cum vrem sa o construim. asta inseamna a face, nu a vorbi.
***
va scriu din parc, unde e soare si toamna e mai frumoasa ca niciodata.
noi ne facem facem viata pe care vrem sa o traim.
*
nu, nu vad asta in fata ochilor, desi as vrea:) dar e la fel de frumos.
Filme, expozitii, un site care imi place si cesti de ceai
text de Noemi Revnic
Pentru cinefili, incepe “Les Films de Cannes a Bucarest”, in perioada 19-25 octombrie. M-am bucurat sa aflu ca, in plina criza, mai sunt companii care investesc in astfel de evenimente. Eu am fost invitata la trei filme, printre care si premiatul “Dupa dealuri” al lui Cristian Mungiu, la Cannes. Invitatia am primit-o de la 2 Active PR, care promoveaza noul BMW Seria 7. Aici gasiti si programul filmelor. http://filmedefestival.ro/2012/program/
In perioada 19 octombrie – 15 noiembrie, ArtXpert Fine Art Concept – Store din Dorobanti, Strada Putul lui Zamfir nr.45 gazduieste expozitia artistului roman Matei Serban Radu, “New Works on Wood”. Matei Șerban este deja un nume pe piata internationala de arta, cu expozitii aclamate in Santa Fe, New Mexico și la celebra Carrol Turner. Aproape toate lucrarile din aceasta expozitie bucuresteana, inclusiv “Francesca”, sunt sold out.
Ana Wagner a pregatit o noua colectie de cesti, prezentata in premiera in cadrul unui eveniment chic la Artmark, in urma cu cateva zile. Piesele poarta nume cat se poate de interesante: “Heraldica”, “Ghirlande din gradina mea”, “Peisaj fantastic in alb si negru”, “Spargatorul de nuci”sau “Poveste cu Tarot”. Le gasiti pe toate la Maison de la Porcelaine din Cotroceni, din strada Dr. Staicovici 19, cu o vizita in prealabil pe www.wagnerarte.ro.
Daca aveti prieteni care locuiesc in strainatate, puteti sa le dati de veste ca ieri s-a lansat un site de cumparaturi tare simpatic. www.romshop.ro vinde tot ce inseamna produse romanesti, de la zacusca si dulceata si pana la literatura romaneasca. O idee pentru care il felicit pe initiator, Octavian Radu.
Acestea au fost noutatile mele. Ne intalnim tot in “salonul” Cristinei Bazavan, joia viitoare, cu stiri proaspete de sezon.
Pe curand!
*
Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.
ce nu stiati despre Cosmin Selesi
ieri vorbeam la Europa FM, ca in fiecare zi pe la 6 fara 10, despre filme. de fapt despre cei pe care Cinemagia i-a pus in topul celor mai buni tineri actori romani.
dupa ce i-am enumerat si am spus citeva lucruri despre filmele in care au jucat, Radu Constantinescu – gazda emisiunii Drum cu Prioritate, unde ma afirm eu:) – m-a intrebat unde i-am putea vedea “de aproape” pe actorii astia, in teatru sau altceva decit cinema.
si-am inceput sa spun de Vasluianu, de Pavlu, de Potocean si Ivanov.
cind m-am uitat pe lista pe care scrisesem numele mentionate in top, l-am vazut pe Cosmin Selesi si primul meu gind a fost – il stiti de la Te cunosc de undeva, emisiunea de la Antena 1. dupa care mi-am dat seama ca-i fac o nedreptate, ca el e un foarte bun actor dramatic si m-am regrupat: Selesi a jucat (poate va mai juca) in Bucharest Calling la Green Hours, o piesa care atunci cind a ajuns la New York a avut o frumoasa cronica in New York Times.
mi-a luat putin sa-mi aduc aminte cum se numea piesa, dar stiam de New York Times si n-am ezitat prea mult pt direct.
Stiu ca nu prea s-a scris despre asta; nici colegii lui de la Antena n-au zis, dar despre munca lui Selesi a scris New York Times. Si daca eu care stiam de aceasta intimplare si tot am avut primul gind sa mentionez TV-ul in loc de teatru, m-am gindit ca ar fi frumos sa scriu aici, ca sa ramina si sa stie tot mai multa lume despre Cosmin Selesi, actorul de teatru.
P.S. Stiu ca am pus un titlu cam de tabloid, dar asa v-am facut pe toti sa cititi si poate o sa tineti minte informatia:)
P.P.S. da, si ei au ajuns atunci la NY cu sprijinul aceluiasi ICR pe care-l hulesc unii acum. asa i-au vazut cei de la NYTimes si au scris frumos despre munca lor.
un nou festival de film la bucuresti: Festivalul de Psihanaliza si Film
Imi place foarte mult cind oamenii din industria filmului nu se lasa invinsi (de criza economica, de haos-ul politic, de ridiculizarea culturii) si continua sa construiasca, sa mai puna cite o caramida la temelia unei culturi vizuale a unei generatii care, mai mult ca oricind inainte, gindeste in imagini.
saptamina viitoare debuteaza la bucuresti un nou festival de film, Festivalul de Psihanaliza si Film – replica , sau prelungire, a European Psychoanalytic Film, festival prezidat de regizorul italian Bernardo Bertolucci.
e un festival care are o idee minunata in spate: public pentru film de arta in acceptiune larga- filme europene, asiatice si americane de buna calitate, indepartate de reteta facila a popcorn movie-urilor- exista si, in plus, tinerii elevi si studenti de azi au nevoie de oferta pentru a se putea apropia mai mult de conceptul de cultura.
in spatele acestui festival sunt doua doamne minunate care au mai creat si alte lucruri speciale in industria noastra de cinema (festivalul Anonimul e doar un exemplu): Miruna Berescu si Irina Margareta Nistor.
am sa va povestesc zilele viitoare despre filmele din festival, deocamdata tineti minte ca intre 26 si 28 octombrie ne uitam la filme destepte. si ca in zilele acelea veti vedea in singura avanpremiera care va exista, citeva episoade din noul sezon In Deriva.
P.S. Perioada aleasa pentru desfasurarea acestei prime editii a Festivalului International de Psihanaliza si Film coincide cu desfasurarea Conferintei Internationale de Psihanaliza, care va reuni la Bucuresti personalitati marcante din domeniu din SUA, Anglia, Franta, Olanda etc.
barbati si filme
– asta e ultima mea zi de concediu si sunt disperata.
o prietena asa si-a inceput conversatia la telefon.
– pai mai ai liber si miine si duminica, tot vacanta e.
– nu. nu e vorba de asta. trebuie sa -mi ocup timpul cu ceva. m-am indragostit de un barbat insurat si nu vreau sa ma mai gindesc la el.
– bun, deci e ceva ratiune pe aici. o sa-ti treaca, lasa omul cu familia lui.
– pai il las, ca nu am facut nimic rau, doar ca nu-mi pot lua mintea de la el. (urmeaza detalii unde l-a intilnit prin vacanta, cum arata, cum arata nevasta omului etc etc etc)
– pune mina si citeste ceva ca sa nu te mai gindesti.
– nu pot, citesc trei rinduri si imi zboara gindul la el.
– du-te la cumparaturi.
– am incercat, sunt in mall chiar acum, dar tot ce probez tot cu gindul la el sunt.
– probezi lenjerie?
– nu mai ride de mine, eu te-am sunat de fapt sa-mi zici un film bun la care sa ma duc. dar sa fie asa de bun incit sa nu ma mai gindesc la nimic altceva. un film in care sa fie un actor misto misto.
***
am purtat aceasta conversatie acum citeva minute. inca mai rid. actorii nu se gindesc ce latura terapeutica are meseria lor.
Tony Scott (Top Gun, True Romance) s-a sinucis
Regizorul Tony Scott (Top Gun, True Romance, Crimson Tide, Enemy of the State, Spy Game, Man on Fire, Deja Vu) s-a sinucis ieri aruncindu-se de pe un pod, in San pedro California.
Tony (68 ani) era fratele mai mic al regizorului Ridley Scott, alaturi de care avea compania Ridley Scott Associates care a produs multe dintre filmele mari ale ultimilor ani.
***
Vestea e una de tabloid, dar ginditi-va putin: ce-i lipsea / ce-l necajea pe un om care avea tot ce-i trebuia din punct de vedere material? ce drama traia de a facut pasul sinuciderii?
e o sinucidere asumata si premeditata, pentru ca a lasat si o scrisoare de adio care n-a fost facuta publica.
pe twitter, selectionerul oficial de la Cannes, THIERRY FREMAUX, a scris:
Tony Scott est mort. Il aura fait son métier avec conviction et brio. Dans une certaine solitude aussi, et sans reconnaissance officielle.
si tot pe twiiter, Mena Suvari care a jucat in filmul Domino, regizat de Tony Scott:
I am grateful for the opportunity to have worked with him & cherish the beautiful memories I have of him buzzing around the set.
***
Ridley si Tony Scott au mai avut un frate mai mare, Frank, care a murit de cancer in 1980.
Anonimul secventa 5
La Anonimul, am mutat aventura de pe ecran in strada. A fost ca si cum am fi jucat in Huckleberry Finn: am inlocuit Mississippy cu Dunarea si-am plecat cu barca intr-un oras care seamana – intr-o parte importanta din el – cu anii in care se distra micutzul Finn: Sulina(era o casa pe a carei fatada era scris 1891, adica la 7 ani distanta dupa ce Mark Twain isi publica cartea).
Capitanul barcii a fost Mirel, un tinar de 22 de ani, din Sfantu Gheorghe, care stia detalii specifice despre pasarile din zona, ba chiar ne-a dus sa vedem un cuib de Chira, o pasare care face zgomot mult si care avea pui:)
***
Sulina e la fel de frumoasa cum am lasat-o acum 4 ani si daca n-ati ajuns niciodata in acest oras minunat care a fost cindva unul dintre cele mai influente si mai bogate din tara (aici englezii au adus pentru prima data electricitatea), va rog mult sa o vizitati.
Pentru ca in gasca noastra a fost si Catalin Sava de la TVR – om de baza al TVR Cultural – am descoperit povestea dirijorului George Georgescu – l-am vazut in fotografii alaturi de Yehudi Menuhin sau Igor Stravinski – si sper sa mai poata Catalin sa-si difuzeze materialul chiar daca TVR Cultural nu mai exista, pentru ca e acolo o clasica poveste despre “nu ne recunoastem valorile pentru ca avem interese materiale legate de mostenirile lor”.
***
ce-am mai facut in ziua dedicata aventurii puteti citi in aplicata Cinefili in Delta creata de Vodafone, special pentru festivalul Anonimul.
***
Aseara s-a incheiat editia nr 9 a festivalului Anonimul, dar eu mai am citeva povesti frumoase de spus: cum m-am urcat (iar) pe scena sa spun o poveste simpatica si sa dau un premiu, ce amintiri personale pastrez de la aceasta editie, plus jurnalul “Aventurile lui Piulitza in Green Village”.
le descoperiti insa pe toate, miine dimineata pe blog, dupa ce voi fi dormit citeva ore…
Anonimul secventa 4
Ziua 4 de la Anonimul a fost cea in care am incercat sa vad un film si n-am putut sa deschid usa salii de cinema: erau prea multi oameni inauntru.
Era J’AIME REGARDER LES FILLES, filmul francezului Frédéric Louf, cu un premiu Cezar pentru tinara speranta.
***
Joia la Anonimul se dubleaza populatia; vin atit de multi turisti incit cresc semnificativ cozile la porumb fiert, in campus gasesti cu greu loc, te programezi la o masa in sat pregatita de o bucatareasa casnica ca si cum ti-ai rezerva loc la un restaurant select, reteaua de net e la un pas de supralicitare (Vodafone ofera wi-fi gratis pentru toata lumea) si, daca nu te-ai organizat bine sa vezi un film, poti sa patesti ca mine – sa nu mai ai loc, la propriu, sa intri in sala…
Dublarea populatiei de festival aduce cu ea si conversatii simpatice. Aseara in campus am vorbit mai bine de o jumatate de ora despre filmele din festival cu o tinara al carei nume nici macar nu il stiu; cind am aflat insa ca si ei i-a placut scurt metrajul austriac, Taxat, dar si The Door cu Helen Mirren, am avut impresia ca ne stim de-o viata.
Cum in partea a doua a festivalului vin si mai multi dintre protagonistii filmelor, la cina de aseara se triplase si numarul vedetelor prezente si-a fost amuzant, dar frumos, sa vezi o masa plina de producatori si actori care dezbat amintiri despre Olimpiade – cea care e pe cale sa se incheie, dar si cele care au insemnat mult in copilaria fiecaruia.
***
Ce am povestit cu Dan Chisu si cum a fost filmul lui Si caii sunt verzi pe pereti, plus doua recomandari de filme pe care va rog tare tare sa nu le ratati cind vin la MTR, aflat din cronicile din aplicatia Cinefili in Delta, creata special de Vodafone pentru festivalul Anonimul.
Irina Margareta Nistor povesteste tot acolo despre cum a descoperit un nou posibil protagonist al filmului Aviatorul al lui Martin Scorsese.
*
ieri am fost in Aventuraaaaa si am vazut pui de Chira
dar despre asta va povestesc putin mai tirziu
anonimul 2012, prima secventa
Aseara s-a deschis festivalul ANONIMUL, singurul festival la care publicul e juriul suprem. Pentru mine, Anonimul e si singurul festival in care ai un acces incredibil de intim la vedetele din festival: mananci cu ele, le intalnesti dimineata pe veranda casutei de langa tine etc. Asa se face ca tu – ca spectator – ai niste experiente de povestit nepotilor peste ani.
***
In masina, pe drumul catre Tulcea, Adrian Popescu de la Guerrilla a calculat cate ore a muncit Irina Margareta Nistor doar pentru a traduce peste 5000 de filme: aproape 3 ani, non-stop. Seara, la cina, Irina, invitata de noi cu drag sa stea in capul mesei, a completat: “Toata lumea isi imagineaza ca m-am imbogatit atunci, lucru foarte fals pentru ca eu am fost angajata unuia care ma platea foarte prost si daca nu-i placea filmul, nu mi-l platea deloc. La Woody Allen era asa, dar macar ma bucuram ca l-am vazut.”
***
cum a convins o pustoaica de 22 de ani 3 actori mari sa joace in filmul ei de licenta aflati din aplicatia Cinefili in Delta, unde impreuna cu Irina Margareta Nistor relatez lucruri simpatice din festival. va rog tare sa cititi cronica Irinei – pentru fiecare intimplare de ieri are o trimitere cinematografica, iar rezultatul e ca o mini istorie de cinema.
***
la editia IX a festivalului de film Anonimul sunt corespondent Vodafone, parte din proiectul Cinefili in Delta.
Anonimul vine iara!
de miine incepe festivalul de film anonimul, iar asta inseamna ca miine seara o sa fiu intr-un colt de rai numit sfintu gheorghe.
dintr-un motiv pe care nu mi-l explic, festivalul anonimul are pentru mine un sentiment de familie;
am fost de mai multe ori la TIFF, am mai multi prieteni care lucreaza la cluj pentru festival, il stiu pe Tudor Giurgiu dinainte de a o cunoaste pe Miruna Berescu (primul director TIFF, a doua director Anonimul). as avea deci motive sa ma simt “acasa” la Cluj. imi place la TIFF foarte mult, dar niciun alt festival la care am fost nu -mi da acest sentiment ca Anonimul.
anul asta Tudor Giurgiu are doua filme prezentate pe durata festivalului (un scurt metraj – Un alt craciun- si lung metrajul Despre oameni si melci)
poate ca are legatura cu echipa de organizatori mai mica – pe care o stiu aproape integral. despre niciun membru al echipei altui festival nu stiu cum s-a casatorit, cum a devenit parinte si alte detalii de familie, cum stiu despre gasca din spatele Anonimul.
poate are legatura cu specificul festivalului pentru ca totul se petrece intr-un spatiu mic si nu mai exista distanta intre vedetele invitate si restul publicului.
poate are legatura cu delta. nici nu stiti cum fac strainii cind ajung acolo. anul trecut am mers in masina cu 3 muzicieni germani care sustineau un concert in festival. s-au plictisit pe drum – 4 ore cu masina , pe caldura, a fost destul- , au mai prins viata cind s-au suit in barca si-am pornit prin delta… dar cind am ajuns la sf gheorghe si mergeam cu barca prin stufaris, soarele era la apus, ziceau non stop “it’s heaven! amazing” 🙂
oricum festivalul e special pentru ca e facut de oameni aparte. si-mi place ca si vodafone s-a prins de asta. ad-urile din acest an sunt geniale (vreau sa-l cunosc pe domnul care le-a scris, sigur a fost la anonimul)
***
merg in festival ca sa continuam impreuna cu Vodafone si Irina Margareta Nistor proiectul de anul trecut “cinefili in delta”. e mai greu de data asta pentru ca anul trecut eram 3 bloggeri si puteam compensa cumva munca Irinei, acum sunt doar eu fata in fata cu ea care este un super jurnalist, nu doar un critic de film f bun. plus ca stie toate toate filmele din festival pentru ca ea le-a selectionat (la scurt metraj) sau le-a subtitrat (lung metraj).
pe pagina de facebook vodafone veti afla zilnic informatii de la festival si, cum spuneam si anul trecut, mi se pare o initiativa minunata: sa pui informatii culturale -live – intr-un spatiu in care nu sunt foarte multi oameni interesati de un asemenea festival de nisa si sa-i faci cumva sa citeasca acele informatii – premiindu-i daca stiu sa raspunda la intrebari -, e o forma subtila de culturalizare. si-mi place f mult proiectul.
***
miine ma duc “acasa”, la anonimul. va voi relata din colt de rai in fiecare zi.
**
am si eu o “tanti sanda” la care maninc macar o data pe durata festivalului. face o salata de peste cu ceapa marinata vai vai vai …