Tag : ioana blaj

cristina violentabringthesuninmylife.com
muzici simpa
13 years ago

bringthesuninmylife.com

www.bringthesuninmylife.com
No violence, no Endless pain!

o platforma prin care se doreste atragerea atentiei asupra cazurilor de violenta in familie, initiata de Inna si lansata pe 25 noiembrie in “Ziua internationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor”.

si eu si Ioana Blaj ne-am alaturat cu drag proiectului Innei impreuna cu Kristina Dragomir, Mihaela Glavan, Medeea Marinescu, Amalia Nastase si alte doamne simpatice

mesajele tuturor pe bringthesuninmylife.com

iata si noul clip Inna, care face parte din aceasta campanie: Endless

am sa va povestesc curind despre experienta mea de a merge pe strada “batuta”. si despre (non) reactiile celor din jur si mai ales de ce cred ca e foarte important sa existe asemenea proiecte in romania. oricum, DACA AS FI LUAT VREODATA BATAIE, AS FI PLECAT IMEDIAT.

3
3390
IMG593Modestie
muzici simpa
13 years ago

Modestie

am fost aseara la Vocea Romaniei cu gasca completa de la X Factor (Ioana, Paul, Arhi, Victor, bonus track Zaff, George Zafiu de la Europa FM, bun prieten cu Brenciu, care a venit si la o editie xfactor), dar nu despre show-ul de la tv or din culise vreau sa va povestesc.

cind sa plecam (am plecat la pauza mare de stiri, de o jumatate de ora; dragi gazde va rugam sa ne iertati, dimineata aveam de munca mult), Paul s-a intilnit prin culise cu concurentii pe care-i vazuse la tv de obicei. si-a exclamat “cit de tare e… am vazut-o pe Aminda, l-am cunoscut pe Brenciu” si spunea asta in timp ce toti pe linga care treceam susoteau “uite-i pe Maximia”.

(prietenii mei, Ioana Blaj si Paul Ipate – pentru cei care nu stiu – sunt actorii care interpreteaza personajele din reclamele Vodafone – Maximia)

inainte de intilnirea din culise, si Ioana si Paul executasera sedinte foto cu copiii din sala (era o fetita de 4-5 ani pe rindul din fata noastra care nu s-a uitat deloc pe scena, a stat cu fata la Ioana si i-a vinat fiecare privire, fiecare zimbet), iar observatia lui Paul si bucuria lui ca-i intilneste pe oamenii care l-au bucurat de la televizor, mi-a aratat inca o data nu doar modestia si bunul lui simt (asta stiam deja, ca-s prieteni cu mine:) ), ci si ca oricit de celebri ar fi, si ei ramin la fel ca noi: se bucura de intilnire cu altii cu “pelerina de vedeta”.

asta a fost unul dintre cele mai frumoase momente de aseara…

nu-l pun in calcul pe Brenciu care e minunat ca de obicei si care si-a facut timp sa vorbeasca si cu noi, sa se pozeze ca sa trimitem fotografii celor care n-au venit cu noi la show.


horia, ioana, zaff

***

– cui facem galerie?, l-am intrebat pe Brenciu pentru ca noi eram in gasca lui si voiam sa-i sustinem concurentii…
– nu. aplauzi doar daca-ti place., a zis serios si concentrat.

mie cel mai tare mi-a placut Daniel de la Brenciu din echipa, care am descoperit ca a fost coleg cu Ioana la facultate. (de unde dezvolt o teorie ca la orice show de muzica mergem, Ioana are un prieten/coleg in competitie)

***

si mi-a mai placut Pavel Bartos. super profesionist. si-a folosit fiecare secunda libera ca sa repete ce avea de facut, dar in acelasi timp n-a refuzat pe nimeni din public cu orice cerinta – ceea ce inseamna o super putere de concentrare; a alergat prin tot studioul – era ca un argint viu; termina o interventie -tzushti in partea cealalta a studioului pentru urmatoarea interventie; si e foarte spontan, cu super glume la el. am decis ca o sa ma duc la Odeon sa-l vad intr-o piesa:)

dar eu tot pe Brenciu il iubesc cel mai tare dintre toti; am aflat cit s-a pregatit pentru ce piese sa le aleaga concurentilor, cit s-a atasat de ei si cum vrea sa-i ajute pe mai departe. stiu ca isi pregateste cu mare grija toate interventiile live si ca e cu sufletul ciulit la orice reactie a publicului. ma uitam aseara la trucurile pe care le folosea pentru ca elevii lui sa se oglindeasca in el si sa se motiveze sa cinte mai bine. (cum ii incuraja din gesturi, cum tinea/impunea ritmul din scaun, cum – pe o concurenta care ratase finalul unei piese – a pus-o sa -l mai cinte o data intr-o forma atit de discreta incit publicul nu s-a prins ca o ajuta sa recupereze greseala)

stiu ca voi il vedeti din perspectiva amuzanta pe care o lasa la vedere, dar el este un maniac al detaliilor si un rafinat al perfectionismului. am scris un story despre el acum ceva vreme, daca aveti timp il puteti citi aici. (in culisele unui concert cu Brenciu)

8
5117
Virtual_Team-Photo-Salvatore_VuonoECHIPA
diverse
13 years ago

ECHIPA


Foarte multi dintre noi isi doresc probabil sa faca parte dintr-o echipa adevarata, o echipa cu care sa imparta momente unice, trairi inedite si rezultate exceptionale. Si eu ma numar printre cei care vor sa lucreze in echipa si care adora GRUPUL. Dar de multe ori m-am intrebat ce trebuie sa faci sa ai cu adevarat o echipa? Cum poate fi pastrata? Cum sa faci ca fiecare om din ea sa-si doreasca cu tot sufletul asta?

Aseara uitandu-ma la un show tv, foarte bine realizat mi-am raspuns la cateva intrebari referitoare la acest subiect. Cred ca regula de baza e sa iti respecti partenerii si sa ai incredere totala in ei. Sa te bucuri de reusitele lor la fel cum te bucuri pentru ale tale. E foarte important sa ai incredere in tine in momentul in care alegi sa faci parte dintr-o echipa, ca mai apoi sa poti avea incredere si in partenerii tai. A doua regula de baza cred ca e scopul comun. E necesar sa ai acelasi scop si mai ales sa constientizezi si sa-ti doresti cu tot sufletul ca rezultatul sa fie al VOSTRU si nu AL TAU. Si nu in ultimul rand, trebuie sa te bucuri . Infrangerea sau victoria sunt doar chestiuni ce tin de ego. Daca il eliminam si daca scopul nostru este sa ne bucuram de clipele pe care le petrecem impreuna si sa invatam din ele si daca primim ca bonus un rezultat care sa poata fi privit, ascultat si de care sa bucure si alti oameni , eu cred ca putem vorbi de o misiune indeplinita, de un produs de calitate si cel mai important, de o echipa adevarata.

Mi-am adus aminte, acum in timp ce scriam lucrurile de mai sus, de primele cuvinte pe care ni le-a spus regretatul domn profesor Ion Cojar la o ora de arta actorului “Important este procesul, nu succesul” si de cuvintele unui bun prieten care spune ca “ Importanta nu este destinatia, ci calatoria.”

Acestea fiind spuse, va doresc( la fel cum imi doresc si mie:)) sa lucrati intr-o echipa care sa va atinga sufletul.
**

Ioana Blaj este actrita, masteranda in Arta Actorului la UNATC

0
1387
RETURNTHE RETURN
filme simpa
13 years ago

THE RETURN

De multe ori ne intalnim cu oameni despre care am auzit, dar pe care nu i-am intalnit niciodata.

De si mai multe ori ne facem o parere despre ei inainte sa-i cunoastem.Astazi am vazut un film de exceptie: The Return in regia lui Andrei Zvyagintsev.

Am inghetat din primele secunde ale filmului. Am simtit o emotie extraordinara si evident mi-am pus intrebarea: ei, rusii, de ce pot atat de bine?Sunt tentata sa vorbesc despre ce am simtit si am vazut dar mai bine va las si pe voi sa vedeti un film extraordinar despre maturizare, o lectie de viata si nu in ultimul rand o lectie de actorie.

Multumesc Andrei Runcanu pentru ca ti-ai facut un site minunat : http://unfilmpezi.tumblr.com/. Vi-l recomand cu caldura si cu siguranta ca veti petrece, dupa ce-l vizitati, cateva ore de poveste  pentru ca in mod sigur veti gasi o selectie foarte buna de filme de calitate care va vor indemna sa va bucurati sufletul.

Enjoy!

*

Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului, UNATC

2
1632
prieteniintuitie?
personal
13 years ago

intuitie?

citeodata judec oamenii dupa o singura privire. de fapt, nici macar nu-i judec: se intimpla ceva in capul meu, se declanseaza un mecanism, si stiu dupa o clipa ca omul respectiv e unul bun.

o clipa care poate sa fie cit un articol de ziar. asa am remarcat-o pe ana maria onisei. citeam observatorul cultural, un text scris de ea si-am spus “imi place fata asta, vreau sa lucrez cu ea”. si nu m-am inselat nicio secunda asupra caracterului ei.

o clipa care poate sa fie cit o sedinta foto asa m-am imprietenit cu ioana blaj. eram la o sedinta foto unde il urmaream pe fotograf (care o fotografia pe ea) pentru un articol si, dupa 5 minute de vorbe, stiam ca e un om bun si ca o sa fie prietena cu mine.

o clipa care e cit un interviu am facut un interviu cu marius manole acum 6 ani si cind primeam raspunsurile la intrebari, tot ce aveam in minte era ” e ca mine”. si nu m-am inselat asupra caracterului lui.

scriu despre ei pentru ca au fost oricum prezenti aici pe blog, dar am clipe din astea traite cu multi oameni care imi sunt acum prieteni si pe care uneori ii chinui ca sa-si depaseasca limitele, dar si ei ma slefuiesc pe mine, invatindu-ma lucruri minunate.

(am sa scriu curind un story mare despre o asemenea intimplare; m-am uitat la tv si-am zis: asta e un om bun… iar acum e printre prietenii mei)

nu stiu cum functioneaza mecanismul asta: dar ma uit la om si simt ca o sa-mi fie prieten… sau ca avem ce sa ne spunem pe termen lung.

si nu, nu apuc sa ma pacalesc asupra caracterelor, pentru ca acelasi instinct sau intuitie sau cum se va fi numind, imi spune cel mai adesea “nu nu, omul asta nu e din echipa ta.”
nu ca n-ar fi bun, corect etc , ci pur si simplu ca nu e pe lungimea mea de unda si-atunci ma indepartez discret.

vi se intimpla asta?

8
3802
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nLIMITE
povestile Ioanei
13 years ago

LIMITE

Exista momente in viata in care uiti cu totul “crezurile” tale si nu mai vezi nimic. Alea cred ca sunt momentele in care iti testezi limitele. In care vrei sa vezi cat poti duce si pana unde poti merge.

In ultima vreme am exagerat si mi-am testat limitele mai mult decat ar fi trebuit. De fapt, daca stau bine sa ma gandesc nu ar fi trebuit sa o fac. Pentru ca fiecare limita testata inseamna cumva sa te dezechilibrezi si sa te lovesti cu buna stiinta. Practic inseamna MASOCHISM.

Ei bine, se pare ca mie imi place sa-mi mai fac asta din cand in cand si imi dau seama doar cand ma doare si nu e foarte placuta senzatia.
Dar dupa cum spunea cineva “ ce nu te omoara, te ajuta in meserie”,asta ca sa vedem partea buna din toate lucrurile.

Sfatul meu, unul poate insignifiant pentru multi: daca va simtit bine voi cu voi si daca simtiti ca in sfarsit ati invatat sa mergeti pe barna fara sa va dezechilibrati, nu incercati sa plecati in locuri in care nu va simtiti foarte siguri, doar ca sa incercati , pentru ca pot garanta 100%, din experienta proprie, ca o sa picati…rau.

Acestea fiind spuse, va urez un drum cat mai usor in descoperirea voastra.

* Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC

0
2785
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nrepetitii (pentru a fi mai bun)
povestile Ioanei
13 years ago

repetitii (pentru a fi mai bun)

Tocmai ce m-am intors de la repetitii si imi sta ceva pe suflet pe care trebuie sa il spun.

E una din putinele zile, in care plec cu un gust amar de la ceea ce-mi place sa fac si asta pentru ca am permis sa se intample asa.

Am ajuns la repetitie si mi-am gasit doua colege imbufnate ca ceilalti actori nu s-au prezentat la ora stabilita. Cand intr-un final ne-am strans cu totii, ele s-au imbracat frumos si au plecat, sub motivul ca au asteptat destul ca ceilalti sa vina. Am ramas stupefiata, ca niste studente, care sunt la inceputul drumului pot reactiona asa, in conditiile in care ne plangem cu totii ca nu avem ce sa jucam, ca nimeni nu ne baga in seama si nu ne ofera conditii de lucru.

Acum stau si ma intreb oare ele, in jumatatea aceea de ora in care au stat degeaba, nu puteau sa-si repete textul, sa-si incalzeasca corpul, sa-si incalzeasca vocea, ca in momentul in care ceilalti veneau ele déjà sa aiba un avantaj? Raspunsul vine repede, NU.

Si de ce NU? Pentru ca traim intr-o societate in care ne-am obisnuit sa dam vina pe altii si sa nu ne asumam ceea ce facem. Traim intr-o lume in care celalalt e vinovat, dar nu ma uit nici o clipa la ce as putea face eu. Ma intristeaza foarte tare faptul ca trebuie sa vad oameni de genul asta, zilnic si mai greu e ca trebuie sa si lucrez cu ei. Ma intreb de ce ne e mult mai usor sa vedem lucrurile rele si nu pe cele bune? De ce alegem sa ne consumam energia pe ceva ce nu ne intereseaza? Credem ca dam o lectie cuiva? Avem senzatia ca putem schimba pe cineva? Nu. Ne putem schimba doar pe noi si atat. Putem alege sa vedem lucrurile bune si in locul celor rele.

Acum probabil va intrebati de ce scriu postul acesta si de ce nu vad si eu partea buna din restul repetitiei de azi…Pai, trebuie sa recunosc ca s-au intamplat niste lucruri minunate la repetitie si ma bucur enorm ca nu m-am lasat afectata total de cele intamplat, dar ulterior am avut o discutie cu un domn profesor de la UNATC, care preda la anul 2 care mi-a spus ca si el se confrunta exact cu aceeasi problema: indiferenta studentilor fata de obiectivul lor.

Si atunci ma vad cumva nevoita sa transmit ceva. Nu vreau sa fiu lupul moralist, pentru ca si eu am trecut prin perioade si perioade, nu vreau sa schimb pe nimeni, nu vreau sa dau lectii nimanui, vreau doar sa transmit un mesaj: haideti sa fim mai buni  noi cu noi…pentru ca mai apoi, sa putem fii buni si cu ceilalti si in cazul actorilor…sa putem fi buni si in fata celorlalti.

*

Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC.

1
3307
Girl_Money_PoolBANI VS ZAMBETE
povestile Ioanei
13 years ago

BANI VS ZAMBETE

In ultima perioada vad si simt din ce in ce mai multi oameni care isi doresc sa se schimbe. Eu sunt unul dintre ei si ma fascineaza sa-i (ma) privesc.

Ori sunt eu zen si vad numai lucruri frumoase in jurul meu, ori oamenii incep sa iubeasca mai mult.

M-am surprins zilele astea inconjurata de frumos. Un frumos pe care nu-l stiam pana acum…zambete sincere si calme, culori vii, ganduri bune, decizii importante.

De cateva zile sunt cu banii pe minus si este prima data cand nu simt fiorul acela rece in inima, la gandul ca nu mai am bani. Stiu ca ei vin si se duc si mi-am dat seama ca in loc sa-mi consum energia pe “cum sa fac bani” mai bine o investesc in mine si in ce ma face sa ma simt bine.

Nu stiu din ce voi face bani. Nu am deocamdata de lucru…deci nici un venit stabil, dar nu-mi pasa. Sunt sigura ca o sa pot sa fiu la fel de fericita si fara sa cheltui si stiu ca in momentul in care trebuie sa vina, vor veni.

Ma gandeam, daca pentru o zi, fiecare om, ar incerca sa uite de BANI si daca ar incerca sa se bucure de tot ce poate face fara BANI, oare ce fel de oameni am vedea pe strada?

*
Ioana Blaj este actrita , masterand in Arta Actorului la UNATC

5
5327
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nIoana la X factor
diverse
13 years ago

Ioana la X factor

Weekendul asta am ales sa mi-l petrec in familia XFactor. Nu am mai fost niciodata la un show de genul acesta si am fost placut surprinsa de ceea ce am gasit.

O atmosfera calda si foarte prietenoasa m-a intampinat inca de cand am ajuns acolo. Oamenii care stau in spatele camerelor de filmat sunt extraordinari. In toata nebunia aia dinaintea Galei, ei si-au facut timp sa vorbeasca cu toti invitatii in parte, sa se asigure ca ne simtim bine si ca avem tot ce ne trebuie.

Mi-am dat seama ca in momentul in care esti implicat intr-un proiect, nu prea mai vezi toate lucrurile astea pentru ca esti acolo. Uitandu-ma la ei , am realizat cati oameni stau in spatele unor artisti, cat muncesc pentru ca ei sa fie bine si cata implicare exista. Din pacate, putini au ocazia sa vada ce e dincolo de micul ecran.

Am invatat din experienta asta ca noi, cei care iesim in fata si care ne expunem trebuie sa avem tot respectul din lume pentru cei care sunt in spatele nostru.

Cum vad eu respectul asta? Eu daca as fi concurenta la XFactor, as incerca in primul rand sa ma respect pe mine.
Cum as face asta? Pai, in primul rand m-as gandi ca, in momentul asta al vietii mele, eu trebuie sa ma concentrez si dau tot ce am. Nu ar trebui sa ma intereseze ce fac ceilalti concurenti, cine cu cine e prieten, ce face X-ulescu in pauza dintre repetitii, cine cu cine s-a cuplat, cate voturi a primit si cine a fost cel mai aplaudat. NU, lucrurile aste nu fac altceva decat sa ma bulverseze. Ceea ce e important pentru mine e: cum sa fac ca vocea mea sa sune cat mai bine, cum sa fac sa nu-mi pierd energia inutil, cum sa-mi protejez corpul ca sa nu ma pomenesc cu cine stie ce ragusala sau picior scrintit, cum trebuie sa ma adun daca intampin vreun accident pe scena si, foarte important, m-as gandi si mi-as canaliza atentia pe ceea ce simt eu in momentul in care sunt pe scena, pentru ca doar in felul asta pot sa-i fac pe oamenii care ma privesc sa simta ca transmit ceva real.

Din punctul meu de vedere, cam astea sunt lucrurile la care orice concurent de la XFactor ar trebui sa se gandeasca in saptamanile in care sunt acolo. In felul asta cred ca te respecti pe tine si ceea ce –ti place sa faci.

In al doilea rand, respectand aceste, sa le numim “principii”, ii respect si pe cei care stau in spatele meu si care ma ajuta sa fac tot ce e mai bun pentru mine.

Am observat foarte multe lucruri, din cele enumerate mai sus, la concurentii de la Xfacror, in special la Andrei Leonte pentru ca el este cel pe care il urmaresc indeaproape la acest concurs si nu pot decat sa ma bucur ca este un astfel de om. Insa am vazut si concurenti interesati de cu totul alte lucruri, care incearca sa influenteze publicul de acasa cu orice altceva.

Intotdeauna am admirat oamenii sinceri si oamenii care se cunosc foarte bine pe ei, pentru ca in felul asta scapam de masti si suntem puri. Cred ca noi, ca spectatori ar trebui sa ne gandim foarte bine in momentul in care ii votam acesti concurenti daca ne-au transmis ceva, daca credem in ei si in vocea lor, daca ne-au incantat cu adevarat privirile sau nu.

In mainile noastre sta totul. Vrem sa nu mai auzim la radio trupe care fac playback? Vrem sa vedem la TV oameni frumosi, cu o voce extraordinara si sa simtim ceva cu adevarat cand ne uitam la ei? Daca raspunsul este afirmativ, atunci cred ca e momentul sa ne mobilizam atentia catre oamenii astia care au foarte multe calitati si sa-i votam. In felul asta o sa avem o satisfactie destul de mare in momentul in care, intr-o dimineata ploioasa, in drum spre serviciu o sa-l auzim pe Andrei Leonte ( in cazul meu) la radio si o sa ne aducem aminte ca am contribuit la ascensiunea lui.

*
Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC

2
2125
xfactor-logo-010411X Factor – prima eliminare
diverse
13 years ago

X Factor – prima eliminare

daca mi-ar fi spus cineva ca dupa prima eliminare X Factor am sa ma cert crunt cu prietenii cu care merg la show, as fi ris foarte tare “hai, sa fim seriosi, doar avem aceleasi gusturi si un preferat unic, de ce sa ne certam?!”

ei bine, 30 de minute de la terminarea show-ului care a marcat prima eliminare X Factor, 4 oameni in toata firea – implicati in industria divertismentului intr-o forma sau alta, deci cunoscatori ai argumentelor care ar duce la alegeri intr-un asemenea show – am disputat aproape tipind unii la altii eliminarea, desi cind mergeam catre show nu ne pasa f tare de niciunul dintre concurentii care urmau sa fie la duel…

de fapt lucrurile au inceput asa…

Gasca noastra de vizionat X Factor de la fatza locului s-a largit pentru a doua noastra seara ( eu si Ioana Blaj) la Kentaurus: ni s-au alaturat Paul Ipate si Alexandru Macavei.

in masina pe drumul catre emisiune a fost veselie mare; nu-l mai vazusem de ceva vreme pe Alexandru (care e director la Radio 21 si cu care ma stiu de ….15 ani) si nici pe Paul (care, cu o seara inainte, filmase la noua pelicula a lui Nae Caranfil) asa ca voiam sa stiu multe lucruri de la amindoi… plus eram mesagerul unei propuneri pentru Ioana (sa pozeze pentru o campanie umanitara); pe scurt… voiosie.

cind am ajuns la Kentaurus, pina sa intram in sala, Ioana ne-a mobilizat sa mai dam cel putin un sms pentru preferatul nostru, Andrei Leonte, si am ascultat-o cuminti…

in sala, ne-am largit rindurile si cu Arhi & Vlad, fratele lui, si cu Elena (bloggerul oficial Orange, de la care tot aflam detalii din culise… )

*

primele discutii au fost pasnice: ne placea cum erau imbracati Razvan si Dani si urmeaza sa aflam numele stilistei lor; ne placea ca tot ei, adica Razvan si Dani, ii provocau pe jurati cu replici simpatice, dar acide, chiar si cind la tv erau filmuletzele din editia trecuta (asta imprima o stare si o energie intre jurati, plus era semn ca baietii lasasera deoparte emotiile inceputului), ne-au placut si concurentii cum aratau pe prima si singura lor melodie din show…

“distractia” a inceput, evident, la duel… noi, toti, inclusiv Arhi (nu stiu daca si Elena), credeam ca o sa fie la duel Duo Voce (carora noi le spunem dupa numele unor personaje de desene animate: ) ), asa ca am fost foarte surprinsi ca au trecut.

***
desi avem cunostinte in echipa de productie, NU AM AFLAT NIMIK INAINTE.
(ne-am fi dorit, am facut sapaturi, am dat din gene… fara succes)
***

cu exceptia lui Alexandru, toti am tinut cu Cristian – ne emotionase cum cintase, iar despre Mowgly nu aveam (nici acum nu avem) o parere cum stie sa cinte, transmitind emotii. Cind Paula l-a ales pe Mowgly, Alexandru a inceput sa ne explice, rational, ca alesul are potential mai mare de lucru pe termen lung, ca poate dezvolta o baza de fani, ca e mai comercial etc.

pe mine si pe Paul ne-a convins in vreo 10 minute, pe Ioana nici dupa o jumatate de ora. eu trecusem in tabara lui Alexandru si, in disputa noastra, ajunsesem sa-i explic Ioanei deciziile comerciale pe care le-am luat de fiecare data cind alegeam o vedeta care urma sa fie pe coperta Tabu, Alexandru ii dadea exemple prin comparatie cu preferatul nostru… Ioana nu si nu, ea voia sa fi mers mai departe Cristian si, daca o intrebati si acum (desi va sfatuiesc sa nu, spre binele vostru), tot asta crede…

*
dar disputa asta lunga (pe alocuri enervanta pentru mine, pt ca mi se parea absurd sa ne certam pentru niste oameni pentru care, aparent, nu avem niciun atasament emotional) mi-a dat lectia serii:

de fapt, aici e puterea genului asta de show-uri: controversa… si dragul pentru niste oameni pe care nu-i cunosti si, probabil, nu-i vei cunoaste niciodata. dar ii aperi pentru ca in 5 minute, dupa un cintec sau doua, ai o parere despre ei, despre caracterul lor…si tii la ea. cu dintii.

P.S. Elena, Ioana nu s-a prins inca de faptul ca tu ajungi in culise in timpul show-ului, io zic sa te feresti simbata viitoare ca o sa vrea sa trimita depese:)

P.P.S desi sunt foarte matinala ca stil de viata, tot mi se pare ingrozitor de greu pentru Razvan, Dani si Mihai ca luni trebuie sa se trezeasca la 6 dimineata ca sa mearga la emisiunile lor matinale. asta dupa ce pleaca dupa miezul noptii din Stefanesti, unde sunt studiourile Kentauros….

Si, da, toti se ataseaza de concurenti, i-am vazut aseara cum erau necajiti… o sa va mai povestesc despre asta…

***
Mi-a placut f f mult ca nici Adi, nici Mihai, n-au incercat sa o influenteze pe Paula in pauza de publicitate cind trebuia sa ia o decizie… noi ne certam cine ar merita sa treaca, ei erau onesti si nu vorbeau cu ea…

Sper ca la emisiunea de simbata viitoare sa va arate un cadru/detaliu cu picioarele lui Adi Sina in timp ce era anuntat cel care era salvat. Daca nu va fi in emisiune, va povestesc eu:)

4
2889
xfactor-logo-010411X Factor Gala 1- family feelings
diverse
13 years ago

X Factor Gala 1- family feelings

aseara am fost la studiourile de la kentaurus unde Antena 1 filmeaza galele live Xfactor.

a fost gala nr 1, iar pentru mine aseara a fost un “family event”;

am fost cu Ioana Blaj (care e parte din familia mea urbana) si-am invatat o multime de lucruri faine, fara ca ea sa se prinda ca ma invata lucruri:)

am fost cu Arhi si fratele lui (de fiecare data cind ma intilnesc cu Arhi ma emotioneaza cu cite o poveste si-mi devine din ce in ce mai drag. si-aseara pe drumul catre casa, ne-a povestit lucruri f emotionante. altfel, eu sunt nesimtita si dau vina pe faptul ca sunt ocupata si nu reusesc sa ne vedem mai des, daaaaaaaaaaaaaar – recuperez, promit)

m-am reintilnit cu Gabi, sotia lui Mihai Morar, cu care am fost colega la radio si care e o minunata… mi-a placut ca Gabi a venit nu doar sa-l sustina pe Mihai, dar era cu tot sufletul alaturi de concurentii din echipa sotului ei. si nu se manifesta pentru camerele de luat vederi, pentru ca publicul nici nu stia ca e in sala (statea pe o scara, linga macaraua cu camera mobila, si le tinea pumnii strinsi concurentilor ei preferati).

mi-au placut parintii concurentilor; erau in sala peste tot ( publicul era format doar din rude si prieteni ai celor de pe scena) si ii auzeai cum ofteaza, ii vedeai cum pling de bucurie… erau si copii mici care ar fi vrut sa mearga pe scena sa se vada cu neamurile lor. tres tres simpa.

mi-a placut ca si juriul si prezentatorii aveau emotii chiar daca au experienta unor super show-uri si live-uri in direct, se simtea (mai ales inainte de inceperea emisiunii cind au facut citeva probe) ca au emotii: e un semn de respect si pentru munca lor, dar si pentru a echipei/concurentilor. si apoi, in fiecare dintre pauzele publicitare, aveau o vorba buna pentru public (Razvan Simion anunta politicos care sunt pasii urmatori – cite minute de reclama, ce se mai intimpla etc; Dani Otil facea glume ca sa spuna lucruri delicate pentru un public nescolit in ale transmisiilor in direct – “nu mincati in timpul emisiunii”; Paula intreba daca se simte lumea bine… etc)
iar la sfirsit au fost asaltati de rudele concurentilor si au stat minute in sir sa faca fotografii. cind 2 fetite au venit linga scena si i-au spus Paulei ca o plac f f tare, ea s-a rusinat vizibil si spunea “dar va multumesc frumos”, cu o modestie minunata. I Love Paula. e juratul meu preferat din concurs:)

(si astept sa-l vad pe domn Sina mai rau, ca stiu ca poate fi “ucigator” si pe buna dreptate pentru ca in materie de productie muzicala cred ca e unul dintre cei mai buni profesionisti din Romania – ginditi-va la succesul Akcent peste hotare…)

*
altfel, e f tare sa urmaresti un show live linga un actor, pentru ca stie sa se uite altfel la ce e pe scena.

noi vedeam in sala ce fac concurentii cit erau filmuletele lor de prezentare; intrau in scena si unii dintre ei se uitau dupa prieteni, altii se miscau si se agitau (din cauza tensiunii si emotiei); foarte putini – mai ales cei mai mari in virsta si mai experimentati- ramineau focusati pe ce aveau de facut si nu bagau pe nimeni in seama. Ioana care era linga mine a exclamat “uite cum isi consuma energia, uite cum nu sta concentrata!”, cind cea mai tinara dintre concurente (16 ani) a intrat in sala si se uita dupa prieteni. “mi-ar placea sa ma filmez si eu inainte de orice prestatie artistica, asa as invata ce gresesc”, a continuat Ioana.

*

dupa gala concurentii au iesit sa se intilneasca cu prietenii lor.
Ioana care e prietena cu Andrei Leonte (preferatul meu de la Gala) astepta cu nerabdare acest moment. am facut si eu cunostinta cu Andrei, i-am spus ca a fost minunat si m-am retras sa-i vad pe toti, prietenii, de la distanta.

dupa ce le-a povestit cum ii e in casa si-a cerut din priviri parerea lor despre ce facuse pe scena in seara respectiva, Andrei a inceput sa-i intrebe ce mai fac ei, prietenii lui. una dintre colegele lui avea licenta, alta ceva probleme cu un administrator din cladirea in care locuia, o alta avusese un spectacol simbata trecuta…
“nici nu m-ai intrebat cum a fost”, a zis fata alintindu-se…
“hai ca atunci mai aveam telefon (n mea. de cind au intrat in cantonament, concurentii nu mai au acces la telefon, nici la internet) si te-am si sunat, ti-am zis bafta, stiam ca o sa fie bine”, a luat-o Andrei in brate si, pentru ca ii ajungea pina la umar, a sarutat-o parinteste pe crestet.

cum spuneam “family feelings” aseara, dincolo de ecran la x factor.

o sa-i vedem pe copiii astia timp de 10 saptamini de acum incolo, o sa fim uimiti de cum se vor schimba unii dintre ei sub presiunea live-ului, a disciplinei repetitiilor zilnice si a mizei concursului (200.000 de euro), dar o sa fie frumos si emotionant pentru ca, oricine ar cistiga, la momentul anuntarii victoriei noi o sa-i stim atit de bine din ce am vazut la tv, incit vom avea desigur un sentiment de familie…

mai mergem si astazi la gala X Factor, incepe la 21.45 si cinta Oceana, plus se anunta primul eliminat.

*
altfel, uitati-va aici sa vedeti ce minunat a fost preferatul nostru Andrei Leonte cintind Dream Girl…

aaa, si lui Arhi i-a placut Diana Hetea. (m-am gindit ca daca scriu de preferata lui, scrie si el de preferatul nostru:D)

4
3744
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nnext stop
diverse
13 years ago

next stop

M-am oprit pe la mine zilele astea si am avut o revelatie. Stiu ce ma face sa nu ma simt bine eu cu mine. O sa ziceti ca am innebunit si ca m-am pierdut, dar totusi o sa va spun. Probabil unul dintre voi o sa se regaseasca in ceea ce zic si atunci o sa ma bucur foarte tare ca nu sunt singura 🙂

Problemele mele cele mai mari cu mine, nu sunt ale mele, sunt ale mintii mele.
Cel mai mare dusman al meu este mintea, care nu-mi da pace si care e foarte perversa. Ea imi pune o mie de intrebari, ea vrea raspunsuri, certitudini si siguranta. Ea ma tine undeva incorsetata si nu-mi da voie sa simt. Ma santajeaza si are asteptari. Gandurile mele sunt hrana ei. M-am suparat pe ea zilele astea si m-am hotarat sa nu o mai hranesc, iar rezultatul a fost minunat.

Am inceput sa-mi simt corpul cum traieste, am inceput sa-mi simt inima cu ritmul ei nebun si am simtit emotie non stop. Nu am facut altceva in afara de a NU gandi. Am facut doar ce am simtit. M-am surprins tremurand de emotie, mergand pe strada, m-am surprins zambind si scriind fara sa gandesc…stiu pare ireal, dar credeti-ma merita sa faceti exercitiu asta si pentru o jumatate de ora. Nu o sa va vina sa credeti cat bine va simtit cu voi.

Cand i-am povestit surorii mele, a fost socata. A spus ca a mai auzit lucrul asta, dar nu credea ca poate fi suta la suta adevarat si i-am spus ca are doua optiuni: sa ma creda sau sa nu ma creada, dar merita sa incerce. Evident m-a intrebat cum am reusit sa fac treaba asta. E simplu: in momentul in care iti vine un gand in cap, il ignori si nu faci altceva decat sa respiri si sa inspiri si-ti concentrezi atentia pe asta, iar restul vine de le sine. Singurul lucru pe care trebuie sa-l faci e sa simti. Raspunsurile vor veni de la sine si nu va mai fi nevoie sa va intrebati “si ce trebuie sa fac?”

De cateva zile sunt dependenta de starea asta. Ma surpind in continuare ca am momente in care ma opresc si gandesc si imi dau seama de asta in momentul in care nu ma mai simt bine cu mine si atunci stiu ce am de facut.

Pana acum am fost invatata sa gandesc totul inainte sa fac ceva…am vazut cum e.
Acum m-am decis sa fac invers, sa simt si sa vad ce iese.

Go with the flow…:)
Sper sa va placa!

*
Ioana Blaj este actrita, masteranda in Arta Actorului la UNATC

1
1678
ioanaMonoloage interioare
diverse
13 years ago

Monoloage interioare

Exista momente in viata in care nu stii pe ce drum sa o apuci si, practic, nu-ti ramane decat sa stai tu cu tine.

De cateva zile imi dau intalnire cu mine sa vad ce mai fac si cum ma descurc, imi povestesc lucruri si caut un raspuns la intrebarile mele. Cel mai tare e ca descopar aceleasi povesti si m-am cam saturat.

Acum am inceput sa caut o solutie pentru a ma tolera. In prima faza am inceput sa ma plang(din nou), m-am ascultat, mi-am plans de mila.. si de cateva zile imi vine sa ma iau la misto…si mi se pare fascinant ce senzatie pot sa am si cat de mult ma ajuta sa fac asta, cel putin acum.

Imi dau seama de foarte multe lucruri si de faptul ca pot sa imi infrunt pornirile rautacioase la adresa mea si ca astfel ma motivez sa-mi plac.

Astept cu nerabdare ziua in care sa ma pot uita in oglinda si sa-mi spun cu tot sufletul ca m-am indragostit de mine, insa pana atunci, cred ca trebuie sa ma opresc sa ma raportez la altii, sa ma expun exact asa cum sunt si sa ma accept cu tot ceea ce fac pentru mine, bun sau rau…

Si cel mai important, sa invat ca in viata nu exista probleme ci doar solutii si decizii.. Insa pana atunci va trebui sa-mi mai suport monoloagele interioare…

*
Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC

2
2033
simpa-logocolaboratori noi pentru S!MPA
diverse
14 years ago

colaboratori noi pentru S!MPA

pentru ca S!MPA e un loc care aduna oameni din aluatul bun si lucruri frumoase, de saptamina asta am marit echipa de colaboratori.

de acum incolo in fiecare vineri Diana Ioana Marasoiu va arata un pic din lumea ei speciala, iar in fiecare duminica Ana Maria Onisei spune povesti din spatele interviurilor ei.

Simbata scrie Ioana Blaj, joi Noemi Revnic, luni Sorana Savu.

da stiu, mai sunt citeva zile libere din saptamina… dar va mai pregatesc citeva surprize de oameni tres tres simpa.

daca vrei sa-i cunosti pe colaboratorii S!MPA, citeste prezentarea pe care le-am facut-o (ai si contactele lor)

0
2696
ioanaun nou capitol
povestile Ioanei
14 years ago

un nou capitol

Exista unele momente in viata cand te opresti pentru cateva secunde si te uiti inapoi la ce ai facut.

In clipa asta ma aflu in postura de a-mi intoarce capul peste umar si a privi la una din cele mai grele si in acelasi timp cele mai frumoase perioade din viata mea.

As vrea sa poata exista cuvinte sa pot multumi pentru ceea ce mi-a fost oferit. Stiu ca sunt o persoana norocoasa si mai stiu ca orice dorinta am avut mi s-a indeplinit. Probabil asta e motivul pentru care mi-a fost dat sa cunosc niste oameni minunati, care au stiut sa apeste butonul “share” si care au crezut in mine de la inceput si pana la final. Nu pot decat sa le multumesc pentru tot ce m-au invatat, pentru ca alaturi de ei am aflat ce inseamna radio, echipa si munca adevarata. Ii iubesc pe toti cu tot sufletul si stiu ca voi fi acolo undeva bine ascunsa in ei, chiar daca a venit momentul pentru un nou inceput.

Experienta pe care o traiesc acum e exact ca atunci cand muncesti la un film si ajungi sa te atasezi de toata echipa, sa muncesti cot la cot cu ei, sa realizezi ca impreuna ati dat nastere la ceva extraordinar, dar ca la un moment dat se incheie. Evident te trezesti din nou singur si pregatit sa o iei de la capat.

Practic, cam asta e stilul de viata pe care mi-l doresc: sa traiesc multe povesti frumoase, pentru ca la un moment dat sa pot sa ma asez intr-un fotoliu si sa pot fi mandra de ceea ce am de povestit.

A venit momentul sa inchei un capitol frumos din viata mea si sa incep sa scriu pe o pagina alba.

Ioana Blaj, iunie 2011

0
3500
Adult and Daughter (9-10) Holding Handstiff 2011 – family moments
culturale
14 years ago

tiff 2011 – family moments

la Autobahn (piesa dintr-o sectiune paralela a festivalului) in seara asta, joi, a venit de la Brasov si Simona, sora Ioanei Blaj, actrita in piesa. emotii si mai mari pentru Ioana. (dar piesa a fost tres tres s!mpa)

*
Oana Giurgiu, directorul executiv TIFF, are de joi cel mai important oaspete din festival: tatal ei. e pentru prima data la festival in 10 ani de existenta TIFF:). (e si baietelul ei si al lui Tudor Giurgiu pe aici, dar nu l-am vazut inca)

( altfel, am cam plins la filmul lui Tudor = Superman, Spiderman sau Batman, tot despre familie. Zsolt Bogdán – care juca in Strigate si soapte la Teatrul Maghiar la ora la care noi vedeam scurt metrajul cu el – e tatal unui pusti f f simpatic care merge pina la medic… trebuie sa vedeti filmuletzul acesta.)

*
la Q&A, Dragos Bucur a povestit intimplari personale raportindu-se mereu la sotia lui, Dana Nalbaru (la citiva metri de el); cea mai socanta, dar care arata ce caracter misto are: cum se hotarise – din loialitate pentru Porumboiu – sa renunte la The way back ca sa faca Politist adjectiv, cind s-a pus problema filmarilor aproape simultan. dupa cum stiti, a facut ambele filme pentru ca s-au decalat datele de filmare;

*
aproape fara nicio legatura cu asta, o replica dintr-un documentar pe care l-am vazut ieri:
“cu cit esti mai liber, cu atit esti mai fragil. pentru ca esti expus deciziilor pe care trebuie sa le ei”. 1001 fetze ale Iranului

0
1302
ioanaDIMINEATA CU VORBE PUTINE
povestile Ioanei
14 years ago

DIMINEATA CU VORBE PUTINE

Azi e o sambata cum visam de mult timp…Trezit tarziu, dragoste nevorbita… Soare si senzatia de usor.

M-am trezit langa el, la fel cum o fac in fiecare zi, dar azi era mai frumos. Pielea ii era calduta, iar caldura lui era ca un magnet pentru buzele mele. Fiecare milimetru de buza se incalzea treptat. Ochii ii erau mici si genele lui clipeau gales. As fi vrut sa-i spun ca e deosebit, dar, speram ca simte. Nu aveam chef sa vorbesc, pentru ca aveam senzatia ca stric vraja. Si totusi:
-Vrei ochiuri?
-Da.
-Cate?
-Doua.
-Nu avem paine.
-Ma duc eu sa cumpar. Mai vrei si altceva?
-Nu.
S-a intors, am mancat linistiti, iar ochii ni se mai intalneau din cand in cand. Era o liniste frumoasa, care spunea multe. Ne-am tolanit din nou in pat si fiecare si-a facut de lucru, dar caldura pielii lui era magnetizanta. Inima imi bate tare, dar mi-e teama sa-i spun ceva. Am exact senzatia aia de acum 5 ani…dar cum sa-i spun? Mai bine nu o fac. Ma uit in ochii lui si vad lumina aia…care te face sa sclipesti. E un punct minuscule, dar foarte luminos. E fericirea. Mai e nevoie de cuvinte?
In momentul asta se indreapta spre mine, dar nu o sa-i spun in fata. Mai bine scriu aici…

TE IUBESC.
Liniste, timp si iubire – o zi de sambata asa cum mi-o doream…Pentru unii insipida, pentru mine de vis.

5
5020
ioanafriends will be friends
povestile Ioanei
14 years ago

friends will be friends

Mi-ar placea sa scriu despre prietenii mei cei mai dragi, pentru ca de foarte mult timp nu i-am simtit atat de aproape de mine cum au fost seara trecuta.
Cred insa ca nu as termina nici in 3 zile daca as incepe sa astern toate gandurile care m-au vizitat in momentul in care i-am vazut pe toti. O sa ma rezum la a spune ca oamenii astia, pentru mine, sunt o parte din corpul meu, fara de care cred ca nu as putea fi.

Si spun asta pentru ca in ultimele luni, starea mea generala, a fost o combinatie de alb cu negru. Imi lipsea ceva. Simteam ca nu ma pot aduna, simteam cumva ca in corpul meu a adormit ceva, nu puteam sa stiu cu exactitate ce. Am incercat foarte mult timp sa identific ce-mi lipseste, de ce am dormit atat de mult timp, insa nici o parte din mine nu ma ajuta nici cu cel mai mic indiciu. Revelatia a venit in momentul in care, seara trecuta, din intamplare, am reusit sa ne strangem toti.

Nu stiu daca vi s-a intamplat vreodata sa simtiti cum va ciocane cineva in piept si apoi in tot corpul si sa simtiti cum va copleseste o dragoste cu care ai putea trai toata viata, fara nimic altceva. Nu stiu daca exista cuvinte care sa poata descrie sentimentul asta, dar daca exista cu siguranta eu nu le-am descoperit, insa am descoperit faptul ca prietenii mei ma intregesc. Ii iubesc cu toata fiinta mea si daca exista vreun lucru in lumea asta, de care sa fiu mandra 100% ei sunt.

Sunt mandra ca sunt ai mei si ca sunt a lor.

2
3501
ioana4siguranta
povestile Ioanei
14 years ago

siguranta

Sunt acasa. In bucataria in care m-am facut mare.

In fata mea, mama pregateste ultimele detalii pentru ziua de maine. Tata e langa mine si se uita curios la ce scriu. Imaginea asta ma intoarce inevitabil in timp si imi amintesc de zilele in care nu existam decat eu si ei. Nicio problema. Niciun job. Niciun gand negru. Doar eu, parintii mei si locul care m-a adapostit timp de 14 ani; in fiecare zi.

Cand Cristina a postat pe blog acum cateva zile intrebarea “ce inseamna siguranta pentru tine” raspunsul meu a venit automat: o casa mica la poalele muntilor Piatra Craiului, o familie modesta si amintirile mele. Atata timp cat pot sa am parte de aceste trei lucruri, ma simt in siguranta.

Foarte mult timp, dupa ce am plecat de acasa am simtit ca imi lipseste ceva. N-am vrut sa accept faptul ca mi-e dor de ei, pentru ca sunt foarte orgolioasa. Imi placea sa cred ca pot sa ma descurc singura, ca sunt destul de mare si ca nu am nevoie decat de mine si atat.
Am inceput sa caut protectie in oameni de foarte multe ori alesi gresit, in iubiti pe care ulterior i-am facut responsabili de nefericirea mea, in joburi care nu imi puneau calitatile in valoare, in locuri urate in care nu ma simteam deloc bine.

Nu-mi dadeam seama ca nu alegerile mele erau problema, ci faptul ca eu cautam in absolut tot ce faceam un inlocuitor pentru familia mea.

Dupa mult timp am acceptat faptul ca nicaieri in lumea asta nu o sa gasesc acea liniste si siguranta ca acasa. Din momentul ala alegerile mele au inceput sa capete culoare si sa formeze un curcubeu frumos, care imi apare in fiecare dimineata la geam.

In clipa asta ma simt mai in siguranta ca niciodata. Sunt inconjurata de ai mei sunt in casa mea, inconjurata de amintiri si locuri de neuitat. Garzile mele de corp sunt Bucegii si Piatra Craiului si… o gradinita plina de zambile si narcise.

0
2839
ioana4lectia
povestile Ioanei
14 years ago

lectia

Intotdeauna inaintea Pastelui mi se intampla lucruri minunate, lucruri care imi schimba cumva cursul vietii.
Inca nu am inteles care e legatura mea cu perioada asta. Stiu insa, ca exista ceva si acum nu fac decat sa analizez cam tot ce mi se intampla.

Saptamana asta a fost una foarte speciala pentru mine pentru ca am cunoscut niste oamenii cu totul deosebiti, niste oameni luminati care in mod sigur au un mesaj de transmis tuturor oamenilor care sunt dispusi sa-i auda.

Miercuri am cunoscut-o pe Miki.
O doamna extraordinara care m-a facut sa inteleg ca darul cel mai scump al unui om e iubirea si ca ea trebuie impartita catre toti oamenii in mod egal. Ea mi-a amintit ca in fiecare om din noi exista un inger, iar noi trebuie sa-l lasam sa-si desfaca aripile ca sa ne poata proteja.

Joi a fost o zi exceptionala.
As putea spune ca am avut una din cele mai frumoase emisiuni “Bine dimineata” de la Radio 21 pentru ca inca de la inceputul zilei am incercat sa transmit acea iubire, de care imi vorbea Miki, tuturor oamenilor care ma ascultau (cunoscuti si necunoscuti). Rezultatul s-a simtit imediat. Oamenii reactioneaza la iubire prin iubire. Este extraordinar sa faci exercitiul asta.

Tot joi am intrat in direct la rubrica “Romanii au valoare” cu Toma Coconea, cel mai tare parapantist din tara (participant la cea mai spectaculoasa competitie de sport extrem din lume: Reb Bul X Alps – traversarea Alpilor intr-o saptamina doar cu parapanta si in alergare). Toma, ca sa intre cu noi in direct, s-a urcat pe varful unui munte, pentru ca nu avea semnal.
In momentul in care ne-a urat “buna dimineata” am simtit un val de energie buna. Rareori poti sa simti un om cu tot ce are el de dat prin doua cuvinte.

Toma e un om care colinda munti non stop, care zboara si care se bucura de Pamant si Aer asa cum foarte putini dintre noi o fac. E un om LIBER. Cind l-am intrebat ce mesaj are de transmis romanilor ne-a raspuns ca “Fericirea ti-o poti gasi din lucruri simple. Avem o tara frumoasa. Sugerez multor persoane sa iasa din tiparul asta, din viata cotidiana, si sa se deplaseze in locuri apropiate, dar mirifice”.

Ca ziua sa fie completa, dupa acest scurt interviu, am primit un mesaj de la Cristina Bazavan care mi-a spus ca i-am facut ziua frumoasa pentru ca, in sfarsit, a avut ocazia sa-i auda vocea lui Toma.

Eu am invatat ceva saptamana asta: sa ma las libera si sa ofer si altor oameni, ceea ce in mod normal, ii ofer doar mamei mele. Cred ca asta e una din lectiile mele preferate!

Abia astept sa ma trezesc maine dimineata, ca sa o iau de la capat.

Cristina edit: sunt unul dintre cei mai mari fani ai lui Toma Coconea; in ziua aia in care emisiunea lor chiar mi-a dat o stare de as fi putut zbura pina la birou, Ioana a facut mai mult decit povesteste: mi-a dat numarul de telefon al lui Toma ca sa pot sa-l felicit pentru determinarea, ambitia si moralul lui, precum si pentru incredibilului efort pe care-l face in traversarea Alpilor.

i-am dat un sms. mi-a raspuns, la 3 zile distanta, in aceasta dimineata, pentru ca se antreneaza in munti pentru noua competitie XAlps care incepe in 2 luni: „Iti multumesc.”

2
3738

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!