Tag : light into europe charity

Limbajul mimico gestual – lectia 1

Acum ceva vreme scriam ca imi doresc foarte tare sa invat limbajul mimico gestual. Oana Macovei a citit aici pe blog, a vorbit cu colega ei Eliza Ioana de la British Council si iata-ma astazi la prima mea lectie.

doamnelor, va multumesc tare mult.

*

Ce am invatat?
Literele in semne – care se numesc DACTILEME.
Am probleme cu D, G si F dar le invat eu pina la lectia urmatoare.

Am invatat sa spun “multumesc” si “cu placere”.
e foarte frumos semnul de “cu placere” – se deseneaza cu ambele miini o inima in partea stinga, in dreptul inimii.

Cu multumesc/cu placere am trait si prima senzatie de disconfort emotional.
Am spus “multumesc” (cu virfurile degetelor strinse si drepte se atinge barbia), Marieta – profesoara – mi-a raspuns “cu placere” si, pentru ca gestul de la “cu placere” mi se pare foarte puternic, n-am mai stiut sa continui, am zimbit si am ridicat din umeri.
Intr-o conversatie normala trec mult mai usor peste “cu placere” rostit de cel din fata mea.

Am invatat sa-mi denumesc rudele: mama/tata/sora/ copil/ baiat/ fata/ nepot/ cumnata/ bunici/ verisoara.
Si cu putina chinuiala, am putut sa spun cite ceva despre familia mea exprimindu-ma doar prin limbajul semnelor.

Am invatat sa spun “frumos”/”urit” si Marieta mi-a atras atentia: nu poti sa spui “urit” si sa zimbesti, expresia fetei trebuie sa arate suparare.
M-am gindit instantaneu ca limbajul asta e mult mai sincer, pentru ca tre sa fii cu totul acolo…si chip, si miini, si suflet.
In conversatiile noastre normale trisam din greu, raspundem ceva si ne gindim la cu totul altceva.

Si-am mai invatat… ca am prea multe degete si ca sunt al dracului de greu de coordonat simultan. Dar lucrez la asta.

Cursul e organizat in colaborare cu fundatia Light Into Europe Charity pentru angajatii British Council.

P.S. m-am vazut cu Ana putin mai devreme si i-am aratat citeva dintre lucrurile pe care le-am invatat. Mi-am dat seama inca o data ca ma emotioneaza f tare gestul de la “cu placere”.

*
daca va intrebati de ce imi doresc sa invat limbajul semnelor raspunsul e simplu: sunt un om care-si cistiga piinea exploatind cuvintele in forma lor scrisa si vorbita. m-am gindit cum ar fi daca as suprima, ca un exercitiu, partea vorbita? cum m-as exprima? si-am decis ca trebuie sa invat limbajul semnelor ca parte a dezvoltarii mele emotionale si profesionale.

*
lunea viitoare am lectia nr 2.


Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!