Tag : marian rilea

letristii la MNACsfirsit de martie – ce faceti in week end?

sfirsit de martie – ce faceti in week end?

text de Noemi Revnic

 

Ce mai e nou?


Am adunat cateva evenimente si stiri pe gustul meu si ma grabesc sa le impart cu voi.

Prima este despre PAVILION, care anunta intr-o formulare originala “PAVILION Spring Internship”, un program full-time cu o durata de 12 saptamani (cu posibilitatea de prelungire), fara remuneratie. Dar daca luam in calcul cumulul experientei in aceasta enclava culturalo-artistica, daca as avea timp, m-as inscrie chiar acum. Sa nu uitam ca aceasta echipa organizeaza unul dintre cele mai prestigioase evenimente din Romania, BUCHAREST BIENNALE.  Iata si criteriile selectarii:

“Un intern trebuie sa fie muncitor, meticulos, cu initiativa si interesat de cultura contemporana… Toti membrii echipei sunt implicati in mod egal in aceste activitati…”Data inceperii este 1 aprilie 2013; programul: Part time (Miercuri – Vineri, 13.00-19.00, Sambata – Duminica 15.00-19.00)…si asta mi-a placut cel mai mult:

“Utilizarea jargonului corporatist (cuvinte precum “eficienta”, “productivitate”, “produs”, etc.) este descurajat. Doritorii isi pot trimite CV-urile direct la adresa de mai jos, cu o vizita in prealabil pe site-ul Pavilion, http://pavilioncenter.ro

[email protected].


Ce facem in weekend?

Sambata, 23 martie, la ora 11:00, Libraria Humanitas din Cismigiu va asteapta la “Campionatul povestilor”. In deschidere, avanpremiera “Habarnam pe luna”, cu Marian Ralea. Pentru copii, parinti si bunici.

Apoi mergeti sa vedeti in aceeasi formatie “Domestic”, filmul lui Adrian Sitaru, este un film foarte, foarte frumos. In cinematografe din 22 martie.

Iar sambata seara, echipa creativa a lui Tiberiu Capudean de la Pullman Hotel va asteapta incepand cu ora 19:30 ca sa sarbatoriti “Earth Hour”.


Duminica mergeti la MNAC ca sa vedeti o expozitie mandrie, care se dezvolta in jurul Lettrismului, ai carui fondatori sunt Isidore Isou (Botosani 1925 – Paris 2007) si Gabriel Pomerand (Paris 1925 – 1972). Prima lor manifestare lettrista a avut loc la Paris, pe 8 ianuarie 1946. Despre acest curent si despre dezvoltarea sa, alti artisti si lucrarile acestora veti citi in cadrul expozitiei, care se afla in display pana in data de 3 iunie. Mai multe detalii gasiti pe site-ul muzeului, http://www.mnac.ro

Inchei cu expozitia unui prieten drag, Alexandru Niculesacu de la Club Electoputere Craiova & Bucuresti. Expozitia “ACANA AME NI HACHEARDOAS” poate fi vizitata la Galeria Nicodim din Bucuresti, pana in data de 10 aprilie.

Iata si povestea sa:

„Acana ame ni hacheardoas”, „Chare si sucar”, „Ame cioras andal banci”, „Mecla cadea, si i tehara ah ghes”, „Rima me parpale” – aceste citate sunt traducerea in Romania a catorva replici din cinematografie („What we’ve got here is failure to communicate” – Cool Hand Luke, „There’s no place like home” – Dorothy din Vrajitorul din Oz, „We rob banks” – Bonnie and Clyde, „After all, tomorrow is another day!” – Scarlett O’Hara din Gone with the Wind, „I’ll be back” – Arnold Schwarzenegger in Terminator). Este un exercitiu care provoaca imaginatia, mai intai prin amuzament, urcand apoi spre o usoara ironie si spre cinism. Textele scrise prin taierea panzei pictate sunt dificil de citit, ele se confunda si se pierd pe alocuri in pictura. Dar, odata ce acestea au fost descifrate, ele devin elemente care descriu relatii, ca de altfel si traducerea lor din engleza in romana sau sectionarea brutala a panzei peste pictura executata abstract.

Alexandru Niculescu s-a nascut la Craiova si a studiat pictura la Universitatea de Arte din Bucuresti. In practica artistica, preocuparile sale au venit intotdeauna dinspre partea sociala si politica, lucru care se regaseste subtil in lucrarile lui. Artistul abordeaza teme generate de relatii interumane la nivelul societatilor, surprinzand modele sau conditii de existenta. Iata si adresa galeriei:

Str. Academiei Nr. 15, Et. 2, Sector 1, Bucuresti www.galerianicodim.ro

Sa aveti un weekend frumos, cu oameni frumosi in jurul vostru. Si cu zambete multe.

*
Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.

1544
trimful3Ce am mai vazut: Triumful dragostei

Ce am mai vazut: Triumful dragostei

Triumful Dragostei (Teatrul Bulandra) este o poveste despre minciuna fara limite. si fara granite de sex, cind e vorba fix despre “sex”.

o tinara (Rodica Lazar) este indragostita de un domn si ca sa ajunga la inima lui, n-are nici cea mai mica ezitare sa se prefaca indragostita de tutorele domnului (Marian Rilea), de sora tutorelui si oricine i-ar mai fi iesit in cale.

piesa, o comedie, are parti mai putin bune (prea mult zgomot, in general… plus niste secvente cintate care te bulverseaza daca esti spectator cuminte), dar are si parti frumoase.

daca as fi student la actorie m-as duce sa vad piesa aceasta ca sa simt cit de mare e diferenta – in cadrul aceleiasi piese, cu acelasi regizor – intre scenele in doi intre diversi actori. preferata mea e cea in care personajul Rodicai il seduce pe personajul interpretat de Marian Rilea. secventa aceea, in spectacolul pe care l-am vazut eu, a fost cu 3 nivele peste orice din piesa: si ca energie catre sala, si ca dinamica intre actori, si ca puterea credibilitatii personajelor.

la piesa asta e foarte foarte frumoasa scenografia (realizata de Octavian Neculai, iar costumele de Maria Miu), as locui in casa in care are loc povestea – in culori pale de la alb la crem, intr-un contrast teribil cu minciunile rostite in valuri.

***

cum Rodica Lazar m-a invitat la aceasta piesa (si-i mai multumesc o data si aici), as vrea sa va povestesc cind am vazut-o pentru prima data, de foarte aproape. (nici ea nu cred ca stie aceasta intimplare:) )

acum 3 ani cind se filma Principii de viata, am fost pe platouri pentru ca scriam un profil al lui Vlad Ivanov. in ziua in care am mers se filma o secventa in care aparea si Rodica (era sotia lui Vlad in film).

ea tocmai se intorsese dintr-un turneu din Asia cu Bulandra (tocmai, adica in seara precedenta) si era foarte obosita. isi salva fiecare picatura de energie in pauzele dintre filmari, stind intr-un pat din ceea ce ar fi trebuit sa fie camera copilului cel mare. dar chiar si acolo isi repeta textul, iar cind un copil de 1 an si putin, care era fiul ei in film, a fost adus la filmare, in ciuda oboselii a decis de la sine putere sa stea cu el intr-o camera separata, ca sa se obisnuiasca micutul cu “mama de imprumut”. mai tirziu, dupa multe duble, cind copilul a adormit le-a atras atentia operatorului si regizorului ca ar trebui sa incheie cumva ca sa-l protejeze.

era evident ca e mama. 🙂

mi-a placut atunci pentru ca pe set nu se vedea nimic din mega oboseala din culise, ci doar ambitia ei de a fi perfect ceea ce lucra. la vremea aceea am scris, fara sa-i dau numele pentru ca nu aveam inca voie sa povestesc despre film, despre dorinta ei de a trage o dubla noua, dupa ce fusesera trase 17 duble, doar pentru ca i se parea ca in varianta agreata se aude un usor accent moldovenesc.

2881

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!