Uneori, la cine stie ce spectacol, mi se pare ca ii stiu pe toti oamenii din sala.
Pe unii ii cunosc personal, pe altii ii stiu pentru ca le-am vazut spectacolele, iar despre ceilalti am sentimentul ca – si daca nu-i cunosc – sigur sunt prieteni ai unor oameni pe care-i stiu.
E o gasca mica de oameni care merge la spectacolele de teatru, dans, muzica, la expozitii. S-a mai marit in ultimul an, dar tot a ramas la citeva mii de oameni.
Dar de fiecare data cind plec de la intilnirea in care am stat printre oamenii astia, nu-mi mai vine sa deschid televizorul, radioul; sa am orice contact cu lumea “de afara” – aia cu stirile mizerabile si cu apocalipsa anticipata in fiecare seara.
Si pe drumul catre casa imi spun mereu “teoretic, matematic, daca in fiecare oras ar exista o multime de oameni ca astia de la spectacol, o multime care creste, cindva multimile se vor intersecta si vom fi victoriosi in a vedea lumea mai bine si a face lucruri mai frumoase”.
Ceea ce-mi doresc si-n seara asta, dupa spectacolul dlui Caciuleanu.
mergeti in sala de spectacol: Noche Bach se joaca si la Sibiu pe 7 sept, Cluj 9 sept si Timisoara 11 sept.