Tag : oameni dn aluatul bun

smile 1Romania frumoasa: Cind credinta in visul si in menirea ta e profunda

Romania frumoasa: Cind credinta in visul si in menirea ta e profunda

O poveste reala aflata in timpul reportingului pentru un alt subiect.

Intr-un centru familial dintr-un oras moldovean un copil de clasa a VIII si-a dorit foarte tare sa se faca preot. A picat insa examenul la Seminarul teologic care era intr-un oras la citiva zeci de km de orasul sau de resedinta si s-a rugat de asistentii sociali sa-l lase, cu rabat de la regulament, sa faca liceul in orasul cu Seminarul ca sa ramina cit mai aproape de mediul teologic, de profesorii de la Seminar.

El voia sa se faca preot.

Dupa 4 ani, Preasfintitul de la care avea nevoie de binecuvintare ca sa dea la facultatea de Teologie nu i-a acordat-o pentru ca nu facuse liceul de profil, asa ca tinarul i-a rugat din nou pe asistentii sociali sa –l ajute ca sa aiba o intrevedere cu o alta inalta fata bisericeasca dintr-o alta regiune pentru a avea binecuvintarea.

A dat la facultate si a luat. Doar ca a fost admis la locurile cu taxa.

Avea nevoie de 26 de milioane de lei pentru un an scolar. A facut rost de la o ruda indepartata – care a vindut o bucata de pamint – de 11 milioane si-a incercat sa-si gaseasca de munca pentru a stringe si restul banilor.

Asistentii sociali vazindu-i determinarea, impreuna cu directoarea directiei judeteane de asistenta sociala si protectia copilului, au facut o stringere de fonduri locala si au adunat restul de bani.

Tinarul a tras tare in primul an de facultate , a reusit sa intre in anul 2 la locurile de la buget, iar in vacanta a muncit carind cutii intr-un depozit.

La inceputul anului 2 de studii, rectorul facultatii i-a pus in cont banii din taxa primului an. Ii aflase povestea, ii intelesese daruirea si determinarea.

S-a intimplat in Romania anului trecut.

Iar tinarul va fi in curind preot.

 

2619
casutaInterviu- Ionela Nicolau, casute pentru minibiblioteci

Interviu- Ionela Nicolau, casute pentru minibiblioteci

Nu stiu daca v-ati gindit vreodata ca ati putea gasi in mijlocul Bucurestiului, casute ca acelea pentru pasari, pline insa cu carti pentru cine si-ar dori sa le imprumute, sa le citeasca si sa le aduca inapoi pentru alti cititori.

De astazi, undeva in Bucuresti, e instalata prima asemenea casuta. E initiativa Ionelei Nicolau, un om bun ca de poveste.

Iata ce povesteste despre proiectul “minibibliotecile publice”

 

***

de unde ideea?

Ideea a pornit de la o fotografie de pe Fb, ca multele pe care le postam zi de zi, dintre cele care ne plac, ne ating, ne inspira…

de cind ai o pasiune pentru carti?

Nu am o pasiune pt carti pur si simplu. Am cred pasiunea de a darui, de a crede ca viata e facuta din acele mici momente in care te opresti pe strada pt un zambet. Citesc. Dar nu la fel de mult poate ca alti prieteni / oameni.

cu ce te ocupi?

Ma ocup cu promovarea ideilor bune Lucrez in marketing. Cred ca sunt norocoasa si cu siguranta:recunoscatoare. Pt ca orice idee prinde mai usor aripi. Asadar, seara imi vin idei (sau primesc idei) iar dimineata le pun in practica.

ai experienta in bricolaj?

Nu. Nu am experienta in bricolaj. Insa cunosc oameni. Si oamenilor talenati si tineri cred ca le face placere sa lucreze pt astfel de proiecte… Casuta de pe FB, modelul dupa care m-am inspirat, nu e pictata, e pur si simplu o casuta. Casutele pictate arata insa cu mult mai bine si cred, vor fi mai greu de vandalizat, pt ca nu te lasa inima sa le strici…(daca ar fi sa ne luam dupa un studiu sociologic derulat la metroul din New York, unde s-a descoperit ca actele de vandalism/ grafitti au disparut in momentul in care metroul, intrarile, peretii au fost renovate)

ai luat legatura cu o autoritate (primaria mare, de sector) ca sa te ajute sa le amplasezi ?

Am luat legatura cu cateva facultati care au acceptat amplasarea catorva dintre casute: SNSPA, fac de Medicina veterinara, Politehnica, Constructii. Restul casutelor prefer sa le dau acelora care si le doresc. Pt ca stiu ca astfel vor avea grija de ele, se vor preocupa sa nu ramana goale etc. Cand un om isi doreste ceva (o astfel de mini-biblioteca) sunt mai mari sansele ca acel “ceva” sa aiba o viata mai indelungata…Si sunt foarte multi oameni care mi-au scris ca isi doresc sa aiba o astfel de mini-biblioteca…Si asta nu poate decat sa ma bucure…

Asadar, am evitat cu buna stiinta amplasarea acestor mini biblioteci in locurile publice, tocmai pt ca au mai existat proiecte asemanatoare (carti in tren, autobuz etc) care au esuat in 24h. Iar eu as vrea sa minimizez acest tip de intamplare nefericita..

***
Astazi  va fi amplasata prima mini-biblioteca in fata casei Ionelei. prima casuta e si primul experiment; Ionela face research ca sa vada cum reactioneaza oamenii fata in fata cu acest proiect.

Si stiti ce e simpatic? Ca dupa ce am aflat de proiect, am cautat-o pe Ionela sa-mi povesteasca, mi-a si raspuns la intrebari, ea si-a dat seama ca noi ne-am intersectat de 2 ori pina acum in proiecte la care am participat sau am scris despre (Bookmark, un proiect in care 150 de oameni vorbeau despre cartile lor preferate, si Romani frumosi– expozitia minunata de la Metrou), chiar daca nu ne-am intilnit.

Asa mi-am dat seama ca actiunile in care s-a implicat cu brandurile pentru care lucreaza nu au fost intimplatoare, pentru ca o reprezinta si pe ea, nu doar compania: sunt despre cultura, despre lucruri pe care le faci ca sa-i bucuri pe ceilalti fie si pentru citeva clipe.

P.S. am sa donez niste carti pentru acest proiect.

1791

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!