“Eu n-am fost niciodata un actor frumos” mi-a spus Dl Rebengiuc, acum ceva ani, pe o alee din Muzeul Satului.
Eram acolo pentru ca dinsul acceptase cu mare modestie si smerenie invitatia de a reface un cadru din filmul Morometii, cu Moromete stind pe prispa. un proiect pe care-l initiasem pt revista la care lucram.
“Nu e adevarat. Ati fost si sunteti foarte frumos. Erati minunat in Padurea spinzuratilor”, am ripostat eu sustinuta de Laura Cirnici, stilista care-l transformase din nou in Moromete, iar pe doamna Luminita Gheorghiu in Catrina, nevasta lui.
“N-am purtat in niciun film machiaj, dar acolo – la Padurea spinzuratilor – mi-au ridicat nasul cu putin tul, il lipsera ca sa-mi faca nasul mai frumos, sa stea mai in sus”, a continuat dinsul sa se justifice. “Ciulei, ei bine, Liviu Ciulei era frumos… umplea ecranul cu frumusetea lui. Si cu talentul lui.”
***
‘Tin minte discutia asta ca si cum ar fi fost ieri si-mi pare rau ca eram prea tinara atunci ca sa am prezenta de spirit si sa spun ca frumusetea pe care o vedem noi, spectatorii, e acolo dintotdeauna la fel, cu si fara machiaj, pentru ca lumineaza dinauntru.
astazi domnul Rebengiuc implineste 80 de ani.
