la oameni, un raspuns la frica se intimpla in mai putin de 40 de milisecunde.
cind apare stimulul de frica, o doza masiva de adrenalina iti face muschii sa se incordeze pentru a lupta cu ceea ce creierul considera pericol, bataile inimii cresc, transpiri ca sa nu te supraincalzesti, pupilele se dilata ca sa poti vedea in intuneric chiar daca esti in cea mai mare lumina.
in 40 de milisecunde ajungi un animal de prada care se lupta pentru supravietuire.
reactia asta poate veni de la orice iti provoaca frica: un gindac, un loc intunecat sau un hot care e pe cale sa te omoare.
in 40 de milisecunde, 5 parti din creierul tau intra in actiune
- Talamusul – decide unde sa trimita senzorii care sa primeasca informatia despre pericol ( urechi, gura, piele etc)
- Sensorii cortexului – interpreteaza informatiile
- Hippocampusul – care pastreaza amintirile constiente – proceseaza stimulii ca sa stabileasca un context pentru ei
- Amigdala – decodifica emotiile, stabileste amenintarile, pastreaza fricile in memorie
- Hipothalamusul – activeaza raspunsul animalic, pentru lupta de supravietuire.
si ti-a luat de 1000 de ori mai mult ca sa citesti toate astea despre frica.
***
in ciuda faptului ca fiecare dintre noi reactioneaza la frica in acelasi fel, neurostiinta inca nu a gasit un mod pentru a cuantifica frica.
uneori ceea ce ne aduce impreuna sunt tocmai lucrurile de care ne este tuturor frica. si, intr-un mod straniu, celor mai multor oameni le e frica de libertate, in sensul ei cel mai pur. definitia lui Noica, “neatirnarea de oameni si de lucruri”.
“Ti-e frica?” e tag line-ul primului film romanesc cu vampiri – Domnisoara Christina, inspirat de nuvela lui Mircea Eliade. Intra pe ecrane de Halloween.
***
mie mi-e frica de vorbitul in public, de suferinta (cind e in dreptul celor dragi si nu pot face nimic).
tie de ce ti-e frica?
