7 femei in colanti/ pantaloni de trening si tricouri, plus Cristina coregrafa.

Primul exercitiu, imediat de dupa buna seara si bine ati venit: asezate in cerc fiecare trebuie sa-si spuna numele, o caracteristica a propriei persoane (printr-un adjectiv care incepe cu aceeasi litera ca numele) si sa faca o miscare care sa-l defineasca.

Aparent simplu. Doar ca urmatoarea cursanta trebuie sa spuna numele celor de dinainte, adjectivele care le definesc, sa faca miscarile lor si apoi sa-si spuna numele, adjectivul si sa faca miscarea sa.
Cu cit se inainteaza in cerc, cu atit sunt mai multe nume si miscari de memorat.

Cine a inchis cercul???
Eu, desigur! Cine putea sa aiba norocul sa trebuiasca sa invete tot rapid?!:)

*
Exercitiul acesta a fost insa esenta a ceea ce ar trebui sa facem tot timpul: concentrare/memorare pe gesturi, nume si succesiunea de miscari.
Pe asta s-a bazat intreaga noastra lectie si, desi in teorie am inteles din prima, la fapte… e mai greu.

*
Momentul cel mai drag al primei lectii:
Aveam de facut o miscare de retragere a corpului aplecat, trebuia sa ajungem de jos in sus, extrem lent, cu capul ultima rotita ridicata in mecanism. Nu ne iesea atit de lent si de cursiv, pina cind Cristina, coregrafa, ne-a spus:

“Imaginati-va ca spatele vostru e ca solzii unui peste urias. Si ca voi deschideti unul cite unul fiecare bucatica din corpul lui, doar apasindu-l pe coloana vertebrala. Acum ginditi-va ca e coloana voastra si lucrati cu fiecare vertrebra, inchideti-o linga trup.”

Mi s-a parut wwwwaaaauuu. Pt ca avind aceasta imagine in minte, trupurile noastre s-au ridicat intr-un sincron perfect, lent, lin, cursiv, iar capetele noastre, plecate, au privit in fata in acelasi timp.

De la momentul acesta am ramas cu un gind: oare ce-si imagineaza dansatorii in timp ce fac miscari complicate? Ma gindesc sa fac un filmuletz cu un dansator care sa povesteasca filmele/povestile din capul lui in timp ce –si obliga corpul sa sfideze gravitatia.

*
Un alt exercitiu demential a avut la baza tot concentrarea si imaginatia.

“imaginati-va ca mina dreapta misca tot corpul si faceti miscarea”
“imaginati-va ca piciorul drept misca tot corpul si faceti miscarea”
“Imaginati-va ca degetul mic de la piciorul sting misca tot corpul…”
“Imaginati-va ca buricul…”

Si e incredibil cum, daca te concetrezi, poti sa intuiesti care e miscarea naturala pe care trebuie sa o faci.

Detalii despre cum puteti sa va inscrieti la acest Curs de dans contemporan puteti gasi aici.