alain de botton, prietena romanca, martieni, indragosteala

in sfirsit am cartea lui botton, a week at the airport, si am gasit si fragmentul in care povesteste despre prietena romanca pe care si-a fct-o in terminal 5.

cartea nu va fi in librarii, e scrisa intr-o bursa data de British Airways, intr-un rezidentiat consumat in Terminal 5, minunatia de terminal construit de British Airways, si a fost facuta cadou calatorilor British Airways.
dar eu sunt fan BA, plus ca – pentru ca am noroc in viata – il stiu pe directorul comercial pentru europa de est, Emil Delibashev, asa ca astrele s-au aliniat si am primit si eu aceasta carte. (Thanks, Emil!)

de drag, transcriu aici citeva fragmente ca sa va bucurati si voi.

*
primul desigur, despre prietena romanca pe care si-a fct-o in aeroport, despre care a mai declarat ca avea un super simt al umorului si-l ironiza teribil legat de a fi scriitor si “a nu face nimik”

There were some permanent fixtures in the terminal. My closest associate was Ana Marie, who cleaned the section of the check in aer where my desk had been set up.She said she was eager to be included in my book and stopped by several times to chat with me about the possibility. but when i assured her that i would write something about her, a troubled look came over her face and she insisted that i would have to deisguise her real name and features. The truth would disappoint too many of her friends and relatives back in Transilvania, she said, for as a young woman she had been leading student in her conservatoire and since then was widely thought to have achived renown abroad as classical singer.

*
despre aeroport ca aglomerare urbana:
Had one been asked to take a Martianto visit a single place that neatly captures the gamut of themes running through our civilisation – from our faith in tehnology to our destruction of nature, from our interconnectedness to our romanticism of travel – then it would have to be the departures and arrivals halls that one would head.

*
despre o femeie frumoasa, de 20 si putini ani, cu Padurea norvegiana a lui Murakami in geanta, femeie care isi saruta pasional iubitul in timp ce plinge in hohote in fata portii de imbarcare:

“We might have been ready to offer simphaty , but actuality there were stronger reasons to want to congratulate her for having such a powerful motive to feel sad. We should have envied her for having located someone without whon she so firmily felt she could not survive, beyond the gate let alone in a bare student bedroom in a surburb of Rio.”

*
cartea e tres tres simpa si o sa va intilniti cu ea in tabu de februarie, veeeeeeeeery exclusive.

*
altfel incercati sa jucati in aeroport jocul povestilor calatorilor. luati la intimplare un om si creati-i o poveste bazindu-va doar pe detaliile pe care le vedeti. se joaca in mai multi, sunt eliminati rind pe rind cei care gresesc, ratind vreun detaliu (ex, il faci aventurier macho si in doua clipe apare sotia si cei 3 copii linga el). cistiga cine ramine ultimul.

e suuuuper amuzant ce povesti pot iesi asa.
*
later edit:
stiu ca sunt multi fani Alain de Botton care rivnesc la cartea asta, am decis sa o plimbam de la unii la altii, pe genul “da-o mai departe”. daca vreti sa o cititi, anuntati-va la comment si o primiti, rind pe rind:) altfel nu am cum face.

7 Comments Published

15 years ago / Reply

Vai-vai-vai ! Si eu scriu la un post despre cartea asta de 1 saptamana jumate si nu mai termin cu incantarea 🙂 si am asteptat cartea o gramada, deci si la mine a fost cu “in sfarsit”.
O sa scriu totusi postul, ca l-am promis cuiva 🙂

15 years ago / Reply

idee minunata sa o trimiteti in vizita si pe la noi. in caz ca e inca valabil, eu o voi trata frumos cit timp o voi gazdui 🙂

[…] Blogul Cristinei Bazavan » Blog Archive » alain de botton, prietena romanca, martieni, indragostea… bazavan.tabu.ro/2010/01/15/prietena-romanca-a-lui-alain-de-botton – view page – cached in sfirsit am cartea lui botton, a week at the airport, si am gasit si fragmentul in care povesteste despre prietena romanca pe care si-a fct-o in terminal 5. […]

15 years ago / Reply

@silvia, sigur. astazi pleaca la magda – care a solicitat-o via facebook – apoi e la tine:)

15 years ago / Reply

stimabila, dar daca tot aveti parte de asemenea privilegii find a way to share cu restul plebei care nu e frequent flyer BA, zic 🙂 nu stiu, un scan ceva?? fericeste’ne cumva dom’le 🙂 uite, eu personal ma ofer sa o re-type it daca o pui la dispozitiune :))pe timpul si talentul, meu, zau asa!

15 years ago / Reply

Doar in aprilie vor pleca ceva prieteni spre Londra avand ca sarcina obligatorie sa caute, sa gaseasaca si sa aduca tot ce nu s-a publicat inca la noi de AB.
Dar daca se poate sa intru mai repede in posesia unei carti inca necitite, m-as bucura teribil. Ar fi un gest de bunavointa gratuit si salutar care mi-ar prinde tare bine in dublul d-ul pe care il traiesc zilnic (derizoriu si dezolant 🙂
Poate, doar poate are cineva si Morte aux cons de Carl Aderhold?

[…] mai scris despre ‘A Week at the Airport: A Heathrow Diary’: Cristina | Magda Taguri: 2010, alaindebotton, aweekattheairport, carte, heathrow, lecturi Poți […]

Leave a Comment


− four = 4


Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!