Monthly Archives : April 2015

creative-easter-eggs-37__605Idei super creative pentru decorarea oualor de Pasti

Idei super creative pentru decorarea oualor de Pasti

Text de Raluca Antuca

Nu mai durează mult și încep pregătirile de sărbătoare! Desigur că fiecare gospodină are un stil aparte de a face mâncare, iar pregătirile diferă de la casă la casă. Există totuși câteva obiceiuri care au depășit barierele spațiale și le testează creativitatea.

Unul dintre obiceiurile mele preferate de Paște este colorarea și decorarea ouălor, pe care voiam să le fac altfel de fiecare data. Iată că fiecare cultură din lume a venit cu moduri inedite de colorare a acestora. De aceea, nu pot spune că există un singur mod de a decora un ou.

Dacă ne abatem puțin de la tradiția creștină, care spune că ar trebui să fie colorate numai roșu, descoperim că acest obicei este mai vechi. Ouă cu diferite decorațiuni au fost văzute pe mormintele egiptene, semn că poți face artă din această cutumă. Nu este neapărat nevoie să fii religios pentru a te bucura de acest lucru manual și artistic.

Dacă ai altă idee de a decora un ou, mi-ar plăcea să-l adaug la această listă!

7559
FINAL-VIOLIN-1_670vioara viitorului, tiparita 3 D

vioara viitorului, tiparita 3 D

Imprimantele 3D incep sa ne bulverseze lumea; am vazut rochii create cu asemenea imprimante, masini (componente ale masinilor mai exact), case si chiar organe umane… ne mai poate uimi un instrument muzical?

ceea ce are in brate domnisoara din fotografia de mai sus e o vioara 3D realizata de doi arhitecti , Eric Goldemberg si Veronica Zalcberg care muncesc in  Miami la studioul MONAD 

Piezoelectric Violin , caci asa se numeste creatia, are doar 2 corzi si va putea fi vazuta si ascultata la Javits Center in New York City zilele urmatoare in cadrul unei expozitii dedicata creatiilor realizate cu imprimante 3D.

2634
chef bazavan 1saptamina asta ma pregatesc de o super ChefXperience

saptamina asta ma pregatesc de o super ChefXperience

stiti ca-mi plac provocarile. mai stiti ca nu sunt chiar un Chef cind vine vorba despre experiente in bucatarie, ca sunt mai degraba stilul practic care vrea sa gateasca repede si sa fie gustos.

ei bine, am primit o super provocare in care imi sunt testate nu doar aptitudinile de chef ci si memoria, abilitatea de a gasi ingredientele cele mai rafinate prin magazinele de specialitate ale capitalei.

saptamina asta am parte de super CHEFXPERIENCE  si pregatesc un fel de mincare super super rafinat care se asorteaza la masa cu… dar mai bine va arat in doua zile.

provocarea e asa: un super Chef cu Stele Michelin a executat in fata mea o reteta pentru un preparat demential, nu am avut voie sa iau notite, nici sa fotografiez ceva, dar trebuie sa reproduc preparatul intocmai.

pot sa va spun, caci am gustat ce a preparat, ca e vorba de un buchet de arome incredibil si ca nu v-ati gindit pina acum ca un aliment banal pe care -l foloseau si bunicile noastre in deserturi delicioase poate sa ajunga un preparat de debut de masa, super super rafinat.

am putine emotii trebuie sa va spun, pentru ca nu am mai facut niciodata asa ceva, la un asemenea nivel, dar mi-am invitat prietenii la masa si o sa incerc pe ei marea provocare.

revin cu super fotografii (sper) si cu detalii despre o reteta delicioasa (cu stele Michelin) care se asorteaza perfect cu citeva ingrediente dulci amare.

1628
selfie-shoes-miz-mooz-9In atentia femeilor, pantofii cu care iti faci selfie!

In atentia femeilor, pantofii cu care iti faci selfie!

Text de Raluca Antuca

Și cum dădeam eu scroll zilele astea pe diferite site-uri în căutare de lucruri faine, am dat peste o fotografie în care două tipe își făceau un selfie în fața lui Brooklyn Bridge. Până aici, nimic nou. Doar că telefonul nu era în mâinile uneia dintre ele, ci introdus în vârful pantofului. Pe cât de ciudat sună, pe atât de amuzant este întreg conceptul. Fără să mai menționez poziția deloc elegantă a domnișoarei din imagine. Hehe!

Se pare că Miz Mooz, un brand celebru de pantofi din New York, a lansat o colecție care va revoluționa felul în care facem selfie-uri. Se vor a fi o rezolvare la problemele femeilor care au mâinile prea ocupate cu sacoșile de cumpărături pentru a face un selfie cu cea mai bună prietenă în mall. Pantofii au un spațiu în care pui telefonul, trebuie doar să ridici piciorul și să zâmbești. Mai greu este când nu te ajută fizicul pentru a face această operațiune!

Dacă v-ați entuziasmat puțin, să știți că nu e pe bune! Păcăleală de 1 Aprilie, doar cinci domnișoare mai norocoase au câștigat o pereche pe baza unui concurs de pe pagina lor de Facebook.

1730
463027570(Video) Big Girls Cry- Prietenia dintre Sia si Maddie Ziegler

(Video) Big Girls Cry- Prietenia dintre Sia si Maddie Ziegler

Text de Raluca Antuca

Un nou videoclip marca SIA a făcut furori pe internet în ultimele zile. Este vorba de video-ul pentru melodia Big Girls Cry, care face parte din albumul 1000 Forms of Fear din 2014.

Micuța dansatoare de 12 ani, Maddie Ziegler, care a apărut în celelalte clipuri, nu lipsește. Așa cum ne-am obișnuit, aceasta face un spectacol impresionant, doar că de data asta, accentul se pune pe mimica facială și gesticulație. Dacă celelalte clipuri erau mai scumpe și aveau o tematică aparte, acesta este conceptual, iar Maddie ne demonstrează că nu este nevoie neapărat de dans ca să transmită multe emoții.

Clipul a fost regizat de Sia și Daniel Askill, iar de coregrafie s-a ocupat Ryan Huffington. Așa fain este videoclipul că deja a urcat pe primul loc în Billboard 100 și a reușit să strângă peste nouă milioane de vizualizări pe Youtube.

Și ca să vedeți cât de importantă este social media în zilele de azi, vă spun cum s-au cunoscut cele două. Sia a postat pe Twitter un mesaj în care îi cerea lui Maddie să colaboreze cu ea. Ea a crezut inițial că este vorba de o farsă, dar până la urmă s-a convins că e pe bune și a zburat la L.A două săptămâni mai târziu.

Echipa vedetei i-a dat la dispoziție trei zile ca să învețe un dans, pe care aceasta l-a exersat în doar trei ore. Când a făcut cunoștință cu Sia, era destul de emoționată, pentru că nu văzuse fotografii recente cu vedeta (nu prea îi place să se afișeze) și nu știa la ce să se aștepte. Dar când s-au văzut, s-au îmbrățișat și au simțit că se cunosc de o viață. Ce frumos!

 

2712
ANGELA GHEORGHIU 3STORY: ANGELA GHEORGHIU – DIVA VIITORULUI

STORY: ANGELA GHEORGHIU – DIVA VIITORULUI

Aseara am vazut-o pe Anghela Gheorghiu pentru prima data live, pe scena Operei Romane. Un spectacol in onoarea unui fost coleg de clasa, Mihnea Lamatic, spectacol incarcat de emotia unui simbol aparte “prima reprezentatie pe scena Operei de la momentul studentiei”.

Cind am plecat de la Opera, pluteam. A fost magnetica, nu puteai sa te uiti la nimic altceva de pe scena, iti atragea privirea pur si simplu.

M-am gindit ca in Romania e singura, dar absolut singura, DIVA AUTENTICA.

Si mi-am adus aminte ca in martie 2010 am scris, pentru Tabu, un profil al dinsei. L-am recitit astazi cu mare frica, mai sta in picioare textul asta? Arata o parte din personalitatea sa? Stiu ca atunci cind ma documentam pentru articol, am vazut inregistrarile marilor sale creatii in Opera, dar la fel de bine stiu, de aseara, ca nimic nu e comparabil cu energia uluitoare pe care o degaja pe scena.

E frumos ca si in text si aseara am spus acelasi lucru, desi nu mai stiam ce scrisesem acum 5 ani:)

Iata textul din 2010, fotografiile sunt facute de Cosmin Gogu in 2010.

*

Angela Gheorghiu – Diva viitorului

 

„Bine aţi venit!”

O femeie brunetă, îmbracată într-o rochie roşie cu o palmă deasupra genunchiului asortată la nişte delicioase cizme animal print se îndreaptă spre mine. Pe cap are o căciuliţă neagră, tricotată, cu un ciucure care se mişcă vesel. Mă încrunt.

Mă aflu în livingul uneia dintre cele mai celebre soprane din lume şi mă despart doi metri de o femeie care emană ceva din prospeţimea şi veselia unei adolescente. Cum n-am ochelarii de vedere la mine, aerul său adolescentin mă face să fiu încurcată: „Dacă nu e EA?”

Nu are nimic din rigiditatea pe care o bănuiam la un star de operă. E amuzantă, copilăroasă, delicată şi, mai ales, caldă. I-am auzit vocea. Clară, închizând perfect toate consoanele şi arcuind frumos vocalele. Ar putea fi ea.

„Îmi pare bine să vă cunosc”, vorbeşte din nou.  Îmi strânge mâna, cu fermitate.

La o distanţă decentă pentru miopia mea, chipul ei capătă liniile pe care le ştiam din fotografii. Îi recunosc privirea hotărâtă. Uimirea, însă, continuă să crească.

„Puteţi să mergeţi în dormitorul meu. Vin şi eu imediat şi trecem la treabă”, ochii i se îndreaptă jucauş şi spre Laura Cârnici, colega mea, senior fashion editor, împreună cu care am venit la întâlnire.

Acestea au fost primele 30 de secunde din întâlnirea cu Angela Gheorghiu.

Eram faţă în faţă cu femeia a cărei voce divină i-a făcut pe regi şi pe preşedinţi de state să o ovaţioneze minute în şir. Cu soprana pentru a cărei Traviata, BBC şi-a întrerupt programul obişnuit. Cu artista pentru care regizori ca Franco Zeffirelli sau Richard Eyre sunt gata să zboare în celălalt capăt al lumii pentru a monta împreună un nou spectacol. Şi această femeie ne invita, cu cea mai mare naturaleţe, în dormitorul ei.

Asistenta, Florentina Bucos, ne-a condus către cameră. Cel mai intim colţ din casă urma să devină locul nostru de muncă pentru următoarele ore. Probele de costume pentru şedinţa foto Tabu aveau să se ţină aici.

Eram privilegiate: fanii Angelei, care o aşteaptă şi ore în şir pentru un autograf, ar fi dat orice să fie în acest loc sau să afle măcar o descriere a lui.

Am desfăcut rochiile pe patul mare, lăsându-le să acopere cuvertura de un violet regal. Am înşirat pantofii pe covorul moale. Am zâmbit la vederea colecţiei de filme cu Toma Caragiu de lângă televizor, am admirat patefonul expus cochet pe o coloană de marmură lângăuşade la balcon, m-am amuzat la vederea unor papuci pufoşi cu chip de ursuleţ, aşezaţi la perete, lângă o cutie de chitară decorată cu multe etichete.

Chiar dacă n-ar fi fost comoda din lemn masiv pe care se aflau cutiuţe misterioase şi suveniruri de peste tot din lume, şi chiar dacă n-am fi zărit partiturile cu însemnări de pe scaunul de lângă pat, tot am fi ştiut că suntem în dormitorul unei dive. De la draperiile bej şi până la pernele de pe fotoliile de lângă pat totul transmitea voluptate şi răsfăţ.

„Probăm?” ne-a întrebat simplu când a intrat în dormitor şi a văzut zecile de haine.

Laura a sugerat politicos că le poate proba doar dacă simte că e necesar.

„O, nu, probăm, dacă tot trebuie să alegem”, a aruncat căciuliţa cu ciucure în mijlocul patului. Cu acest gest jucăuş, Angela Gheorghiu era pregătită de prima rochie.

Aşa a început un spectacol uluitor al limbajului nonverbal.

Văzând-o pe Angela Gheorghiu privindu-se în oglindă cu un nou outfit, mi-am dat seama că atunci cind ia o decizie, primul factor care acţioneză e instinctul. Dacă spatele se îndrepta, umerii deveneau fermi, braţele se cambrau abia sesizabil, transmitea înainte de orice cuvânt că e o rochie care i se potriveşte. Apoi, se ridica uşor pe vârfuri ca şi cum ar fi purtat tocuri – imaginându-şi postura completă. În următoarele secunde, intra în acţiune mintea. Chipul Angelei lua expresii diferite – zâmbet, forţă, amuzament – în căutarea unei stări care să se potrivească cu rochia. Abia după aceea, veneau şi cuvintele cu care confirma alegerea ţinutei.

Nu e de mirare postura perfectă. Încă de mică, pe vremea când i se spunea Gina, Angela Gheorghiu a învăţat bunele maniere şi marea clasă. „Mergi mai drept”, „Nu încrucişa atât de mult picioarele”, „Pieptul înainte”, îi spunea aproape zilnic mama ei, croitoreasă în Adjud, supraveghindu-i ţinuta. Astăzi, eleganţa Angelei Gheorghiu e apreciată de designeri celebri ca Oscar de la Renta, care i-a devenit prieten.

–          Arătaţi incredibil, i-am spus în timp ce îmbraca un body negru care-i sublinia foarte puternic talia.

–          Ştiu, acum suntem la partea cu complimentele, a părut să nu se lase convinsă.

–          Nu. Nu era un compliment, era o rampă pentru o întrebare legată de o prejudecată despre femeile care cântă operă.

–          Vă rog, a spus în timp ce ochii căprui mă fixau ca şi cum ar fi putut să treacă prin mine.

–          În lumea dvs, sunteţi o excepţie în materie de siluetă. Ajută kilogramele în plus pentru tehnică, pentru volumul vocii?

I-a apărut un zâmbet în privire, chiar dacă chipul a rămas la fel de serios, preocupat de body-ul pe care şi-l lipea de trup.

– Nu., a cântat scurt silaba.  Dumnezeu pune voce în orice trup vrea El. Nu ai cum să ştii în ce trup ai să o descoperi.

Şi a început să-şi închidă capsele de la body.

*

Vocea Angelei Gheorghiu a fost descoperită de la grădiniţă. La cor cânta cel mai tare dintre toţi şi, după ce a remarcat-o profesorul, a învăţat foarte repede, după ureche, un lied complicat. Până să ajungă la şcoală, îşi găsise un studio de repetiţii: umbra unui copac din curte. Era „supravegheată” de peste gard de un vecin care, într-o zi, i-a spus „Tu trebuie se faci operă, nu operetă.”

Aşa că a ştiut încă de pe atunci ce vrea să fie când o să fie mare. Şi-a rămas consecventă cu dorinţa ei oricât de multe sacrificii a trebuit să facă. A dat la liceul de muzică din Bucuresti, s-a mutat la cămin la 14 ani şi îi era atât de greu încât la început îşi ruga mama să vină să o vadă la fiecare două săptămâni. „Mă ţinea în braţe şi mă lăsa să plâng până mă satur”, îşi aminteşte Angela despre debutul a ceea ce, paradoxal, urmau să fie cei mai frumoşi ani ai săi.

La liceu a întâlnit-o pe profesoara Mia Barbu, care i-a şlefuit personalitatea şi i-a insuflat încredere în sine. „Mi-a dat grija pentru detaliu. M-a învăţat să fiu perfecţionistă. Şi mi-au rămas în minte vorbele ei: ‹‹Nu te risipi. Ai răbdare. Intră întotdeauna peuşacea mare, principală. Oamenii care sunt în jurul tău să fie tot ce poate fi mai bun.››”

Aşa că şi astăzi, când trebuie să facă parte dintr-o echipă pentru un proiect, preferă să fie înconjurată de cei mai buni: de la regizor până la partener, de la membrii orchestrei până la maşinişti. Chiar dacă asta înseamnă de fiecare dată un efort mare pentru sine – să ţină mereu ştacheta sus. Sau poate tocmai de asta.

*

La clubul unde am făcut fotografiile pentru transformarea Tabu, Angela Gheorghiu a venit învăluită într-o blană albă, lungă şi moale. Era diva după care nu aveai cum să nu-ţi întorci privirea. Fiind dimineaţă, nu purta makeup – tocmai urma să intre pe mâinile stiliştilor – şi avea părul, proaspăt spălat, strâns într-o coadă simplă, la spate. Însă felul în care mergea şi energia pe care o degaja aveau o eleganţă supremă.

Câteva clipe mai târziu, eleganţei aveau să i se adauge simţul umorului şi povestitul cu tâlc.

Aşa s-a întâmplat în momentul cel mai tensionat al şedinţei foto. Peruca blonda

Era singurul lucru pe care nu-l testase în dormitorul unde probasem rochii şi ţinute şi, pentru că ştiam că e decisiv instinctul său în luarea unor decizii, aşteptam cu nerăbdare să vedem cum se va simţi purtând-o. Chiar şi Florentina, asistenta sa de mai bine de 8 ani, avea emoţii.

Când membrii echipei fremătau la câţiva metri şi tăcerea devenise apăsătoare, s-a auzit dintr-o dată, un „A – A – A” pe note înalte şi scurte, apoi un râs cristalin. „Trebuia să vă scot din tensiune”, a replicat râzând când a simţit tresărirea tuturor.

Cu peruca blondă, îmbrăcată în auriu, într-un décor suprarealist, a smuls urale din partea tuturor doar cu privirea, gesturile şi energia pe care o transmitea. Şi toate telefoanele s-au transformat în aparate de fotografiat amintiri personale. Era simpatia pe care a câştigat-o prin charismă. O simpatie care trecea cu mult dincolo de muzica ei.

Iar după ultimul cadru fotografiat, vocea Angelei Gheorghiu, inchizând perfect consoanele şi rotunjind vocalele, s-a auzit peste toţi:

–          Să facem şi o fotografie de grup, vă rog mult.

Aşa s-au încheiat cele 10 ore în care muncise cot la cot alături de noi.

*

Ce nu ştiam atunci era că atenţia sa pentru detaliu şi pentru membrii echipelor cu care lucrează e la fel de celebră ca vocea Angelei Gheorghiu. Maşiniştii de la Scala din Milano i-au făcut cadouri când s-a întors, după multă vreme, să monteze un spectacol. Erau bucuroşi că o pot revedea.

Dar secretul Angelei e, de fapt, pregătirea minuţioasă pe care o face înainte de orice proiect în care se implică: filmarea unei emisiuni, o şedinţă foto, un interviu. Şi, mai ales, la repetiţiile pentru spectacole. Vine cu lecţiile învăţate de acasă. Întotdeauna lucrează singură; fără profesor, fără pianist.

Dar munca pe care o face cu ea însăşi e o intimitate pe care o preţuieşte mult. Nici măcar soţul şi partenerul său în foarte multe spectacole, Roberto Alagna, de care s-a separat pentru o vreme, nu a auzit-o vreodată repetând.

„Ma duc în Elveţia, unde am o casă, şi studiez singură. Când accept un rol, încep studiul ca la şcoală, citesc pe note. Îl cânt pe note. După ce-l termin, citesc textul ca pe un roman. Cânt în italiană şi franceză, limbi pe care le vorbesc foarte bine şi înţeleg până la nuanţă ce rostesc. După aceea încep să studiez momentele cele mai dificile, ariile cele mai dificile. Am auzul meu interior care funcţionează perfect şi repet. Repet, repet.

Ţin foarte mult la frazele lungi, încerc pe cât posibil să-mi antrenez diafragma. Şi de foarte multe ori chiar joc. Mă gândesc că la scena respectivă s-ar putea ca regizorul să vrea ceva anume. Mă întind pe jos şi cânt, în poziţii dificile. De foarte multe ori regizorii nici nu-mi cer ceea ce eu am pregătit acasă ca să pot să cânt o anumită frază în ipostaze cât mai atipice. Dar fac asta ca să ştiu că pot. De foarte multe ori sunt dezamăgită că regizorii nu încearcă mai mult pentru că îşi imaginează că n-aş face. Mi-ar plăcea să mă provoace mai mult.

Adevărata Angela e în momentul în care sunt singură pe scenă şi nimeni din lume nu mă poate ajuta. În care nimeni nu îmi poate da sau lua. Sunt eu cu mine, cu Dumnezeu, cu tot ce am acumulat eu vreodată. Şi dau examentul asta crucial în fiecare seară. Să nu credeţi că nu am emoţii. La 18 ani, când făceam emisiunea „Vă place opera” făceam crize de spasmofilie de emoţii. Dar pe scenă se întâmplă ceva magic, pe care nu vreau să-l explic şi nici nu e de explicat. E de simţit.

Dacă sunt artistă, trebuie să înţeleg şi lucrurile care vin cu asta. Jurnaliştii, paparazzi, tot. În momentul în care tu ai înţeles că eşti un fel de saltimbanc şi te afişezi în faţa oamenilor, într-un anumit fel, te-ai dat lor, le aparţii. Şi-atunci nu trebuie să te plângi.

Oricum, Dumnezeu le întoarce în aşa fel încât vine ziua demonstraţiei. Eu cu tot ce sunt  –  şi cu bine şi cu rău – sunt aceea de pe scenă.”

La a treia noastră întâlnire, la barul elegant al unui hotel din mijlocul Bucureştiului, am întrebat-o când şi dacă plânge.

„Sigur că plâng. Ce bine e să plângi. Omul care ştie să plângă e fericit. Oamenii care nu plâng sunt încrâncenaţi. Dacă nu dau afară supărarea din ei, adună frustrări şi nu e bine.”

Venise îmbracată într-un deux pieces a cărui fustă cu un volan vesel lăsa să se vadă puţin, dar convingător, din gambele impecabile, bine conturate de cizme negre, lungi. Dincolo de strălucirea momentului, aveam, însă, să descopar încă o Angela Gheorghiu.

„Nu ezitaţi să spuneţi mereu că sunteţi din România”, am provocat-o.

„De ce puneţi voi, jurnaliştii, mereu problema aşa? Cum să nu spun, dacă aşa este. Îi pun să scrie că sunt din Adjud din România, nu doar ţara. Dacă m-aş fi născut într-un sătuc dinAmerica, n-as fi avut acelaşi respect?”, a ripostat strângând pumnul drept şi aducându-şi mâna pe lângă corp.

„De asta cântaţi în oricare dintre galele mari şi un cântec românesc?”

” Pentru mine, muzica românească e maximul de emoţie. E ca şi cum ai scana omul; sunt eu până în ultimul meu detaliu. Un rus dacă va cânta în ruseşte va fi mult mai puternic emoţional decât dacă va cânta în franceză. Chiar dacă şi în franceză cântă perfect. Aşa şi eu, muzica românească ajunge până în ultima mea emoţie. Şi mai e ceva.” Degetele mâinii drepte s-au strâns din nou, iar palma devenită pumn a vibrat a hotărâre.

„Cei care se duc în Parlamentul European ar trebui să-i invite pe miniştrii educaţiei şi învăţământului din toată Europa să introducă în programa şcolară un capitol despre cultura ţărilor din Est. Aşa cum eu, la şcoală, am învăţat despre Baudelaire, despre Goethe, Shakespeare, despre ruşi, polonezi, şi ei ar trebui să înveţe despre noi.

Şi acesta e un motiv pentru care cânt în româneşte. Mă uit la public şi-mi vine să le spun: Domnilor, voi n-aveţi nicio vină că n-aţi auzit de Eminescu, Paul Constantinescu, Enescu. Dar dacă eu sunt pusă în faţa voastră, fără să vreţi auziţi de ei.

Şi pot să fac asta, cu instrumentele mele, artistice. Aşa oamenii văd că, dacă ei nu îi ştiu pe marii artişti români, nu înseamnă că sunt mai puţin importanţi.”

A spus-o cu forţă, continuând să strângă discret pumnul. E gestul ei preferat. Îl face în toate momentele de convingere şi hotărâre. Gestul unei femeie care, de ani de zile, a luat singură absolut toate deciziile din viaţă. Profesionale sau personale.

Privindu-i pumnul strâns şi amintindu-mi toate momentele în care a condus discret echipa în timpul şedinţei foto, i-a făcut să zâmbească pe colegii mei etc, mi-am dat seama de un lucru. E magnetică. Când vorbeşte cu tine, nu mai auzi nimic altceva din jur. E ca şi cum, în momentul acela, n-ar mai exista nimeni şi nimic. Doar Angela Gheorghiu.

5425
6-tilePancakes No. 5 si alte genti de lux delicioase

Pancakes No. 5 si alte genti de lux delicioase

Text de Raluca Antuca

Chloe Wise, o artistă din New York, studiază tema consumerismului în societatea americană și care este impactul obiectelor luxoase asupra oamenilor.

Ea a realizat o colecție de genți care vă vor surprinde cu siguranță. Folosindu-se de clătite, covrigi, pâine și vafe, recrează gențile fastuoase ale designerilor faimoși Louis Vuitton, Chanel, Prada. De exemplu, Pancakes No. 5 este denumirea genții acoperită cu un strat de clătite însiropate, peste care stă logo-ul casei de modă Chanel.

Aceste genți sunt yummy! Realizate cu uretan și vopsea pe bază de ulei, lucrările lui Chloe sunt originale și le puteți vedea aici.

1727
9f4d8184AMY, documentar despre capcanele succesului

AMY, documentar despre capcanele succesului

Text de Raluca Antuca

În curând vă puteți delecta cu documentarul AMY, realizat după viața tumultoasă și moartea tragică a cântăreței Amy Winehouse.

Filmul arată frânturi din viața intima a unei dintre cele mai îndrăgite staruri din Marea Britanie și este un advertisment pentru capcanele succesului. Pe plan profesional, a câștigat cinci premii Grammy de-a lungul carierei și a vândut peste 20 de milioane de albume în toată lumea. Dar omul (nu vedeta) Amy a luptat cu tulburări alimentare și dependența de alcool.

Documentarul a fost realizat de câștigătorul BAFTA, Asif Kapadia, care a regizat și Senna, filmul despre pilotul Brazilian de Formula 1, care a murit într-un accident fatal în 1994. AMY cuprinde și interviuri cu fostul iubit, Blake Fielder și producătorul ei, Salaam Remi.

Filmul aduce în atenția publicului materiale de arhivă, melodii care nu au mai fost ascultate și înregistrări cu vedeta. În această poveste tragică, Winehouse recunoaște că nu voia să fie faimoasă și că nu era pregătită pentru success.

Premiera va fi pe 3 iulie 2015, la patru ani de la moartea ei.

1527
sushi_towel6Rulourile sushi pe care nu poti sa le mananci

Rulourile sushi pe care nu poti sa le mananci

Text de Raluca Antuca

Alături de pizza, hamburger și produsele de tip fast-food, sushi a devenit un preparat culinar foarte îndrăgit.

Fapt pentru care artista Jenny Pokryvailo a venit cu o super idee pentru o serie de șervețele și prosoape de baie. Dacă sunt împăturite cum trebuie, formează diferite tipuri de sushi. Acestea fac parte dintr-un concept pentru OTOTO, iar designer-ul este cunoscut și pentru polonicul simpatic în formă de dinosaur, Nessie.

Șervețelele arată ca mici rulouri cu pește, castravete și ou, care întinse arată ca niște blocuri de culoare asemănătoare cu printurile de artă modernă. Dacă le rulezi, ele devin niște versiuni mai pufoase de sushi cu somon sau cu ton.

Jenny mai are și alte colecții faine pe care le puteți vedea aici!

 

1501
showbiz-benedict-cumberbatch-chocolate-01Varianta de ciocolata a lui Benedict Cumberbatch

Varianta de ciocolata a lui Benedict Cumberbatch

Text de Raluca Antuca

Zilele acestea, s-a realizat un sondaj pentru a oferi titlul de „Cel mai atrăgător actor de dramă TV”, iar starul din serialul Sherlock, Benedict Cumberbatch a fost ales de către public, în strânsă competiție cu potențialul James Bond, Idris Elba și Aidan Turner, starul din Poldark.

UKTV a avut această inițiativă, cu obiectivul de a crea o statuie de dimensiuni reale, acoperită în ciocolată cu câteva zile înainte de Paște, evenimentul cel mai mare din calendarul britanic care folosește ciocolata. Și cel mai important pentru trustul media, coincide cu lansarea unui nou canal TV care conține în grila de programe majoritar drame!

O echipă de opt specialiști, inclusiv ciocolatieri, fabricanți și sculptori, a realizat o statuie de ciocolată care cântărește mai mult de 40 de kilograme. Este realizată din 500 de batoane de ciocolată fină, belgiană, de lapte și are 1.80 m. Faceți cunoștință cu Benedict Chocobatch!

Specialiștii au folosit drept sursă de inspirație aparițiile actorului pe covorul roșu, încercând să redea orice mic detaliu. Procesul a durat peste 250 de ore muncă, iar opera de artă nu a ieșit perfect conform planului. Fața lui a ieșit cam subțire, iar capul mai mare. Sculptorul Tim Simpson spune ca nu poți grăbi perfecțiunea. Actorul are un fizic dinstinct, iar reproducerea lui a fost o provocare, dar și o plăcere.

1516
marie-claire-shoes-firstIn acest week end reducere 30% la colectia Mihaela Glavan

In acest week end reducere 30% la colectia Mihaela Glavan

nu cred ca exista doamna si domnisoara care sa nu tresalte putin la informatia ”pantofi de designeri cu 30% reducere in acest week end”

vorbim de o intiativa a simpaticelor de la Marie Claire care au toata luna pe site-ul lor super pantofi la concurs (aici concursul) si care duc distractia si pasiunea pentru pantofi mai departe.

adica, Mihaela Glavan a creat special pentru acest numar de Marie Claire o pereche de pantofi Shoes First numita, care in acest week end are reducere de 30%  si pe care o puteti cumpara din Ceainaria ARTea pe 4 și 5 aprilie 2015,între 12:00și 19:00.

De fapt, puteti cumpara oricare pantof din noua colectie Mihaela Glavan cu 30% reducere.

 

am 8 perechi de incaltaminte de la Mihaela Glavan (ma rog, daca ma gindesc bine cred ca am 10, dar sa o lasam asa) si sunt o foarte mare fana a creatiilor ei pentru ca nu e doar preocupata de design , ci si de calitatea calapodului care duce la confortul piciorului.

pentru mine e la fel de important sa ma simt bine in incaltamintea pe care o port, ca si frumusetea ei.

deci, ma veti intilni si pe mine intr-una din zile in cafenea sigur sigur. 🙂

 

 

1758
21138_948841118494308_1486984717894976680_n-horzHarper’s Bazaar Arabia- pictorial chic cu Megan Fox

Harper’s Bazaar Arabia- pictorial chic cu Megan Fox

Text de Raluca Antuca

Megan Fox a câștigat titlul de cea mai sexy femeie din lume, deci nu există niciun dubiu că este superbă în orice ipostază. O variantă chic și glamour a vedetei apare în numărul din aprilie al revistei Harper’s Bazaar Arabia.

Fotografiile sunt realizate de John Russo, iar ținutele semnate de Zac Posen, Louis Vuitton, Roland Mouret sunt în culori neutre, pastelate. Accesoriile de la Tiffany & Co aduc un plus de strălucire pictorialului plin de eleganță.

Megan mărturisește în interviul acordat în exclusivitate revistei faptul că majoritatea oamenilor nu o consideră deșteaptă, pentru că pare narcisistă și dornică de atenție. Mai multe detalii despre imaginea ei publică în Harper’s Bazaar!

 

1792
comp_dove3Campania Dove. Iubeste-te asa cum esti!

Campania Dove. Iubeste-te asa cum esti!

Text de Raluca Antuca

Cum ar fi dacă cineva ar spune cu voce tare ceea ce tu crezi în secret despre tine și felul în care arăți?

Dove France a lansat un nou spot care face parte din Campania #OneBeautifulThought și care se axează pe imaginea pe care o au femeile despre propriul corp.

Ideea este simplă. Cei de la Dove le-au cerut unor femei să mărturisească cele mai personale gânduri cu privire la trupul lor, după care două actrițe realizează o scenă în care una spune celeilalte ce crede despre ea, folosind mărturiile anterioare. Clipul este de impact pentru că aduce următoarea idee în discuție: Dacă nu e în regulă să spui unei persoane ce nu-ți place la ea, de ce ar fi ok să-ți spui ție, în fiecare zi, în fața oglinzii, că te urăști?

E momentul să ne apreciem așa cum suntem și să iubim micile imperfecțiuni pe care le avem, pentru că ele ne deosebesc de restul!

1519
AshBeads-800x400Noul trend- talismane sentimentale cu cenusa celor dragi

Noul trend- talismane sentimentale cu cenusa celor dragi

Text de Raluca Antuca

Din anul 2000, artista Merry Coor realizează bijuterii și lanțuri cu talismane prețioase.

Anul trecut, un client i-a cerut să realizeze un mic talisman care să aibă înăuntru cenușa unui prieten drag care murise recent. Această idee minunată de a purta o bijuterie care are în spate o poveste emoționantă a determinat-o pe Merry să realizeze o colecție de talismane din sticlă, numită Ash Beads (Mărgele din cenușă).

Acest nou trend este un semn de considerație pentru cei care nu se mai află printre noi, dar și pentru cei care ne sunt alături. Acestea sunt realizate in studio-ul ei din California, unde deși sunt 80 de grade, ea are fiori și emoții din cauza muncii plină de însemnătate.

Merry folosește un aparat de sudură, baghete de sticlă colorată și cenușa pe care o primește de la clienții ei. Pentru a face fiecare mărgea memorabilia, ea folosește o torță ca să topească sticla, după care îi dă forma unei sfere, introduce cenușa și o acoperă cu un alt strat de sticlă lucios.

Prin acest model, vrea să dea senzația unui cer infinit. Ce modalitate frumoasă de a ține aproape amintiri și sentimente apăsătoare!

2557

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!