Sunt dintre norocosii care au posibilitatea sa aleaga cartierul in care locuiesc.

Nu tin la proprietati, mi se pare mai importanta libertatea (neatarnarea de oameni si lucruri, descrisa de Noica) si, in vremurile de astazi, mobilitatea.

Asa ca mi-am ales mereu locurile in care am locuit in Bucuresti in functie de starea pe care mi-o transmit.

De cand am avut independenta financiara ca sa-mi permit sa platesc o chirie decenta (cam dupa 5 ani de la venirea Bucuresti), am locuit in cladiri cu poveste, in cartiere in care oamenii au apartinut unei lumi burgheze, am locuit in “Micul Paris”. Daca se poate langa un parc.

Candva am zis ca mi-as dori sa “cumpar” o bancuta in Cismigiu. Sa am eu grija de ea, sa o vopsesc, sa o curat de urmele vizitelor porumbeilor si sa fiu sigura ca si peste 50 de ani va bucura alti oameni de linistea burgheza a locului.

De o vreme, de cand m-am mutat in Floreasca, iubesc parcul Verdi. E salbatic, cel putin intr-o parte importanta n-are nici macar o taraba, chiosculet etc. E ca o padure urbana si, din cand in cand, sunt adusi caii de la Jandarmerie sa se odihneasca in drumul lor prin oras, la evenimente.

In cealalta jumatate a parcului sunt insa o discoteca galagioasa si o piscina acoperita, private desigur. Si locul are un iz de imbogatiti de carton, silicon si beat-uri cu multi decibeli. Nu merg acolo, desi fac 5 minute prin parc, de la mine de acasa.

La o alta margine de parc a aparut un bloc uratzel construit. Vecin cu un alt bloc care a luat din terenul de sport al unui liceu. Viitorii locatari vor fi convinsi cu privelistea minunata a parcului, cu spatiile generoase ale locuintei lor, dar nu le va spune nimeni cat au stricat constructorii in jur.

*

De astazi si pana pe 15 august, un ONG al studentilor si absolventilor de la Arhitectura si Design, MEDS Bucharest, are un proiect care se numeste “City Of Contrasts”: peste 200 de oameni care inteleg urbanismul si ce inseamna arhitectura se vor afla fata in fata cu aspectele contrastante ale Bucurestiului cu scopul de a gandi solutii pentru problemele urbane ale orasului nostru.

Se intampla in campusul din Agronomie si e o activitate care ne poate invata si pe noi, cei care nu avem studii de specialitate, sa valorificam spatiul urban nu doar in folosul nostru – sa-l exploatam adica – ci pentru a construi pe termen lung.

Proiectul MEDS Bucharest 2016 – City of Contrasts e sustinut de  La Fântâna si cred ca e o initiativa care poate lasa urme frumoase pentru viitorul urbanistic al Bucurestiului.

*

Cu ocazia acestui eveniment, m-am gandit sa va las aici 3 locuri frumoase din Bucuresti din care puteti intelege cum, daca faci lucrurile cu cap, poti pastra Micul Paris intr-o lume moderna:

Cladirea THE ARK. – fosta cladire a Bursei de Marfuri, construita la 1898 cu participarea inginerului Anghel Saligny, a fost redata uzului urban pastrandu-i-se integral elemente definitorii ale vechii cladiri – fatada integrala pe al carui frontispiciu figureaza inca denumirea originala – si a reconvertit functionalitatile fostei burse inspre noile tendinte contemporane – o zona de birouri pentru companiile de creatie, un spatiu public dedicat expozitiilor si o piata pentru industriile creative.

Gradina Eden din spatele Palatului Stirbey, o cladire construita intre 1833 și 1835 cu finantarea lui Barbu Știrbei, domnitor al Tarii Romanesti, e fix cum ii spune numele – un colt de rai in mijlocul Bucurestiului (pe Calea Victoriei). O terasa cu hamace, mese din lemn si multa vegetatie care atrage un public care cauta linistea si nu-si doreste sa iasa in evidenta, o terasa care a reusit magia de a imbina atmosfera istorica a locului cu nevoile contemporane.

(Si pentru ca vorbim de contraste in Bucuresti, langa acest palat se vrea a fi construit un Mall. Dar dosarul de constructie a ajuns la sfarsitul anului trecut in atentia DNA).

Cismigiul – oricand, pe ploaie, pe soare, pe zapada. Poate si cu o vizita la Capsa, macar la cofetarie, odata cu plimbarea prin parc, chiar daca pe drumul catre Capsa aveti parte de o priveliste cu multe chioscuri cu covrigi (contraste, deh), desi daca o luati pe langa Teatrul Mic si Control, se mai schimba putin – nu mult – atmosfera.

 

Ce vreau sa spun cu aceasta postare? Si noi suntem responsabili pentru cum evolueaza Bucurestiul, pentru ca, uneori, ne punem banii in locuri care distrug orasul in loc sa alegem locuri simple si frumoase care-i pastreaza aroma vremurilor Micului Paris.

Ne vedem la City of Contrasts – proiect initiat de MEDS Bucharest 2016 – City of Contrasts si sustinut de  La Fântâna – ca sa invatam si sa ne inspiram de la studenti si absolventi de arhitectura cum putem valorifica, nu si exploata, spatiul urban. Noi, simpli cetateni.

Ne asteapta acolo instalatii de lumini si sunete, constructii ecologice, dar si respectul real pentru spatiul urban al unor oameni care stiu ca nu putem opri evolutia, dar ne putem respecta istoria.