Am asteptat sa treaca emotiile pro/contra legate de filmarea cu Razvan Exarhu care parcase ilegal pentru ca era in apropierea unui  cos de gunoi care recicla si voia sa arunce o cutie mare cu chestiuni de reciclat, pentru ca vreau sa cititi pe indelete si sa va luati putin timp sa reflectati.

*

M-am gandit de multe ori daca noi nu am cultivat ura impotriva celor care sunt personalitati publice. ( e si un episod din sezonul 2 Black Mirror despre asta, un serial genial pe care poate il vedeti)

Mi se intampla ca oameni sa comenteze pe fb spunandu-mi sa-i mai las in pace cu postarile mele elitiste despre carti sau filme, sau muzica de opera. Nu mai mai supar ca la inceput, dar asta arata o frustrare care exista in spatiul public fata de cei care sunt mai educati… ii numim “peiorativ” elitisti, in loc sa-i apreciem si sa ne mobilizam sa punem mana pe carte/muzici/ filme etc.

Avem organic o reactie de respingere pentru cei cu “glorie” in online – pe grade diferite de la nu vreau sa mai aud niciodata despre X pana la ura si cuvinte grele folosite in dreptul comentariilor acolo unde stim ca poate citi. Poate ca nu si-au castigat notorietatea cum ne-ar placea noua, deci nu o recunoastem, poate ca nu ne place viata lui/ei…

Asta se intampla de cand e lumea si Pamantul, intotdeauna a fost “grua lumii”care a judecat …

Ce ne dau astazi internetul si telefoanele smart e accesul la a pune in spatiu public orice despre oricine. Si asta de multe ori e foarte intruziv. In alte cazuri e jurnalism civic, dar linia e ina si bunul simt si etica ar trebui sa fie granitele.

Il vezi la masa pe X – celebritate – si il filmezi pe ascuns de la distanta pentru ca e posibil ca asta sa-ti aduca tie ceva trafic in online, deci putina celebritate pentru tine.

Si prea putini se gandesc la ce e etic sau nu, ce e de bun simt sau nu…

*In cazul specific al lui Razvan Exarhu, sunt sigura ca stie ca a gresit. Are si o explicatie, sunt sigura, era la fix 2 pasi de unde a vrut sa puna in cutia de reciclare obiectele lui, deci daca ar fi fost o problema cu  o alta masina rezolva imediat, era acolo… toata operatiunea a durat sub 5 minute.

Domnul care a filmat, pentru ca l-a recunoscut pe Razvan, a facut jurnalism cetatenesc: uitati cum gresesc si cei care ar trebui sa ne fie modele.’Pana aici toate bune si frumoase, nu era nimic ilegal ca l-a filmat in spatiu public.

Problema apare cand dai date personale in filmare, in acest caz e vorba de numarul de la masina pe care l-a filmat  intentionat, ostentativ.

Daca l-ar fi filmat doar pe el langa masina parcata gresit, sau ar fiblurat numarul masinii, era absolut ok. Semnala ce si-a dorit sa semnaleze. Se simtea dansul judecatorul suprem al zilei, isi facea audienta, semnala si o greseala, dar nu incalca nicio lege sau regula de bun simt.

*

Legislatia europeana a creat sistemul GDPR de protectie a datelor personale si acum, ca un exemplu pentru ca a fost o chestiune cu notorietate, ar fi trebuit amendati amandoi protagonistii: Razvan pentru cum a parcat (fie si pt mai putin de 5 minute), domnul care a filmat pentru ca i-a dezvaluit date personale.

*

Stiu ca eu, din coltul meu de internet, nu am sa pot schimba legea, dar va rog sa va ganditi sa nu puneti in spatiu public datele personale – nici ale voastre, nici ale altora: adresa de acasa, datele din buletin, numarul de telefon, numarul masinii, adresa de mail. Sa lasam proprietarii acestor date sa-si administreze singuri informatiile in spatiu public dupa cum isi doresc.

*

Altfel Razvan Exarhu pe care am bucuria sa-l cunosc, e un domn super educat, super citit, (intra usor la elita, desi el ar ironiza asta), ma uimeste cu asocierile lui spontane – culturale – amuzante din Morning Glory.

Si voi avea mereu in minte un sfat personal (nu-l scriu aici) pe care mi l-a dat pe vremea cand se lucra inca la formatul Radio Guerrilla (a fost ideea lui aceasta statie radio) si el a lansat-o.

*

Sa ne auzim cu bine si sa avem respect pentru datele personale ale fiecaruia.