in ultimii 6 ani am fost in multe cabine de machiaj, ale fotografilor, ale televiziunilor, ale teatrelor.
citeodata am stat pe scaunul de make-up pentru a fi pregatita de o filmare sau sedinta foto, dar de cele mai multe ori am fost acolo drept gazda. si-am fost observator.
***
niciun make-up nu incepe fara o demachiere totala, iar cind sunt nemachiate, doamnele pe care le vedeti la televizor se simt “dezbracate”.
unele se simt bine in pielea lor, sunt simpatice, relaxate, fac glume; altele sunt nesigure si, ca sa-si pastreze suprematia (o vedeta e deasupra celorlalti), devin agresive: in gesturi, in replici, in priviri.
pe parcurs ce straturile de make-up sunt adaugate pe fatza, iar vedeta are “masca” oficiala (sau chiar mai frumoasa decit masca oficiala – daca make-up artistul e talentat), trupul i se indreapta si devine mai ferm, privirea i se imblinzeste, vorba incepe sa mingiie.
in cele 15-45 de min cit dureaza un make-up (in functie de lucrul pentru care este facuta pregatirea), vezi caracterul persoanei care sta pe scaun. fara ca macar sa-ti propui.
***
data viitoare cind va asezati pe un scaun de make-up, ginditi-va la asta.
În octombrie, anul trecut, am fost machiată pentru prima dată profesional. Cum am insistat să mi se facă poze şi “civil”, cu blugi şi tricou, îmi place să cred că mi-am lăsat toate posibilele fiţe în camera de hotel. 🙂
Am fost un pic stânjenită, dar nu pentru că m-au demachiat, ci pentru că au început să-mi pună straturi de machiaj – ţi-am mai spus eu că nu sunt obişnuită cu treburile astea, a fost prima mea şedinţă de make-up.
Make-up artista mea se numea tot Denisa şi mi-a fost tare drag de ea, ne-am împrietenit şi pe Facebook. 🙂