stiu ca se ureaza cu sarmale si veselie, cu cozonaci si cadouri, dar…

mai stiu ca obisnuiesc sa urez in fiecare an sa simtiti, sa fiti atenti la ce e in jurul vostru si sa lasati gindirea deoparte ca sa traiti cu sufletul. pentru ca “daca nu simti, n-are niciun rost”, cum zice o doamna dramaturg (Sarah Kane), daca nu faci din credinta orice mic lucru pe care-l ai de facut, n-o sa te bucure chiar daca o sa-l duci la bun sfirsit.

si e un frumos exercitiu sa inveti sa simti lucrurile si faptele.

( e amuzant chiar si pentru mine ca perseverez sa fac aceasta urare. iata cum arata ea in 2011 si in 2012 🙂 )

anul asta mai fac o adaugire, dintr-unul dintre darurile speciale pe care le-am primit de Craciun. Alina Jantea de la DC Comunication mi-a facut urarea asta. “Never ever give up”

luati-va 15 min si ascultati povestea lui Diane Nyad care la 63 de ani a traversat inotind oceanul din cuba in america. o performanta pe care niciun alt sportiv nu a reusit sa o faca, la nicio virsta.

e poveste despre cum sa te lupti cu ego-ul, cum sa lupti cu mintea si trupul tau, cum sa-ti urmaresti visurile si sa intelegi cu fiecare celula a creierului si corpului tau ca atunci cind iti implinesti un vis nu e doar despre a detine/obtine ceva, ci si despre cum te-ai transformat pe drumul pe care l-ai parcurs pina ti-ai indeplinit visul.

e despre victorii, dar si despre cum sa fii parte dintr-o victorie fara sa fii tu in fata.

15 minute care vor fi ca si cum l-ati intilnit pe Mos Craciun care traieste pe dinauntrul vostru

sa aveti intelepciune, rabdare, iubire si sa luptati ca sa va impliniti visurile.

never ever give up

si sa continuati sa invatati sa va struniti ego-ul. e ceea ce va doresc (si imi doresc) zilele astea si in oricare alta zi din an.

Craciun bun si cald.

foto via shutterstock