Ce-am invatat pana acum din tot ce ni se intampla, sau ce mi-a ramas cel mai pregnant in minte, e impartit in doua: tampitii care nu inteleg nimic din ce se intampla si se cred supersoameni si n-o sa-i atinga pe ei virusul, si oamenii incredibili de buni care au facut eforturi uriase – din companii, persoane private – ca sa dea o mana de ajutor; adevaratii super oameni.

Stim ca traim in tara lui „ce faci boss” si „hai mai c…e”, stim ca avem multi mitici, multi gertzoi, multi oameni care ar face orice pentru propriul beneficiu, ca sa mai dea un tun din care sa traiasca neamurile lor , fie si pentru o saptamana sau doua, chiar daca-i infecteaza dupa aia. Romania asta o stiam din totdeauna si nu ne mai surprinde.

Dar Romania buna, altruista, care vrea sa ajute pare acum poate nu mai mare decat versiunea „boss”, dar cu siguranta mai eficienta. Sunt multe companii care au cumparat aparatura de terapie intensiva pentru spitale – care  VA RAMANE IN DOTARE si cand se va termina necazul, sunt multi oameni privati care au donat si au ajutat oamenii din comunitate. Mi se pare ca insulitele de bunatate pe care le intuiam si le mai vedeam din cand in cand, incep sa se uneasca si sa se faca o insula mai mare.

Si sper sa pastram energia aceasta a intentiei bune si cand pandemia se va fi terminat. Sper sa fi inteles ca sansa noastra, reala, la supravetuire, e sa fim buni cu ceilalti, pentru comunitate pentru ca daca ii e bine comunitatii, imi va fi si mie bine. Sa ne uitam in jurul nostru si sa vedem ca, in situatiile de viata si de moarte – ca aceasta pe care o traim – solutia nu e in individualism, ci in bunatate si grija pentru comunitate.

Ar fi un pas frumos pentru a ne mai curata de ego. Aproape ca nici nu am simti ce ni se intampla, ca devenim mai curati, mai usori – mai neatarnati de false greutati emotionale si materiale.

Zilele acestea in care oamenii se roaga si celebreaza Invierea, eu am sa ma rog in felul meu sa fim mai buni. Ar fi ca un fel de a ne naste din nou, si de a o lua de la capat mai curati; o oportunitate pe care suntem privilegiati ca ni s-a oferit in viata.