Acum ceva vreme scriam ca imi doresc foarte tare sa invat limbajul mimico gestual. Oana Macovei a citit aici pe blog, a vorbit cu colega ei Eliza Ioana de la British Council si iata-ma astazi la prima mea lectie.
doamnelor, va multumesc tare mult.
*
Ce am invatat?
Literele in semne – care se numesc DACTILEME.
Am probleme cu D, G si F dar le invat eu pina la lectia urmatoare.
Am invatat sa spun “multumesc” si “cu placere”.
e foarte frumos semnul de “cu placere” – se deseneaza cu ambele miini o inima in partea stinga, in dreptul inimii.
Cu multumesc/cu placere am trait si prima senzatie de disconfort emotional.
Am spus “multumesc” (cu virfurile degetelor strinse si drepte se atinge barbia), Marieta – profesoara – mi-a raspuns “cu placere” si, pentru ca gestul de la “cu placere” mi se pare foarte puternic, n-am mai stiut sa continui, am zimbit si am ridicat din umeri.
Intr-o conversatie normala trec mult mai usor peste “cu placere” rostit de cel din fata mea.
Am invatat sa-mi denumesc rudele: mama/tata/sora/ copil/ baiat/ fata/ nepot/ cumnata/ bunici/ verisoara.
Si cu putina chinuiala, am putut sa spun cite ceva despre familia mea exprimindu-ma doar prin limbajul semnelor.
Am invatat sa spun “frumos”/”urit” si Marieta mi-a atras atentia: nu poti sa spui “urit” si sa zimbesti, expresia fetei trebuie sa arate suparare.
M-am gindit instantaneu ca limbajul asta e mult mai sincer, pentru ca tre sa fii cu totul acolo…si chip, si miini, si suflet.
In conversatiile noastre normale trisam din greu, raspundem ceva si ne gindim la cu totul altceva.
Si-am mai invatat… ca am prea multe degete si ca sunt al dracului de greu de coordonat simultan. Dar lucrez la asta.
Cursul e organizat in colaborare cu fundatia Light Into Europe Charity pentru angajatii British Council.
P.S. m-am vazut cu Ana putin mai devreme si i-am aratat citeva dintre lucrurile pe care le-am invatat. Mi-am dat seama inca o data ca ma emotioneaza f tare gestul de la “cu placere”.
*
daca va intrebati de ce imi doresc sa invat limbajul semnelor raspunsul e simplu: sunt un om care-si cistiga piinea exploatind cuvintele in forma lor scrisa si vorbita. m-am gindit cum ar fi daca as suprima, ca un exercitiu, partea vorbita? cum m-as exprima? si-am decis ca trebuie sa invat limbajul semnelor ca parte a dezvoltarii mele emotionale si profesionale.
*
lunea viitoare am lectia nr 2.
mie mi se pare foarte misto aceasta dorinta a ta si cred ca este o experienta care pe viitor iti va aduce multa satisfactie… este minunat sa inveti limbajul semnelor fara sa fi obligat..Bravo Cristina..;)
Buna ziua! Eu am terminat actoria si as vrea foarte mult sa fac un spectacol de teatru pentru surdo muti si mi-ar placea sa invat si eu limbajul. Am fost la asociatia surdo mutilor dar costa destul de mult cursurile. As vrea sa stiu daca as putea sa ma alatur si eu echipei de la British Council si cat m-ar costa daca ma pot alatura 🙂
zambete colorate si o zi frumoasa va doresc
Ce mult m-a bucurat povestea sta& motivatia ei!
O mica paranteza(chiar mica):”aproape”oficial(pentru ca sunt si exceptii)este folosita in uzul curent sintagma ‘limbaj mimico-gesticular’,mai putin ‘mimico-gestual’.Si eu,una am folosit-o intotdeauna pe cea din urma,pentru simpul fapt ca rezonanta cuvantului”gesticular” evoca ceva isterie,ceva agitatie psihomotrica,pe cand ”gestual”,eh,alta poveste,mai calma,mai eleganta.
Cu ceva ani in urma,cand cu generozitate(de promptitudine nu mai zic!) ai trimis numere proaspete din Tabu catre beneficiarele ‘Children Action’,imi amintesc ca-ti propusesem,nåh,asa,un pic prin telefon,un pic pe fuga, o colaborare cu Scoala pt.Deficienti de Auz Nr.2’Sfanta Maria’.Ei au colaborat si cu British Council pe ceva proiecte(posibil ,colaboreaza in continuare).
Pt Monica,o info aditionala:poti legatura cu Liana Nedeianu,directoarea scolii,sau cu Cosmin Costache,prof.de religie,”emerit” intr-ale mimico-gestualului:)):actorii de la Teatrul Masca,a propos, au lucrat impreuna cu copiii de acolo.
Cristina,cine stie,poate faci o vizita scolii,dupa ce se intorc piticii din vacanta!Pentru exersare&consolidare mimico-gestuala ar oferi contextul cel mai potrivit:))
raluca, vin vin la scoala daca ma primiti, cu mare drag…
mi-ar placea f f mult
ne mai schimbam o data contactele pe mail, te rog?
cristina.bazavan la tabu.ro
laura intreb la british miine cind ma duc.
dar si eu am intrat peste rind si invat cumva in urma lor ca au inceput de 3 saptamini.
vor face insa din toamna pentru public
Cristina,eu sunt plecata de ceva ani de acolo si din tara,dar sunt CONVINSA ca vei fi primita cu tot dragul!!Iar copiii sunt absolut minunati!!Iti scriu pe mail
Buna Cristina
Si eu as fi interesata de aceste cursuri.Am pacienti (si mai micuti si adulti) cu care ma doare sufletul ca nu pot sa comunic pe intelesul lor, ca sa le fie totul simplu.Imi doresc sa invat limbajul semnelor de ani de zile, dar nu am stiut exact unde sa apelez.Te implor, daca ai orice fel de informate de folos ti-as fi recunoscatoare.Mi-ar umple sufletul sa lucrez cu micuti cu deficiente de auz si sa ii pot ajuta.
Lia
am sa-ti trimit pe mail detalii. vad o adresa de mail la semnatura, sper sa fie corecta.
Salut! Si eu imi doresc demult sa invat macar semnele de baza. Si nu lucrez in domeniul cuvintelor. E de bun simt, cred. Mi s-a intamplat sa ma intrebe o fata surdo-muta cum se ajunge nu stiu unde, avand scris pe ecranul telefonului intrebarea. Habar n-am daca m-a inteles, cand i-am raspuns pe gura. De fapt, m-am simtit foarte “challenged” de faptul ca nu stiu sa comunic cu cineva in limba mea materna, dar in alt fel… Daca cei de la British Council fac asemenea cursuri, chiar ar trebui deschise catre public…
vreau sa invat si eu limbajul semnelor.,ma ajuti?
cauta o asociatie care are in grija oamenii cu deficiente de auz si sigur gasesti si cursuri acolo
Buna, am citit cu mare interes ca iti place sa inveti limbajul mim gestual dar daca sunteti din Bucuresti va recomand Filiala de surzi din Bucuresti care este situata pe str. Italiana , nr.3 , sect. 2. Succes!