ieri, duminica, pe la 6, veneam pe Hristo Botev catre Rosetti. la stop la rosetti, un tinar simpa. il vedeam din spate, avea un buchet de flori in mina, un tricou marinaresc si un aer liber.
cind am ajuns linga el, am descoperit ca era Marius Manole.
cit ne-am pupat s-a facut verde, am traversat strada timp in care m-a intrebat ce mai fac (era ingrijorat ca mi-am dat demisia:) ) , mi-a spus ca merge la teatru si ca florile sunt pentru cabiniera lui care iese la pensie. si i-a fo alaturi de multi ani.
la capatul celalalt al trecerii de pietoni, drumurile noastre s-au despartit. ne-am mai pupat o data, si-a plecat sa cumpere prajituri pentru doamna cabiniera pentru ca apoi sa joace intr-un spectacol la tnb, de la ora 19.00.
*
dar uite asa, ne-am pupat pe 2 strazi si ne-am povestit rapid vietile pe o trecere de pietoni
Marius Manole e un ctor deosebit. In mod sigur, asa este si ca om. Mi-a placut mult, mult de tot in Privighetoarea si Trandafirul a lui Carmen Vidu, acum ceva timp.
da, e un tip tare tare fain