Category : diverse

iniminicio inima nu e de piatra si fiecare piatra are inima ei

nicio inima nu e de piatra si fiecare piatra are inima ei

v-ati gindit vreodata ca expresia inima de piatra – ca referinta pentru o inima care nu mai bate, care e rece, insensibila – e incorecta nu din perspectiva inimii, ci a pietrei?

am aflat zilele acestea de la o doamna doctor geolog – Iza Maris – ca rocile, pietrele sunt acumulari de minerale care se depoziteaza in functie de conditiile mediului la care au fost expuse. o piatra creste in timp pentru ca se hraneste cu ce gaseste in mediul inconjurator, asemeni oricarui alt organism “viu”, doar ca dezvoltarea ei e intr-un alt ritm si pe o alta scara a timpului decit a noastra.

ceea ce pentru noi inseamna un an ar putea inseamna in timpul pietrelor o secunda.

ca si la noi, in lumea pietrelor exista dispute – un calcar dominant il poate asimila, cuceri, pe calcarul vecin de la fundul marii. o face in timp ce se dezvolta pe parcursul a zeci sau sute de ani. de lupta pe limba pietrelor.

o piatra respira in felul ei, transpira in felul ei, are “viata” ei, dupa legile create pentru ea.

***

doar pentru ca scala de valori a lumii noastre e diferita de cea a lumii pietrelor, doar pentru ca lumile noastre sunt paralele, in timpi de dezvoltare diferiti, pietrele par fara viata pentru noi.

poate ca asa e si cu inimile despre care credem ca sunt de piatra. bat in lumi paralele cu ale noastre. si doar nerabdarea noastra de a le vedea traind la fel ca noi ne face sa le consideram de “piatra”.

*

in fotografie sunt pietricelele pe care le-am gasit intr-o dimineata pe o plaja din Grecia, in urma cu citeva saptamini

 

2230
skinexperiment, part 2: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara

experiment, part 2: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara

nu e deloc usor sa renunti la lucrurile inventate de-a lungul timpului tocmai ca sa-ti faca viata mai usoara.

timp de o saptamina ma straduiesc sa traiesc eliminind din viata mea citeva dintre inovatiile destinate salvarii timpului femeilor, dar si mentinerii unui confort psihic.

prima incercare a fost marti: sa renunt la geanta.

o jumatate de zi am rezistat si asta pentru ca am avut niste buzunare mari la pantaloni.

sunt intr-o saptamina in care am de lucrat la 2 proiecte complicate, in geanta mea se afla zilele astea: laptopul, doua agende mari, portofelul, ceva accesorii specifice: pixuri, chei, niste facturi, batiste, guma de mestecat, vitamine. am eliminat portfardul pentru ca in experiement am renuntat si la make-up, dar chiar si asa geanta cintareste 6 kg.

n-am putut pune astea in buzunare, dupa o jumatate de zi de carat in brate lucruri, am abandonat lupta.

am ramas insa fidela deciziei de a nu folosi niciun pic de make-up, doar o crema hidratanta cu factor de protectie pentru ca am o alergie la soare.

ocazie cu care mi-am mai dat inca o data seama ce mult inseamna descoperirea cremelor cu factor de protectie – daca n-ar fi existat probabil ca as fi umblat cu o umbrela tot timpul sau as fi avut pielea roshie ca de rac tot timpul.

care sunt efectele nepurtarii niciunui fel de make-up? in afara unui mic inconfort psihic – mi-ar fi placut sa nu mi se vada cearcanele atit de mult – un stres foarte mare pentru ca mi se usuca foarte foarte tare buzele.

e foarte cald afara, oricit de multa apa as bea, soarele isi face damblaua si buzele mele nu sunt deloc happy. daca mai stau citeva zile asa o sa incep sa le fac versuri ca la manele in care sa le pling de mila.

in acelasi experiment am renuntat la uleiurile si cremele de corp. beau apa in disperare ca sa compenzez hidratarea, dar tot ce am in minte e un experiment in care un prieten dermatolog m-a rugat sa las la soare un pantof din piele de care nu mai am nevoie. a stat 3 zile la soare si era super scorojit de parca ar fi fost tinut in cuptor. m-a rugat apoi sa -i iau perechea sa -i administrez zilnic crema si sa o expun la soare. pantoful si-a pastrat pielea elastica.

asta a fost lectia prin care am invatat ca e absolut esential sa iti ingrijesti pielea… de aici incolo au aparut multe alte detalii despre cum uleiurile parfumate hranesc pielea dar o si parfumeaza discret, genul ala de parfum care nu lasa dire in jur dar pe care-l simte exact cine trebuie si cind trebuie.

mai am patru zile din experiment. confortul meu psihic a disparut din prima zi, mai ales ca sunt si intr-o saptamina foarte foarte aglomerata, asa ca mirii in fiecare zi dupa micile lucruri care-mi fac viata mai usoara.

cineva mi-a sugerat sa renunt la masina de spalat…stiti ce inseamna asta intr-o saptamina in care imi fac bagajele pentru un festival de film?

puteti sa-mi propuneti lucruri / inovatii la care sa renunt ca parte din acest experiment.

luni ziceam ca puteti sa-mi faceti viata grea, astazi zic ca mi-as dori sa fiti blinzi.

***

la invitatia Nivea fac parte dintr-un experiment in care renunt la inovatii care fac viata femeilor mai usoara, tocmai ca sa evidentieze importanta lor in viata noastra, experiment care adauga o alta invovatie revolutionara pe lista: PRIMUL Lapte de Corp care se foloseste sub dus – mai usor, mai rapid, mai placut .

1885
ceasLive Smart: caut sfaturi despre cum sa folosesc timpul mai eficient

Live Smart: caut sfaturi despre cum sa folosesc timpul mai eficient

cel mai valoros lucru pentru mine e timpul. secundele si orele pe care le consum intr-o directie sau alta. am perioade cind sunt atit de ocupata incit fiecare ora pe care o consum gresit imi poate da peste cap deadline-uri, proiecte sau chiar viata.

stiu ca suna dramatic, dar e adevarat. pe de o parte asa e viata unui freelancer, pe de alta asa e viata mea pentru ca mi-o fac eu: nu pot sa nu ma implic in proiecte care mi se par frumoase si in care cred cu tot sufletul. si daca ele vin catre mine, eu ce sa fac?!:)

pretuiesc timpul in multe feluri. e unul dintre cele mai scumpe cadouri pe care le fac: timpul, insotit de knowledge-ul meu in cine stie ce domeniu. il investesc in actiuni umanitare sau pentru prieteni.

dar citeodata nu cistig cursa cu timpul.

ieri cind am ajuns acasa mi-am dat seama ca pentru a rezolva tot ce aveam pe to do list mai aveam nevoie cam de 20 de ore. si era deja 8 seara.

am pus un status pe FB cu “mai vreau 20 de ore in ziua de astazi” si imediat au aparut comentarii prin care si altii se plingeau de timp insuficient.

sunt zile aglomerate cind ma gindesc ca nu traiesc suficient de smart, ca n-am invatat inca ce inseamna Live Smart si ca nu stiu sa-mi administrez bine timpul.

dupa care ma linistesc si-mi spun ca poate totusi nu e vina – in totalitate la mine – si ca as putea gasi niste trucuri / ajutoare inteligente care sa imi faca viata mai usoara.

sa traiesti smart folosind cind mai multa tehnologie care sa faca treaba in dreptul tau – e una din tintele mele in viata. pentru ce nu e nevoie sa pun suflet, dar sa-mi dea suflet, sa caut si sa gasesc inlocuitor.

voi ce solutii smart aveti ca sa va salvati timpul si sa-l puteti folosi pentru pasiunile voastre?

de exemplu, eu – ca sa pot tine ritmul cu tot ce am de citit – m-am invatat sa citesc carti si pe telefon, chiar daca am pierdut o parte din experienta cititului molcom cind dai paginile linistit, si a mirosului de hirtie si cerneala tipografica.

caut solutii sa … live smart.

i need help:)

ma ajutati? multumesc

*
P.S. Stiati ca un minut este echivalentul drumului pe care o picatura de singe il face plecind din inima, parcurgind tot corpul ca sa se intoarca iar , in acelasi loc, in inima?
P.P.S. Si astazi am nevoie de citeva ore in plus in zi.
2563
urs polar 4Olga Gladysheva si niste ursi polari

Olga Gladysheva si niste ursi polari

Olga Gladysheva este, dupa cum ii suna si numele, rusoaica. e fotograf specializat in portrete: de animale si de oameni.

cu animalele ii iese minunat, la oameni… nu e chiar pe gustul meu.

intr-o zi ca asta cind e o caldura grea, uitati-va putin la ursii polari surprinsi de Olga.

preferatul meu e cel care baleteaza in apa, adica acesta:)

si o vedere din alta perspectiva:)

 

desigur imi place si asta sportiv, care prefera aerobicul.

 

olga e o fotografa f buna cind e vorba despre animale. ca sa intelegeti, dincolo de dragalasenia fotografiilor, cam cita munca e in ce face iata un cadru pe care ea l-a numit dialog

 

puteti vedea fotografiile ei aici.

 

2608
skinexperiment: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara.

experiment: cum sa traiesti fara inovatiile care-ti fac viata mai usoara.

cred ca omul e ca mercurul, se intinde cu usurinta oriunde gaseste un loc liber care sa-i dea confort, dar daca-i pui bariere, daca-l asezi intr-un spatiu inchis, are nevoie de sprijinul multimii ca sa razbata.

din aceasta cauza, de fiecare data cind apare o inovatie o integram usor in viata noastra si peste o vreme ni se pare ca nu am putea trai fara ea.

ne intrebam cu totii “cum ne fixam intilniri cind nu erau telefoanele mobile? si mai ales, cum anuntam ca intirziam la intilniri?”

in linia inovatiilor pentru femei, viata noastra a fost usurata de o multime de lucruri pe care astazi le consideram ca parte din ceea ce suntem si n-am putea trai fara ele.

doua dintre inventiile fara de care nu-mi imaginez viata sunt pantalonii si masina de spalat. ba chiar am tupeul de a spune ca nu-mi imaginez viata fara o masina de spalat performanta care sa spele cu programe separate si care sa faca treaba buna cu hainele mele scumpisoare cind nu sunt eu acasa.

cu pantalonii e o alta distractie; ca freelancer, intr-o zi am o multime de intilniri, cu categorii diferite de public, lucrez cu multi barbati care mi-as dori sa fie mai atenti la ce vorbesc decit la fustele pe care le port. am mai mult de 10 perechi de jeans, iar la categoria “alti pantaloni” refuz sa fac o numaratoare:)

nu e rasfat, are legatura cu cit de alergate suntem noi femeile, cu cite lucruri trebuie sa facem in fiecare zi si, din reflex, cautam inovatiile care sa ne salveze timp si sa ne dea un confort. din categoria asta, pentru mine mai e mascara; desi nu ma machiez aproape deloc – mascara si anti cearcanul ma salveaza de fiecare data.

***

de astazi, la invitatia Nivea fac parte dintr-un experiment in care renunt la inovatii care fac viata femeilor mai usoara, tocmai ca sa evidentieze importanta lor in viata noastra, experiment care adauga o alta invovatie revolutionara pe lista: PRIMUL Lapte de Corp care se foloseste sub dus – mai usor, mai rapid, mai placut .

(sunteti liberi sa-mi propuneti lucruri la care sa renunt, ca sa va distrati de povestirile mele)

l-am testat si noul lapte de corp Nivea care se foloseste sub dus zilele trecute si mi se pare funny si practic, mai ales ca singurul produs cosmetic de care eu nu ma pot desparti – la propriu nu ma pot desparti, e ca apa pentru mine –  e laptele/ uleiul de corp, iar el imi rezolva doua probleme dintr-o lovitura.

sa ne distram deci: la ce inovatii care fac viata mai usoara pentru femei vreti sa renunt?

aveti ocazia sa mi faceti viata foarte foarte grea 🙂

da, stiu, primul pe lista va fi uleiul de corp (am 12 flacoane/cutii diferite, le-am scos si le-am pus separat intr-un cosulet ca sa nu le mai folosesc).

deja sunt trista, dar ma gindesc sa scriu curind un text despre piele… si de ce in locul parfumurilor puternice prefer uleiurile de corp care miros discret, dar sunt… ametitoare:)

(cumva trebuie sa ma motivez ca zilele astea nu ma mai rasfat cu uleiurile mele preferate)

peter paniubita lui peter pan care are totul dar nu vrea sa aiba copii

iubita lui peter pan care are totul dar nu vrea sa aiba copii

e un articol in Time editia americana despre decizia femeilor moderne, cu “tot ce isi doresc”,  despre a nu face copii. (e in partea de abonament, dar, pina el va deveni public integral, puteti citi putin aici)

 

One evening when she was 14 years old, Laura Scott was washing dishes in the kitchen with her mother when she decided she didn’t want to have a child. At 26, Scott got married and waited for her mind to change. “It never happened,” she says. “And I realized I was going to be fine.” Now 50, Scott is more than fine: she’s fulfilled. And she’s not alone. The birthrate in the U.S. is the lowest in recorded American history. From 2007 to 2011, the most recent year for which there’s data, the fertility rate declined 9%. A 2010 Pew Research report showed that childlessness has risen across all racial and ethnic groups, adding up to about 1 in 5 American women who end their childbearing years maternity-free, compared with 1 in 10 in the 1970s.

 

Mi-e dor sa citesc asa ceva si in presa noastra, o analiza sociologica despre “mutatiile” din mintea oamenilor care sunt cu dublu sens: isi schimba functiile naturale si reusesc, cumva, sa fie acceptati de societate. Cel mai bun exemplu este “cind a avea totul inseamna a nu avea copii”.

Cum mi-ar placea sa citesc, aplicat pe romania, nu tradus de afara pe trei bloguri speriate (dintr-un articol aparut acum un an in presa britanica) despre generatia Peter Pan: generatia care refuza sa creasca, pe care n-o intereseaza planurile de viitor (pensie, casa), care nu vrea copii pentru ca inca se simte copil.

Se intimpla atit de multe schimbari in felul nostru de a fi si de a gindi, influentati de tehnologie, ritmul de viata si de felul in care asimilam astazi informatia, incit ar fi util ca niste oameni sa-si faca timp sa analizeze asta – pe bune, nu de suprafata – in presa.

 

***

De saptamina asta incep o serie personala de articole despre schimbarile pe care le-am asimilat fara sa mai constientizez ca au produs mici mutatii in mintea mea. Nu vor avea pretentia de analize sociologice, ci mai degraba de “sa facem haz de necaz” despre cum a ajuns viata noastra astazi, din perspectiva unei femei si a prietenelor ei.

 

 

5838
voyageam vorbit cu Calatorul Legendar din Social Media

am vorbit cu Calatorul Legendar din Social Media

buna, Dragos?

da.

sunt Cristina Bazavan, te-am sunat in legatura cu competitia Calatori legendari in Social media. Stii, eu am fost singura fata din juriu si eu anunt participantii barbati care e rezultatul lor in aceasta competitie…

aaaa, da. ca tu esti in juriu. (un pic de ingrijorare in voce)

esti pregatit sa afli rezultatul?

(freamat la capatul celalalt al telefonului): pai da, cum sa nu.

bine. am un mesaj special pe care trebuie sa ti-l spun. fii atent. (vocea mea a devenit ca de stiri, am inceput sa rostesc cit mai rar urmatoarele cuvinte)

 

Competitia “Calatori Legendari in Social Media organizata de Heineken a luat sfarsit. 
Iti multumim pentru originalitatea si creatitivatea de care ai dat dovada. 
Ne-a facut placere sa vedem entuziastmul cu care te-ai inscris in competitie, cu care ai abordat fiecare postare si sa regasim spirtul de aventura in fiecare calatorie despre care ne-ai povestit.
(Dragos a inceput sa freamate si sa ofteze. vorbeam deja de mai bine de 30 de secunde si nu spusesem nimic despre a cistigat sau a pierdut)
Juriul a deliberat, a citit toate posturile inregistrate in competitie si… (Dragos a oftat)
tu … ai cistigaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat!
din partea cealalalta s-au auzit semne de bucurie si de relaxare , cu un oftat de usurare inclus. n-am mai apucat sa-i spun ca a obtinut punctajul maxim, deja il felicitam si el era foarte fericit
***
S-a intimplat aseara la 17.30 si este pentru prima data de cind fac parte dintr-un juriu cind am onoarea sa anunt eu cistigatorul, ca sa ma bucur de bucuria lui.
Cu bucurie va anunt si pe voi  ca Dragos Schiopu (haotik.ro)  este Calatorul Legendar din Social Media. 
***
A fost o jurizare frumoasa pentru ca, asa cum a comentat Manafu in discutiile interne ale juratilor (in echipa juratilor au fost  Andi MoisescuChinezu’Razvan Pascu si Manafu, plus subsemnata), calitatea scrierilor si valoarea profesionala a celor inscrisi a fost foarte ridicata. Ii salut aici pe Anca Gradinaru, pe care o stiti din super reportajele de la Antena, dar si pe Alin Ludu Dumbrava, un rafinat critic de cinema. Amindoi au avut povesti foarte frumoase inscrise in competitie. Dar ii salut si le multumesc tuturor celor care s-au inscris pentru povestile si intimplarile frumoase pe care le-au impartit cu noi.
Aventura continua pentru Dragos. El merge la un Space Training si abia astept sa citesc povestile lui din aceasta noua experienta.
4590
priviredorintele oamenilor sunt ca brinzeturile fine

dorintele oamenilor sunt ca brinzeturile fine

dorintele noastre trec printr-un proces straniu de transformare. il vedem adesea in povestile din privirile oamenilor.

sunt priviri care ascund dorinte statute, fermentate. altele cu dorinte maturate. ca la brinzeturile fine.

depinde atit de mult ce am facut in viata cu dorintele noastre, linga ce le-am pus, cine au fost oamenii/cartile/filmele/muzicile din jurul lor, ce arome au imprumutat pe drumul catre maturizare.

si, da, oricit ar parea de straniu, dorintele noastre uneori… put.

 

*maturarea e tot un proces de fermentare, doar ca se realizeaza la temperaturi controlate, uneori impreuna cu ingrediente ajutatoare care dau noi arome.

 

 

1941
jumatateviata cu jumatate de masura

viata cu jumatate de masura

e ceva din educatia romanilor care duce la a face lucrurile cu jumatate de masura, “las ca se poate si asa”.

s-ar putea sa inceapa din copilarie, de la vacantele “pe jumatate”, chinuite, in care copiii vad cum parintii iau zarzavaturi si legume de acasa, in portbagaj, pentru o saptamina si gatesc pe balconul hotelului ca sa nu mai cheltuie bani si pe mincare. diferenta intre “jumatatea de masura” si “pina la capat” o vezi, in cazul asta, in nota de umilinta cu care membrii familiei maninca sau pregatesc mincarea.

sau in felul care doar privesc si nu se bucura in parcurile de distractie.

fara bucuria gastii, fara voiosie.

isi spun “sunt aici, in concediu, cei de acasa – din orasul/satul/ comuna mea – vor vedea ca m-am distrat dupa pielea care mi s-a innegrit si dupa locurile pe care le voi fi anuntat ca le-am vizitat, dovedind cu fotografii de la intrare”, dar pentru ca nu stiu sa duca lucrurile pina la capat, experienta e la jumatate. si n-are legatura cu banii, ci cu sufletul.

***

exista si cazurile cu” mincarea de acasa” a caror bucurie de familie sau curiozitate pentru o noua experienta se simte in energia din priviri si din vorbe.copiii lor vor fi dintre cei care stiu sa se bucure oriunde, oricind, in orice conditii.

***

dar ceilalti – care n-au invatat sa-si asume statutul social si sa se bucure cu ce au – s-ar putea sa-si creasca fiii si fiicele cu sentimentul ca lucrurile pe care le faci cu jumatate de masura sunt bune, atita timp cit faci la fel ca toata lumea.

si…

… s-ar putea sa iubeasca cu jumatate de masura, neducindu-se niciodata pina la capat cu emotiile lor.

… s-ar putea sa munceasca cu jumatate de masura, neimplicindu-se niciodata pina la capat in activitatea lor.

… s-ar putea sa traiasca cu jumatate de masura, bifind lucrurile care, dupa reguli, trebuie facute .

iar pina la sfirsit, pe dinauntrul lor, sa nu fi fost niciodata pina la capat, pina la limita superioara (sau inferioara, caci nu ajungi foarte sus daca nu ti-ai luat elan foarte din adincuri). sa nu fi trait niciodata cu sufletul la extrem. ci doar pe linia de plutire.

si totul sa fie influentat de primele vacante.

*

sunt pe litoralul romanesc, in Venus, pentru un eveniment Vincon Romania  –  o discutie despre carte si vin impreuna cu scriitorii Mircea CartarescuRadu ParaschivescuIoana Pirvulescu si Dan  C Mihailescu, parte din festivalul “Carte la nisip”

3023
caloameni si cai

oameni si cai

nu exista om care sa nu se emotioneze in fata dragostei pe care o primeste de la un suflet necuvintator (catel, pisica etc). in dragostea aceea este iluzia iubirii neconditionate la care rivneste toata lumea. iubirea pura. in unele cazuri e doar o iluzie pentru ca sufletele necuvintatoare au si ele inteligenta lor si stiu sa conduca “ostilitatile”.

***

in relatia cu caii oamenii devin goi.

calul e un animal mare si, fata in fata cu el, stii ca, fizic, nu ai cum sa-l domini si, cu atit mai mult, esti fascinat sa obtii atentia/dragostea lui.

doar ca… un cal are nevoie de 3 secunde ca sa stie starea ta emotionala, sa simta din limbajul trupului tau daca ti-e frica, daca esti agresiv, daca esti suparat, daca n-ai cele mai curate ginduri.

si fata in fata cu un cal oamenii invata ca dominarea celuilalt, controlul, nu implica neaparat puterea fizica : poti face un cal – care are de 5-6 greutatea ta  – sa te urmeze si sa te repecte fara sa folosesti ham, bici, sau cuvinte. daca ai ginduri bune si daca trupul si mintea ta ii spun intr-o forma clara ce trebuie sa faca.

dar mai presus de orice, fata in fata cu un cal oamenii invata ca iubirea neconditionata vine dupa ce dai iubire, nu inainte. calul e ca o oglinda: reflecta in cea mai curata forma, dezinteresat, onest tot ceea ce primeste. si in fata lui, cind te simti mai mic decit esti, redescoperi smerenia.

 

***

duminica am fost la o lectie de echitatie la Regatul Cailor. am avut-o tovarasa pe NELY o iapa pitica, blonda si simpatica. si foarte cuminte.

l-am intilnit acolo pe George Leca – un trainer care face cursuri de dezvoltare personala pentru manageri, dar nu numai, dupa un sistem inovator: oamenii sunt fata in fata cu caii. si din reactiile lor, oameni si cai, reies caracterul, relationarea cu ceilalti, temerile, bucuriile.

“intre doua suflete unul va fi dominant. dar nu va fi acela care foloseste forta ci cel care stie sa transforme dorinta in intentie/actiune”, mi-a spus George Leca.

proiectul lui de dezvoltare personala cu autorul cailor, horse eye, poate fi gasit aici. am sa revin sa scriu pe larg despre el.

4832
condCONCURS: ce stii despre ingredientele afrodisiace din gastronomia orientala?

CONCURS: ce stii despre ingredientele afrodisiace din gastronomia orientala?

ultima data cind am scris despre interesul meu asupra gastronimiei orientale – si mai ales in directia ingredientelor afrodisiace – au fost comentarii cu ridicari din sprincene, ba chiar si unele cu exprimari sub centura pe care – desigur – ca le-am facut sa se intilneasca cu tasta “delete”.

astazi ma intorc la alimente care fac si altceva decit sa te hraneasca, toate din gastronomia orientala pentru ca am un concurs tres simpa:)

***

mincam ca sa acumulam o forma de energie. daca alimentele pe care le folosim pentru hrana noastra zilnica au grija si de mintea, dar si de libidoul nostru, energia care ne pune in miscare, care ne face sa fim ceea ce suntem si sa ne transformam gindurile in actiuni, energia aceasta e mai puternica.

Concurs: spuneti condimente din gastronomia orientala care contin proprietati afrodiziace si care creeaza o experienta culinara aparte.

facem un top al condimentelor orientale afrodisiace, iar dintre participanti, prin tragere la sorti, sapte dintre ei cistiga dupa cum urmeaza:

1 cistigator – o invitatie la masa impreuna cu 3 prieteni la Califatul Iancului,

alti 6 citigatori – amintiri cu iz oriental (tricou, chipiu, brau, zaharnita, ceasca de cafea,  support de ou fiert)

aveti timp de cercetare si experimentare, plus comentare aici, pina vineri 26 iulie ora 12.oo succes,

 

***

incep eu: susanul este un condiment afrodisiac (il foloseau si sultanii in multe mincaruri ca sa reziste la asalturile multelor cadine:)  )

l-am folosit in pasta de susan din Falafelul SIMPA creat de mine pentru Calif, dar el poate fi – asa cum am experimentat zilele trecute – baza pentru o inghetata.

inghetata de susan e putin amaruie si aspra la gust, dar e senzationala.

***

zilele viitoare am sa va povestesc de ce am acceptat sa intru in jocul de a crea un preparat pentru Calif, unul dintre locurile in care – desi e un fast food – toate ingredientele se prepara “in house”. stiu, nu va vine sa credeti, dar va explic pe larg curind.

peste 200 de persoane au mincat de la Calif din Iancului Falafelul S!mpa. va multumesc ca ati avut incredere in gusturile mele culinare. acesta e falafelul S!MPA

 

ovidiu basteadespre niste cicatrici care n-ar fi trebuit sa se vindece :)

despre niste cicatrici care n-ar fi trebuit sa se vindece :)

un medic se uita la ceva ce ar putea fi o radiografie pe film, dar e o analiza complicata a unui RMN sofisticat. se incrunta. cere CD-ul pe care e, la rezolutie si mai mare, imaginea pe care o are in fata.

o analizeaza mult incruntindu-se. compara cu o alta radiografie. da telefoane si cheama alti medici.

asteptare.

ceilalti medici vin, se uita, se incrunta. incep intrebarile pe un ton inchizitor: “ce-ai facut? ce-ai mincat? ce ai luat?”

raspunsurile sunt simple “nimic. ca de obicei. nimic”

cel mai batrin dintre ei intreaba, cu acelasi ton grav: “ai fost la biserica?”

***

intr-un mod straniu, unele cicatrici din interiorul corpului uman (nu e vorba de o metafora) se vindeca singure, desi in teorie lucrurile astea par imposibile. si chiar si cei mai mari medici in fata unor asemenea evidente se intorc la credinta.

***

“ai fost la biserica?”

“”nu chiar. ca turist, da. doar ca mi-am schimbat viata si fac doar ce-mi place. cu oamenii care-mi plac.”

 

Foto Ovidiu Bastea.

1595
ioana nemesVineri, sambata, duminica

Vineri, sambata, duminica

text de Noemi Revnic

Dragii mei care raman in Bucuresti, iata ce avem in acest weekend.

“Poiana urbana”, un nou proiect The Institute, cu o serie de concerte la Piata Universitatii si cu un program pe care il puteti urmari aici

O expozitie de neratat, pana in 4 august, “Ioana Nemes: Sometimes we shouldn’t pretend everything is OK”. La doi ani de la disparitia artistei, o retrospectiva din seria Monthly Evaluations (2003-2011). La Salonul de proiecte

Camera de oaspeti de la MNAC din cadrul expozitiei Mircea Cantor ne asteapta cu o selectie de lucrari ale artistului Ion Grigorescu, pana in luna august.

Iar prietenele mele minunate si altruiste de la Asociatia Red Panda ii asteapta pe toti posesorii de catei la HamFest, sambata si duminica, 20, 21 iulie, incepand cu ora 16:00. Unde? In spatial imens de la Planeta HamHam din Bulevardul Barbu Vacarescu 162-164. Spatii de joaca, cursuri si ateliere creative pentru copii si adulti, consultatii veterinare gratuite si spectacolul de teatru “Pet Conference” al companiei Replika. Intrarea este libera si ne vom vedea acolo, cu siguranta. Aici gasiti toate detaliile

Un weekend frumos va doresc si nu uitati sa va hidratati si sa nu abuzati de soare prea mult!

*

Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.

1711
pui renati vazut vreodata un pui de ren?

ati vazut vreodata un pui de ren?

daca ati trecut pe la Universitate in decembrie sigur i-ati intilnit pe renii lui Mos Craciun, Toto si Luna.

Toto cel cuminte si semet si Luna cea timida, rusinoasa.

Ei bine Luna a nascut azi noapte un pui de ren, iar doamna care e matusa lor, ca nu pot zice mama lor:), care e ruda cu Mos Craciun si are grija de ei, Adela Ivanescu mi-a trimis fotografii cu noul membru al familiei.

O sa fie veselie mare la Universitate de Craciun.

***

Renii sunt intr-o ferma din sectorul 2, impreuna cu multe alte animale, foarte bine ingrijite. Am sa revin cu detalii daca se poate vizita copilul renitzei Luna.

 

 

In dimineata asta a fost un mic Craciun pt mine. nu primesti in fiecare zi pe mail fotografii cu un puiutz de ren nascut in noaptea precedenta. Multumesc ca v-ati gindit si la mine sa ma bucurati cu aceste fotografii.

2653
toma coconeaToma Coconea mai are 159 km sa termine X Alps

Toma Coconea mai are 159 km sa termine X Alps

n-a avut noroc anul asta. l-a incurcat vremea si-a fost ceva acolo dincolo de puterea lui care l-a impiedicat sa urce in clasament

Muller n-a parut uman ( a terminat cursa Salzburg Monaco in 7 zile jumate), Iar Toma Coconea – care in ultimele 2 editii ale cursei zeilor RedBull X Alps a terminat pe locul 2 de fiecare data – e inca in cursa, pe locul 10.

mai are 159 de km la momentul la care scriu si sunt inaintea lui inca 4 persoane in cursa, iar alti 5 au terminat-o deja.

in acest moment nu mai e despre premiu, e despre caracter. nu mai e despre a cistiga in fata celorlalti si despre a cistiga in fata ta.

daca aveti timp sa va uitati la cursa in live tracking.  e ultima zi. si Toma Coconea dupa 10 zile prin munti, dupa ce a parcurs peste 1000 de km in zbor sau in alergare/catarare, alearga. are un ritm de 7 km la ora. si n-o sa se opreasca pina la ultima secunda din competitie.

indiferent de locul pe care-l ocupa in clasament.

***

mi-ar placea sa am puterea lui de a lupta pina in ultima secunda. stiu ca daca el poate, oricare dintre noi putem.

de asta ma uit cu drag la el si sper sa-mi gasesc puterea si curajul sa-i seman; nu in sport, in mental.

2198
aventura heinekenun blogger cistigator la Legendary Travelers Wanted

un blogger cistigator la Legendary Travelers Wanted

cind Heineken a anuntat competitia Legendary Travelers Wanted a fost o avalansa de inscrieri de oameni din toate colturile tarii. toate profesiile, toate categoriile de virsta.

dintre toti a cistigat un blogger, Bogdan Dascalescu, ceea ce mi se pare foarte dragutz. ma rog el n-a fost ales pentru ca e blogger, asta e bonus track, el a trebuit sa treaca prin niste probe care i-au testat pasiunea pentru calatorii, adaptabilitatea, spiritul umorului, ba pe alocuri si caracterul. aici povestea selectiei vazuta din perspectiva lui.

o sa plece intr-o calatorie ca acelea din seriile Dropped (un baiat din madrid a fost lasat in… alaska:)) ) si sunt f f f invidioasa pentru aventura lui.

ce mi se pare cu adevarat simpatic este ca in competitia asta, acum o sa cistige numai bloggeri:)

stiti ca mai e o competitie pentru un space training – m-am interesat, e in afara tarii, intr-un super loc, dar n-am voie sa va spun inca – care e destinata exclusiv bloggerilor.

am scris aici cum puteti participa la concurs, eu m-as cam grabi sa ma inscriu daca as fi in locul vostru.

1608
fericitaspinzuratoarea

spinzuratoarea

ne petrecem mult timp visind spre fericire. chiar si cind nu dormim, sau mai ales atunci.

unii dintre noi isi cauta fericirea in interiorul unui sistem (cu toate regulile devenite standarde de viata), altii cred ca ar fi fericiti tocmai daca n-ar face parte din niciun sistem. iar unii incearca sa impace calea de mijloc – subordonati sistemului si regulilor lui sperind ca o sa le incalce de cite ori vor dori.

in oricare dintre situatii, 3 litere fac diferenta actiunilor si a drumului pe care-l vom urma: E, I, T.  si nici macar nu formeaza singure un cuvint.

dar atunci cind dispar formeaza o balanta care masoara tristetea.

ati jucat vreodata spinzuratoarea?

later edit: asezate altfel literele eliminate pot forma un cuvint: “TIE”. poate e despre a da. celuilalt, in discurs direct, adica TIE.

 

3238
eu philipso frumusica speciala pentru rochiile noastre sofisticate

o frumusica speciala pentru rochiile noastre sofisticate

acum ceva vreme am testat, intr-un proiect in care se promovau tendintele viitorului in domeniu, o statie de calcat de la Philips care mi se parea SF: practic tu nu faceai decit sa plimbi fierul de calcat pe material, nu mai verificai etichetele ca sa schimbi temperatura de la un material la altul, nu te mai interesa la cite grade ar trebui calcat, si… daca uitai fierul de calcat pe masa nu se intimpla nimic.

astazi am aflat ca statia aceea de calcat a fost imbunatatita, ca a aparut o noua versiune mai desteapta, mai frumoasa.

PerfectCare Silence este dotată cu talpă SteamGlide, talpa premium din gama Philips care a fost proiectată cu un înveliş de ceramică de calitate superioară pentru alunecare facilă pe materiale.
Astfel, poţi termina extrem de repede de călcat. Cu o putere de 2400 W şi o presiune a aburului de până la 6,5 bari, staţia de călcat te ajută să netezeşti orice fel de cute. Rezervorul de apă are 1,5 l, iar timpul de încălzire este de două minute. În plus, aburul sub presiune pătrunde adânc în materiale astfel încât călcatul este rapid şi uşor chiar şi pe materialele dificile.

si-atunci si acum mi se pare foarte tare sa ai un aparat de calcat care nu necesita setari de temperatura si sa poti calca si bumbac si matase la rind, fara griji, si fara batai de cap.

stiti ca de obicei la spalarea/calcarea acasa a hainelor de matase acestea isi pierd luciul, nu mai par ca noi si, orice femeie care a dat citeva sute de euro pe o rochie de matase stie exact ce spun, tot ce ai de facut este sa duci haina la curatatorie pentru ca ai sentimentul acut ca acasa o sa o strici.

ei bine, statia asta de calcat rezolva problema si matasea isi pastreaza luciul.

nu credeam ca va veni si la noi pentru ca mi se pare tehnologie SF, cum spuneam, dar sora mai desteapta si mai frumoasa a statiei de calcat pe care am testat-o eu, pe nume Philips PerfectCare Silence GC9550 e si in magazinele noastre. costa 1634 lei si credeti-ma ca isi merita orice leutz.

o sa economisiti imens din banii pentru curatatorii si nici nu o sa va ocupe mult timp calcatul pentru ca e foarte silentioasa si puteti face orice altceva in acelasi timp (sa va uitati la film de exemplu), mai ales ca nu e nevoie sa setati temperaturile pentru calcare in functie de materiale. practic rezulta ca o sa calcati de doua ori mai rapid decat cu un fier de calcat obisnuit si o sa si fie fun.

sa-mi spuneti daca va intilniti cu frumusica asta, sunt curioasa daca o sa va placa la fel de mult ca si mie.”

1365
levantica1“portile bisericilor ar trebui sa ramina mereu deschise”

“portile bisericilor ar trebui sa ramina mereu deschise”

“portile bisericilor ar trebui sa ramina mereu deschise”, mi-a zis in urma cu citeva minute o batrina linga Coltea.

ma uitam la cum au renovat curtea si incercam sa vad daca peretii bisericii au beneficiat si ei de imbunatatiri. n-am inteles din prima ce a zis.

“poftim?”, am crezut ca-mi cere bani sau ca vrea sa-mi vinda ceva pentru ca avea levantica in mina.

“portile bisericilor ar trebui sa ramina mereu deschise”, a zis din nou si mi-a zimbit.

“da, e adevarat. dar tot oamenii le inchid.”

si in timp ce ridicam din umeri pentru ca ma gindeam care ar putea fi explicatia de ce bisericile isi incuie portile cind ele ar trebui sa fie, pentru unii, casa in orice moment si vizualizam zecile de cersetori din zona care, probabil, ar dormi noaptea la adapostul icoanelor, batrina mi-a intins buchetul cu levantica.

“saru mina, cit costa?”

“nimic.”

si oricit am incercat sa o conving sa-i dau bani, nu a vrut.

***
levantica miroase incredibil si arata ireal. e cea din fotografie.

1340
mecanism ceasfor ever?

for ever?

ne petrecem mult timp pentru a obtine lucruri care sa dureze pentru totdeauna. iubiri, prietenii, averi. singuranta. fericire.

de fapt, cind o sa intelegem ca, in economia existentei, singurul lucru care este pentru totdeauna in viata noastra – de la inceputul si pina la sfirsitul ei – e propria noastra persoana, o sa ne relaxam si o sa invatam sa apreciem oamenii/ lucrurile pe care le avem in jurul nostru.

o sa ne bucuram de fiecare secunda alaturi de ei/ele pentru ca, mai devreme sau mai tirziu, trec. si n-o sa mai punem presiune sa fie ale noastre pentru totdeauna, pentru ca – asta e – nu exista totdeauna.

***

am vazut mai devreme Before the midnight si e acolo o replica (Like sunlight, sunset, we appear, we disappear. We are so important to some, but we are just passing through) care m-a facut sa ma gindesc la cele de mai sus.

si de aici – pentru ca filmul e unul de dragoste, usurel si simpatic – n-a mai fost decit un pas catre un alt gind.

***

acum 100 de ani ceasurile erau cu mecanismele la vedere. mecanice. le intorceai manual si daca nu aveai grija de ele zilnic, se opreau. astazi tot mai putini oameni poarta ceasuri la mina si cele mai multe sunt cu mecanism electric, cu baterie. oricum majoritatea afla cit e ora de la ceasul telefonului.

cam la fel e si cu relatiile (de orice fel) intre oamenii de astazi si de demult. desigur, si atunci, si acum, gindul era si este “pentru totdeauna”, doar ca pe vremuri oamenii erau cu mecanismele la vedere. si erau obisnuiti sa le intretina zilnic, ca sa nu se opreasca.

am zimbit cind m-am gindit apoi la mica mea colectie de ceasuri pandantiv (3 la numar, unul de la 1882) cu mecanismele la vedere.

***

dupa cum se vede, filmul a fost putin cam lung pentru gustul meu. dar e simpatic

 

 

 

1959

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!