Tag : sylvie guillem

980xMartha Graham – spectacolul de la Bucuresti in Intalnirile JTI si cateva fotografii de arhiva –

Martha Graham – spectacolul de la Bucuresti in Intalnirile JTI si cateva fotografii de arhiva –

In toamna, pe 19 septembrie, avem la Bucuresti, gratie programului Intalnirile JTI, compania de dans Martha Graham.

Pentru lumea dansului, dar si pentru teatru si pentru moda, Martha Graham a fost nu doar o inspiratie ci si temelia pentru intreaga constructie pe care o avem acum.

Și-a fondat propria companie în 1926, la New York, a avut propria viziune asupra dansului, bazat pe căutarea esenței umane, iar tehnica Graham se predă și astăzi în școlile de coregrafie. De-a lungul unei cariere de aproape 70 de ani, a conceput peste 180 de lucrări, colaborând și lucrând cu Mikhail Baryshnikov, Rudolf Nureyev, Maya Plisetskaya sau Kirk Douglas, Liza Minnelli și Madonna. Compania „Martha Graham” duce mai departe stilul inovativ, inconfundabil și îndrăzneț al unei artiste care a revoluționat dansul contemporan și continuă să fie o sursă de inspirație neprețuită pentru noi și noi generații de coregrafi și dansatori.

Exista si acum scoala Martha Graham pentru adulti, adolescenti si pre adolescenti si admiterea este una dintre cele mai dure dintre toate scolile de dans pentru ca trebuie sa ai si cunostinte de balet clasic, dar si de dans contemporan.

martha graham dance compani jti tnb

La Bucuresti Martha Graham Company vine cu cinci lucrari, toate inspirate de esenta spiritului Marthei Graham, chiar si cand nu sunt suta la suta lucrarile ei. In ceea ce vom vedea in septembrie la Teatrul National sunt show-uri care pastreaza coregrafia ei din anii 40, dar si lucrari noi care ii duc mostenirea mai departe.

Ca Woodland, o creatie a coregrafului si cineastului Pontus Lidberg, despre al carui drum in lumea Marthei Graham puteti vedea mai multe in filmuletul de mai jos.

Woodland for Martha Graham Dance Company from Pontus Lidberg on Vimeo.

Daca sunteti studenti la coregrafie, la balet, daca va intereseaza arta vizuala si dansul ar trebui sa faceti tot ce tine de voi sa vedeti productia pe care JTI o aduce la Bucuresti. Stiu din experienta anilor trecuti ca totul e gandit de catre producatorul local al acestui program, Fundația Art Production, si ca o forma de educatie pentru tinerii din industrie, care au acces gratuit la repetitiile din ziua show-ului sau din ziua de dinainte de reprezentatie.

Asa ca pe 17-18 septembrie, interesati-va la TNB cand sunt repetitiile si vorbiti cu echipa Fundatiei ART PRODUCTION cum puteti fi spectatori la antrenamentul dansatorilor. Poate ca nu va puteti permite un bilet la spectacol, dar daca sunteti dansatori nu exista nicio scuza sa nu vedeti si sa simtiti putin din munca acestor dansatori.

*
E un loc bun sa spun ca Intalnirile JTI au ajuns la editia nr 19!!! In anii astia prin acest program gandit si construit strategic, cu cap, bucurestenii si-au facut o cultura a dansului… si am vazut pe scena Teatrului National nume ale dansului pe care nu le-am fi putut vedea altfel vreodata. Alvin Ailey American Dance Theater, Sylvie Guillem și Russell Maliphant, Akram Khan Company, Mats Ek, Ana Laguna, Susanne Linke și Dominique Mercy, Noism…

Ministerul Culturii n-ar fi putut face aceasta educatie niciodata pentru ca intotdeauna va avea alte prioritati pentru buget in locul unui spectacol de dans. Dar proiectul JTI este o platforma de educatie si de dezvoltarea bunului gust pentru mii de oameni pasionati de dans.

Pentru ca am privilegiul sa-i cunosc pe cei care gandesc acest program – Gilda Lazar din partea JTI, Valerian Mares din partea Fundatiei Art Production si Silvia Ghiata, consilier artistic – cred ca Intalnirile JTI n-ar fi devenit in acesti ani una dintre oazele de bun simt si rafinament din Romania fara participarea lor, pentru ca au asigurat nu doar constanta programului, ci si o linie foarte inalta a selectiei spectacolelor din program.

Ne vedem pe 19 septembrie la TNB.
Biletele se găsesc în rețelele EVENTIM, ENTERTIX, MYSTAGE și la agenția de bilete a Teatrului Național București.

*
Ca sa simtiti, dincolo de orice intelegere ce inseamna Martha Graham pentru cultura mondiala, va las mai jos cateva fotografii de arhiva fata in fata cu creatii ale designerilor de moda inspirati de incredibila ei personalitate.

980x

martha-graham-1

martha-graham-2

martha-graham-4

martha-graham-6

martha-graham-7

martha-graham-8

2245
cover akram khanIn 2015 Akram Khan Company vine in Bucuresti

In 2015 Akram Khan Company vine in Bucuresti

E putin spus ca sunt bucuroasa sa va anunt ca una dintre cele mai creative si inovatoare companii de dans din lume vine in sfirsit si la Bucuresti.

Akram Khan Company ajunge in aceasta primavara la Bucuresti.

Pregatiti-va de un show magic, pregatiti-va sa vedeti niste dansatori incredibili, pregatiti-va sa va emotionati si sa fiti uimiti ca prin dans se pot spune povesti atit de detaliate.

*

Dupa cum stiti eu sunt un foarte foarte mare fan Akram Khan. L-am vazut la Roma cu Desh (o poveste pe care a spus-o atunci, si pe care eu am numit-o Ingerii lui Akram Khan, o gasiti aici), la Atena (intr-un minunat spectacol cu Sylvie Guillem, Sacred Monsters), la Bruges cu Torobaka si tocmai pentru ca stiu care este efectul show-urilor companiei Akram Khan asupra spectatorilor, mi-am dorit foarte foarte tare ca si romanii sa poata vedea macar unul dintre spectacole.

Am scris chiar, in 2011, ca voi munci gratis un an de zile pentru cei care vor plati sa-l aduca pe Akram Khan in Bucuresti (am sunat deja, mi-am prezentat serviciile, o sa muncesc constiincioasa, chiar daca am un program draconic anul acesta. ca sa citez distinsul domn responsabil “sufleca-ti minecile, o sa ai de treaba!”:) ).

*

Partea frumoasa pentru mine este ca vine cu un show pe care eu nu l-am vazut inca, dar n-as fi avut nicio problema sa revad oricare dintre show-urile pe care le-am vazut deja.

Pregatiti-va sa fiti asaltati, aici pe blog, de informatii despre Akram Khan Company pentru ca imi doresc foarte mult sa experimentati fiecare dintre voi bucuria unui asemenea spectacol.

Iar prietenii mei stiu , saracii, ca nu vor scpa pina nu isi vor cumpara bilete. detalii in curind.

Imi doresc de mai bine de 5 ani ca Akram Khan Company sa ajunga la Bucuresti si, iata, s-au aliniat planetele si mi se implineste dorinta.

*
am ales pentru ilustrare un fragment din coregrafia pe care Akram Khan a facut-o pentru ceremonia Jocurilor Olimpice de la Londra in 2012.

foto de la cover reprezinta un colaj din mai multe show-uri ale Akram Khan Company. am cerut acordul organizatorului roman sa dau aceasta veste acum, dar mi se pare fair sa nu intervin in strategia de promovare si va mai trebui sa asteptati putin pentru datele de spectacol si pentru numele show-ului cu care AKC vine la Bucuresti

3389
alvin-ailey-american-dance-theaters-kirven-james-boyd-and-glenn-allen-sims-in-robert-battles-the-hunt-photo-by-andrew-ecclesce ne invata dansul

ce ne invata dansul

dansul ne invata ca exprimarea e pe mai multe niveluri – toti putem dansa, unii dintre noi – cei cu har, talent si disciplina – pot sa vorbeasca prin dans.

dansul ne invata ca nu exista performanta fara perseverenta si dedicatie.

dansul ne invata ca putem face cu corpul nostru cel putin la fel de mult cit putem face prin cuvinte, dar pentru ca nu suntem preocupati mai mult de ansamblul care e “interiorul” nostru, nu stim sa ne folosim trupul.

dansul ne invata ca eleganta, gratia si frumusetea nu tin de “haina”, ci de exercitiul de a lucra cu tine.

dansul ne invata ca perfectiunea e o treapta pe care vrei sa urci mereu, dar tensiunea si emotia vin din straduinta de a tine miscarea continua pe drumul catre treapta aia.

dansul ne invata ca durerea se ascunde printr-un zimbet si ca fragilitatea gleznelor sprijinite in poante inseamna o suferinta pe care fetitele care se viseaza balerine nu trebuie sa o stie. pentru ca magia e cu multa munca.

*

dansul te invata sa te eliberezi pe tine de tine, sa fii constient de corpul tau, iti da o libertate in spatii inguste si, daca ai disciplina si perseverenta de a slefui miscarea, dansul te transforma nu doar la trup ci si la minte.

astazi e ziua internationala a dansului.

m-am gindit sa va spun ca nu e niciodata prea tirziu sa mergi la un curs de dans. si ca le puteti schimba in bine, in infinit mai bine, viata copiilor vostri daca-i duceti la cursuri de dans.

orice fel de dans.

*
iata unul dintre cele mai spectaculoase momente din istoria dansului. Two cu Sylvie Guillem. un exercitiu – eperiment de utilizare a miscarii, luminii si a sunetului pentru a exprima o emotie.
dureaza 7 minute, dar sunt sigura ca pe la jumatate nu mai puteti respira . de emotie si surpriza.

1831
GuillemKhanMonstersSylvie Guillem si Akram Khan – Sacred Monsters – un cadou catharsis

Sylvie Guillem si Akram Khan – Sacred Monsters – un cadou catharsis

ea e inalta, frumoasa, are unele dintre cele mai lungi picioare din lume si o mobilitate pentru care a devenit faimoasa in istoria baletului clasic. el e mic, uritel, bengalez – adica aproape negru – si face niste piruete cu care n-ar trece anul I de liceu la balet clasic

ea vorbeste 6 limbi (printre ele, japoneza), i-a studiat pe clasici, s-a nascut la paris, sta in elvetia. el vorbeste bengaleza si engleza. pentru ca n-a avut incotro. intr-o limba a crescut, cu cealalta a trebuit sa se descurce in londra, unde locuieste.

ea a dansat toata viata ce i-au spus ceilalti. el a dansat doar ce-a creat, sapind adinc in experientele din propria-i viata.

ea a fost favorita lui Nureyev si prima balerina a Operei din Paris, el a creat coregrafia de la Jocurile Olimpice 2012; ei i se spune domnisoara NU pentru ca a refuzat unele dintre cele mai mari contracte din istoria contemporana a baletului, el NU face nimic din ceea ce nu-i convine.

aparent n-au nimic in comun, desi sunt amindoi dansatori, dar ceea ce-i uneste sunt lucruri dincolo de educatia si directia in care au luat-o fiecare in dans: disciplina, vointa si dorinta de a-si depasi limitele. si faptul ca niciunul dintre ei nu vrea sa stea prea mult in acelasi loc – al meseriei sau al vietii.

ea are 48 de ani, el 40. danseaza ca si cum ar avea 30 amindoi.

*
am vazut astazi Sacred Monsters un spectacol de dans cu Sylvie Guillem si Akram Khan, creat de el pentru ea in 2006. la vremea respectiva Sylvie vazuse de citeva ori Zero Degree, unul dintre show-urile foarte personale create de Khan si se dusese sa-l felicite. i-a marturisit ca, intr-un fel straniu, e incurcata de munca lui, o pune in dificultate tot ceea ce creaza, iar el – dezarmat – a invitat-o in studio sa lucreze impreuna.

si-au inceput sa vorbeasca cite doua ore pe zi. in primele 2 saptamini ea n-a spus nimic personal. intr-o zi el a intrebat-o care e personajul din cartile copilariei cu care se identifica. “Sally Brown”, a spus ea si in urmatoarea secunda a inceput sa plinga. si fara sa stie cine era Sally (sora unui celebru personaj din cartile animate britanice, o fetita care intreaba mereu lucruri si nu primeste raspunsuri), Akram a decis ca show-ul lor va fi despre fragilitate si vulnerabilitate si despre cum, indiferent cit de mult ar munci, nu vor atinge perfectiunea niciodata.

si-au povestit vietile si-au inceput sa improvizeze pe baza povestilor pe care si le spuneau zilnic. asa a aparut Sacred Monsters.

*

show-ul incepe cu ea prinsa in lanturi si el liber, dansind intr-un sincron perfect. e o doza mare de erotism acolo, dar e si o metafora pentru inceputurile lor in meserie.

e urmat de solo-uri in care fiecare face trimitere la educatia lui in dans – Sylvie cu adaptari ale miscarilor din baletul clasic, Akram cu Kathak – o forma de dans inspirata din artele martiale.

cind se intilnesc si incep sa danseze ca un cuplu, ti se taie respiratia.

la inceput danseaza doar cu bratele. isi tin degetele inlantuite, sunt fata in fata, iar corpul imprima miscari de unda pentru brate care fac ca energia dintre ei sa mearga ca in vasele comunicante. apoi isi negociaza ca intr-un cuplu teritoriile, iar ea pare ca preia controlul.

dar dupa ce el marturiseste – cu vorbe, ca la teatru – ca si-a dat seama in copilarie ca e atit de uritel incit nu va fi niciodata o reincarnare a lui Krishna (zeul suprem al religiei lui) si ca si-a suparat tatal ca a ales sa danseze in loc sa faca o meserie mai serioasa (medic), ea vine si-l inconjoara cu trupul.

si tot ce era diferit intre ei, tot ceea ce facea diferenta (inaltimea, frumusetea, eleganta trupului) dispare. trupul ei e prelungirea lui, bratele ei devin prelungirea trupului lui – o forma de a-l ilustra pe Krishna la care el aspira.
intr-un dans cu o incredibila incartura emotionala si erotica.

iata ultimele 20 de min din show, cum arata ele pe dvd

Sacred Monsters 3 from Dance Dvd on Vimeo.

*
imi pare rau ca nu veti putea vedea niciodata live Sacred Monsters (se mai joaca la Atena, miine si poimiine, dupa care devine istorie).

o poveste despre prietenia dintre doi oameni care vin din lumi diferite dar care au mintile la fel. o poveste despre sacrificiile pe care le fac cei de pe scene – pe care noi obisnuim sa-i numim “monstri sacri”.

un cadou catharsis facut de Akram Khan pentru Sylvie Guillem, dar care a devenit pe parcurs o terapie si pentru el. un cadou din care Sylvie a avut eleganta sa dea inapoi pentru ca a recunoscut ca el poate sa faca tot ceea ce nu stie ea sa faca: sa mearga adinc in sine ca sa scoata la lumina povesti cu care sa se identifice lumea.

*
am vazut prima data secvente din acest show in 2007 la ARTE tv, am fost fascinata si mi-am dorit foarte foarte mult sa-l vad live. ma bucur insa ca l-am vazut abia acum , la finalul reprezentatiilor. pentru ca n-as fi putut intelege mai devreme multe dintre nuantele lui. a fost un cadou si pentru mine. de Craciun.

de unde se vede treaba inca o data ca daca-ti doresti mult ceva, acel ceva vine cind esti mai pregatit sa primesti si sa intelegi ce primesti.

*
am mai spus acum citiva ani, mai spun inca o data, sunt gata sa muncesc un an gratuit pentru compania care il va aduce in Romania pe Akram Khan. Sylvie Guillem a fost acum 2 ani, la serile JTI.
stiu sigur ca v-ar impresiona teribil sa-l vedeti pe bengalezul asta mic si uritel cit de magic si de frumos se transforma pe scena.

3312
Sacred_Monsters_Sylvie_Guillem_Akram_Khanmi-am primit cadoul pentru acest Craciun :)

mi-am primit cadoul pentru acest Craciun :)

pe ea am vazut-o la Bucuresti intr-unul dintre cele mai frumoase spectacole de dans pe care le-am trait vreodata. dupa el m-am dus prin lume si-am avut ocazia sa-i adresez o intrebare care a dus la una dintre cele mai frumoase povesti cu ingeri pe care mi le-a spus vreodata cineva.

ea e una dintre cele mai fine, mai mobile, mai frumoase si mai destepte balerine din lume (cind a venit la Bucuresti invata japoneza – ca sa-si tina mintea activa), el e cea mai buna dovada ca arta te transforma incredibil – in afara scenei e banal si uritel, pe scena e alt om, senzational, incredibil de frumos si de elegant.

stiu de existenta lor de la show-ul Sacred Monsters pe care l-am vazut in inregistrari de atit de multe ori incit stiu fiecare miscare pe de rost. de Craciun, vad show-ul asta live si mi se pare incredibil pentru ca stiam ca nu se mai joaca.

Sylvie Guillem si Akram Khan. 21 decembrie. Atena.

un cadou nepretuit pentru acest Craciun

2387

cum poti vedea Vortice Dance – Dracula daca nu ai bilet la Enescu

Miine seara, la Opera, pentru prima data la festivalul Enescu din acest an o sa ma simt ca acasa.

o sa fie un spectacol emotionant. nu e dans, desi acolo e incadrat in momentele festivalului si desi se danseaza foarte mult. nu as numi momentul nici teatru-dans, desi se vorbeste mult in timpul show-ului.

e un performance la intersectia dintre teatru si dans si muzica clasica.

Vortice Dance este compania care are spectacol miine seara, iar partea frumoasa, care pune multa presiune pe portughezii care au miscat putin din lumea dansului cu coregrafiile lor, este ca acest show este inspirat de legenda lui Dracula.

sa joci in tara lui Dracula un spectacol inspirat de o legenda in care publicul local nu prea crede mi se pare miza frumoasa. n-am emotii pentru ei pentru ca stiu ca mitul Dracula este foarte foarte sintetizat si metaforizat.

daca n-aveti bilete pentru miine seara la opera, mai aveti o sansa sa va bucurati de un spectacol exceptional.

il veti putea live pe site-ul festivalului si va rog tare tare tare sa va faceti timp o ora, incepind cu ora 19.00 si sa va asezati in fata calculatoarelor. poate n-o sa va placa (desi ma indoiesc , uitati-va la filmuletul de prezentare), dar si chiar daca nu va place si abandonati dupa 10-15 minute de vizionare, tot sunteti dublu cistigati: ati experimentat ceva ce inseamna inovatie in acest moment in dans si… v-au mai ramas 45 de minute libere sa faceti orice. doar pentru voi.

***

spectacolul face parte din programul Intilnirile JTI pentru care eu iubesc aceasta companie (prin ei a venit in Ro Sylvie Guillem, una dintre cele mai mari balerine din toate timpurile) desi urasc tigarile:)

2131
le richebalerini, pianisti, actori pentru Japonia

balerini, pianisti, actori pentru Japonia

unii dintre cei mai tari coregrafi, balerini si pianisti din lume se aduna pe 6 aprilie la paris intr-un spectacol realizat in colaborare cu crucea roshie franceza pentru crucea roshie japoneza.

daca sunteti in paris, rezervati-va de acum bilet costa intre 5 si 140 de euro

ii puteti vedea pe aceeasi scena in solo-uri pe Sylvie Guillem, Nicolas Le Riche, Akram Khan, Natasha Parry, Lambert Wilson, Guillaume Gallienne, Rolando Villazón, Hiromi Omura, Renaud si Gautier Capuçon, Sayaka Shoji, Martha Argerich, Nelson Freire, Momo Kodama, Bartabas…

o ocazie unica de a vedea atit de multi minunati artisti intr-un singur spectacol

aici o secventa cu Nicolas le Riche, pentru ca pe Guillem si Khan i-am tot postat

1867
26202intr-o alta viata as vrea…

intr-o alta viata as vrea…

Astazi Mr M, om serios, producator de filme pe alte meleaguri, mi-a zis ca intr-o alta viata i-ar placea sa fie motan. Asta dupa ce-l cintarise pe Zucchy, motanul lui de 5 kg la doar 1 an jumate, care arata cam ca Garfield.

Ocazie cu care mi-a vnit ideea intrebarii din aceasta duminica seara: in alta viata ce v-ar placea sa fiti?

Eu mi-as dori sa fiu doamna asta:

si nu, nu are legatura cu Black Swan.

*
in caz ca nu v-ati prins deja, toate raspunsurile intrebarilor din fiecare duminica seara, vor fi reunite intr-un proiect:)

Echilibru – post Push (Sylvie Guillem & Russell Maliphant)

A fost uimitor show-ul.
Pentru mine un pic diferit decit pentru majoritatea spectatorilor, pentru ca stiam via you tube, fiecare dintre miscarile pe care urmau sa le faca cei doi. Inclusiv cind venea momentul de mica improvizatie in Push.

Dar ceea ce m-a uimit a fost echilibrul miscarii. Parea ca sta in aer, in echilibru. Avea un control al lungimii miscarii pe care n-am nici educatia, nici abilitatea tehnica, sa-l descriu in cuvinte.

La aplauze ma gindeam “oare ei – mai ales Ea – stiu ce bucurie imensa ne-au adus? Cum au transmis catre noi niste energii speciale care ne-au dus intr-o transa?”

De fiecare data cind traiesc ceva de genul acesta dupa un spectacol (teatru, dans, muzica) sau un film, ma intreb: cum naiba poti sa-l rasplatesti pentru ceea ce ti-a dat pe artistul care tocmai ti-a dus emotiile pe tarimuri incredibile?

Cum echilibrezi lucrurile? Ce ar trebui sa-i dai in schimb, tu spectatorul, ca sa se simta si el multumit si apreciat si sa atinga bucuria pe care el ti-a adus-o?

Aplauzele? – mi se par prea putin.

Vorbele? – oricit de controlate ar fi, par bizarenie, exaltare.
(e ciudat cum, pentru ca nu avem abilitatea de a transmite emotia pura intr-o forma directa – cum o fac ei cu chipul, trupul, vocea etc -, reactiile noastre de raspuns par exagerari, desi ele sunt doar replici de mai usoara intensitate a acelei emotii. ca la cutremurele mari)

N-am niciun raspuns “cum sa-i rasplatim pe cei care pot comunica artistic emotia in stare pura”, dar mi-as dori tare mult sa se aseze in echilibru balanta emotie show – emotie dinspre spectator.

*
Voi cum multumiti/rasplatiti pentru emotiile pe care le primiti intr-un spectacol?

5022

celebritate – Polina Semionova, Alessandra Ferri, Sting

de la clipul Shakirei care mi-a adus aminte de filmul lui Katrin Hall, mi-am dat ca Hall va ajunge la un alt public decit cel care o cunoaste pe ea.

si prin asocieri, mi-am amintit de Polina Semionova. in 2005 era prima balerina la Berlin Staatsoper Ballet, printre cele mai tinere balerine din lume cu aceasta pozitie, dar era cunoscuta doar de “lumea ei”.

cind au pus un filmulet pe youtube cu ea interpretind modern o tema accesibila, au dublat numarul spectatorilor tineri:)

acesta era filmuletul

mult mai celebrul dans Alessandra Ferri vs Sting a fost inspirat de filmuletul cu Polina

si uite asa, mi-am inceput duminica cu o cafea super aromata si muuult dans. (ma rog, si cu niste editari de texte, dar asta era f de dimineata pe la 6, poate fi considerata ziua de ieri)
saptamina viitoare o voi incheia cu o intilnire privata cu Sylvie Guillem (cit noroc pe capul meu, e absolut incredibil) si cu spectacolul ei.

1799

ce imi doresc de ziua mea:)

Anul acesta, pentru prima data m-am gindit sa-mi fac wishlist de ziua mea ca sa le fac viata mai usoara prietenilor mei care spun ca “nu stiu ce sa-ti iau pentru ca tu nu-ti doresti mai nimic si cind, in cele din urma iti doresti, iti iei singura”.:) )

Iata lista… desi unele dorinte sunt imposibile, dar daca ma joc, sa ma joc pina la capat:

– Sa asist la repetitiile de la TNB ale lui Radu Afrim

– Din aceeasi categorie, sa asist la repetitiile Dlui Andrei Serban de la Bulandra

– tot in categoria asta, sa ma primeasca o zi la cursuri baietii de la scoala de actorie de film (Dragos Bucur, Dorian Boguta, Alexandru Papadopol) – sa asist, nu sa prestez ceva:)

Sa vad Principii de viata, acum nu in primavara cind are premiera tocmai ce am primit dvd-ul (duminica, 26 sept) multaaaam Cristi Luca

– Flori in ghiveci ca sa-mi pun pe balcon

– Ghiveci din ala de agatzat, tot pentru balcon

Eating Animals al lui Safran Foer (in format electronic daca se poate) multumesc Miruna, multumesc Octavian

Sa fiu in blogroll-ul lui Zoso pentru o zi. ei, da. la asta chiar m-am emotionat. multumesc frumos Zoso (mi-as fi dorit sa-i lasi pe prietenii mei sa te sune si sa-i chinui un pic:) )

– Un kindle

– O rochie de la Vika Gorenko

– Sa o vad de aproape pe Juliette Binoche. ( asta stiu ca pare SF dar stiu eu ca in viata asta o sa o intilnesc odata si odata. La fel gindeam si despre Sylvie Guillem cind o vedeam dansind (pe youtube) si acum vine la Bucuresti, iar eu am bilete la spectacol)

Sa merg la Morcheeba (nu mi-am luat inca bilete) multumesc Mateea, multumesc Ruxa

– Un audio cube verbatim (am vazut io la prietenu’ Gradinariu si parea f dragutz)

– Sa-si faca Cristina Stanciulescu blog (da, e vorba de redactorul sef de la VIVA)

*
acum ii inteleg pe prietenii mei. am avut nevoie de 3 zile sa compun lista asta:)


Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!