mi-a fost greu sa accept, dar dupa ce am inteles ca zaharul se comporta ca un drog, ciocolata sta in dulap iar greutatea mea nu mai e in pericol. maninc rational. nu va imaginati ca nu mai maninc deloc ciocolata.
(inca mai am un kg de slabit ca sa ma simt bine in pielea mea)
anul asta l-am inceput sub auspiciile dietei, ma rog nu chiar dieta ca la curele de slabire de prin reviste, ci mai degraba cu atentie la ce si cit maninc.
si-am inceput sa citesc despre ce fac unele alimente sau care sunt combinatiile daunatoare.
sa nu ma intelegeti gresit, nu ma privez mincare, nu m-am trezit peste noapte imaculata mincarii sanatoase – aseara, la cinematograf, am mincat citiva nachos cu brinza din cutia vecinei de scaun si m-am distrat cu floricele, marea mea bucurie cind merg la film:)
ce am descoperit insa si m-a socat este ca zaharul e un drog. consumat in cantitati respectabile, zilnic, da aceeasi dependenta ca alcoolul sau tutunul.
iar mie mi-e frica de orice drog, de orice lucru care mi-ar putea da dependenta.
(bine, mi-e frica si de dependenta de oameni. ramin in definitia lui Noica despre libertate “neatirnarea de oameni si lucruri”)
3 lucruri importante am invatat citind despre zahar:
1. uneori credem ca organismul nostru are nevoie de zahar, dar de fapt e deshidratat. asa ca un consum de apa in cantitati potrivite, reduce dorinta de a minca “ceva dulce”.
2. serotonina secretata de corp dupa ce am mincat ceva dulce, adica hhormonul fericirii, se poate obtine si din … sport si somn.
3. hrana de culoare verde – iarburile cum le numesc eu generic – aduce un aport de energie in corp care compenseaza dorinta noastra de dulce si astfel nu mai simtim nevoia de zahar.
eu m-am specializat intre timp in supe de mazare, praz, dar si in supe reci cu castravete, pere, telina si patrunjel. minunatie curata.
dar cum ziceam, nu va imaginati ca nu mai maninc deloc ciocolata. asa cum beau un pahar de vin din cind in cind, fara sa ma simt amenintata ca voi deveni alcoolica ( la tutun voi spune mereu NU), maninc si ciocolata, in cantitati mici din cind in cind. (iar ciocolata era rasfatul meu)