Category : diverse

5289un ceai minunat

un ceai minunat

ieri, la intoarcerea de la seminarul lui Manafu, PR BOOT Camp, m-am premiat. cum treceam pe linga unul din magazinele mele preferate, Leonidas de vis a vis de British Council mi-am luat cele mai simpatice cani de ceai.

primisem de ziua mea de la Mihaela Toma, doamna care are in grija acel magazin, minunatii de ceaiuri Tea Forte si…

iata achizitia, tocmai se prepara ceai-ul pentru aceasta dimineata…

*
n-am vrut sa scriu despre ceaiurile minunate Tea Forte – din categoria couture in materie de ceaiuri – pina nu as fi cumparat ceva din magazin, chiar daca aveam ceaiuri de mai multe feluri acasa…

acum dupa ce am vizitat magazinul pot sa spun ca puteti gasi o multime de accesorii foarte simpatice pentru cadouri, iar cestile acestea de ceai pe care mi le-am cumparat (2 am achizitionat) costa 75 RON. si da, chiar iese o frunzulita prin ceasca, e de la ceaiul depozitat intr-o pungutza in forma de piramida…

ca sa fiu mai convingatoare de cit de rafinate sunt ceaiurile si canutele, am luat citeva fotografii de pe site-ul oficial:)

ceaiul e divin, fin si super aromat… si e atit de “plin” incit nu simti nevoia sa-l indulcesti…
eu acum beau African Solstice – a botanical herb blend of berries and rooibos.
dar uite fotografii cam cum arata ceaiurile Tea Forte in general

daca n-aveti idei de cadouri mai diferite, mai glamour, dar fara sa dati o avere pe ele, un set de cesti de portelan Tea Forte va face minuni sunt sigura…

*

si o poveste frumoasa: am locuit 10 ani aproape de magazinul Leonidas de pe Dorobanti, drept si pentru care l-am vizitat, degustat si para degustat. de multe ori… dupa ce m-am mutat din cartier, la un seminar am cunoscut-o pe proprietara magazinului si cea care se lupta ca minunatia de ciocolata Leonidas sa ramina pe piata din Romania si mi-a fost drag sa-i spun ca fata ei din magazin e una dintre cele mai tari vinzatoare pe care le-am intilnit…

chiar si aseara cind am vizitat magazinul, desi nu stia ca o stiu pe patroana, mi-a aratat mai multe feluri de ceai, mi-a dat samplere cu ceaiuri apropiate de gusturile mele, m-a sfatuit ce canute sa-mi iau…

*
si ceva de “can can”: ceaiurile Tea Forte sunt considerate de Oprah Winfrey cele mai rafinate din lume 🙂

3315
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nrepetitii (pentru a fi mai bun)

repetitii (pentru a fi mai bun)

Tocmai ce m-am intors de la repetitii si imi sta ceva pe suflet pe care trebuie sa il spun.

E una din putinele zile, in care plec cu un gust amar de la ceea ce-mi place sa fac si asta pentru ca am permis sa se intample asa.

Am ajuns la repetitie si mi-am gasit doua colege imbufnate ca ceilalti actori nu s-au prezentat la ora stabilita. Cand intr-un final ne-am strans cu totii, ele s-au imbracat frumos si au plecat, sub motivul ca au asteptat destul ca ceilalti sa vina. Am ramas stupefiata, ca niste studente, care sunt la inceputul drumului pot reactiona asa, in conditiile in care ne plangem cu totii ca nu avem ce sa jucam, ca nimeni nu ne baga in seama si nu ne ofera conditii de lucru.

Acum stau si ma intreb oare ele, in jumatatea aceea de ora in care au stat degeaba, nu puteau sa-si repete textul, sa-si incalzeasca corpul, sa-si incalzeasca vocea, ca in momentul in care ceilalti veneau ele déjà sa aiba un avantaj? Raspunsul vine repede, NU.

Si de ce NU? Pentru ca traim intr-o societate in care ne-am obisnuit sa dam vina pe altii si sa nu ne asumam ceea ce facem. Traim intr-o lume in care celalalt e vinovat, dar nu ma uit nici o clipa la ce as putea face eu. Ma intristeaza foarte tare faptul ca trebuie sa vad oameni de genul asta, zilnic si mai greu e ca trebuie sa si lucrez cu ei. Ma intreb de ce ne e mult mai usor sa vedem lucrurile rele si nu pe cele bune? De ce alegem sa ne consumam energia pe ceva ce nu ne intereseaza? Credem ca dam o lectie cuiva? Avem senzatia ca putem schimba pe cineva? Nu. Ne putem schimba doar pe noi si atat. Putem alege sa vedem lucrurile bune si in locul celor rele.

Acum probabil va intrebati de ce scriu postul acesta si de ce nu vad si eu partea buna din restul repetitiei de azi
Pai, trebuie sa recunosc ca s-au intamplat niste lucruri minunate la repetitie si ma bucur enorm ca nu m-am lasat afectata total de cele intamplat, dar ulterior am avut o discutie cu un domn profesor de la UNATC, care preda la anul 2 care mi-a spus ca si el se confrunta exact cu aceeasi problema: indiferenta studentilor fata de obiectivul lor.

Si atunci ma vad cumva nevoita sa transmit ceva. Nu vreau sa fiu lupul moralist, pentru ca si eu am trecut prin perioade si perioade, nu vreau sa schimb pe nimeni, nu vreau sa dau lectii nimanui, vreau doar sa transmit un mesaj: haideti sa fim mai buni  noi cu noi
pentru ca mai apoi, sa putem fii buni si cu ceilalti si in cazul actorilor
sa putem fi buni si in fata celorlalti.

*

Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC.

3345
Inna-imaginea-Pepsi-in-RomaniaPepsi refresh your world – ultimele ore

Pepsi refresh your world – ultimele ore

astazi la ora 0.00 se inchide votarea pentru public in concursul Pepsi Refresh Your World, cea mai mare competitie de creativitate sociala din Romania.

in aceasta etapa au ramas 100 de idei de infrumusetare a spatiului urban care se lupta pentru un premiu de 20.000 de dolari.
din ele, de la ora 0.00 in aceasta noapte, ramin 10 care ajung pe masa juriului (adica eu, Dobrovolschi si Cabral) si, desi nu va ginditi, totul depinde de voi.

sunt idei minunate in cele 100, dar daca ele nu acumuleaza voturi ca sa intre in primele 10, noi nu le vom lua in calcul pentru marele premiu.
sunt idei din multe orase ale tarii si, pentru ca un vecin de-al vostru a fost inspirat si curajos si s-a inscris in concurs, ati putea avea un oras mai vesel, mai frumos… mai simpatic.

dar pentru asta trebuie sa votati. ASTAZI! pentru ca ideea prietenului vostru, a vecinului vostru, sau pur si simplu ideea care va place cel mai mult, sa treaca mai departe.

puteti vedea ideile ramase in concurs in aplicatia Refresh Your World de pe pagina de faceook Pepsi Romania.

VOTATI ASTAZI! nu v-ar placea ca peste citeva zile cind se stabileste cistigatorul sa spuneti “hei am contribuit si eu la asta, cu un vot, care a contat si-acum un oras/un parc/niste copii sunt mai fericiti?”

***

acum ceva vreme, la conferinta despre Digital World a Grafitti BBDO, m-am intilnit cu Manos Spanos, Marketing Director PepsiCo East Balkans.

cind am inteles cita pasiune au pus in proiectul acesta si cit s-au straduit cei de la Pepsi Romania ca sa obtina toate aprobarile pentru a-l face in aici, m-am bucurat si mai tare ca sunt parte din el.

stiti, noi romanii zicem mereu “am idei sa fac zeci de lucruri, dar n-am bani” sau “in tara asta ar trebui sa se faca x si y si z”…

ok, acum Pepsi face tocmai asta pentru noi: ne pune sa ne prezentam ideile si alege un cistigator (ma rog, eu cu Dobro si Cabral il alegem, dar o sa o facem cu responsabilitate, promit:) ) a carui idee de schimbat spatiul urban, locul in care traieste, e finantata pentru a fi indeplinita in folosul comunitatii…

asa ca VOTATI! astazi e ultima zi in care puteti sa votati.

2135
MonaSimpson_6_necrologul scris de sora

necrologul scris de sora

cum faci cind trebuie sa te concentrezi in cele mai tensionate si mai emotionale momente din viata ta – moartea fratelui – ca sa scrii ceva despre el? ceva care stii ca o sa fie citit de milioane de oameni si ca va fi de referinta – citat si para citat – in zeci de articole si biografii viitoare.

cum te aduni ca sa gasesti cele mai potrivite cuvinte? cum alegi din zecile de intimplari pe care le-ati trait impreuna tocmai pe acelea care au cea mai mare valoare , care sunt simple, il descriu perfect si intim pe cel care nu mai e, dar au putere de exemplu universal?

unde iti gasesti singele rece, sau mintea limpede, ca sa ai o structura simpla dar eficienta a textului, ca sa fie foarte puternic… in toata nebunia aia care e in jurul unei inmormintari…

***
intrebarile astea si multe altele ma bintuie de ieri de cind am citit elogiul adus de sora lui Steve Jobs, Mona Simpson, la inmormintarea fratelui ei…

Yet, what amazed me, and what I learned from his illness, was how much was still left after so much had been taken away.

I remember my brother learning to walk again, with a chair. After his liver transplant, once a day he would get up on legs that seemed too thin to bear him, arms pitched to the chair back. He’d push that chair down the Memphis hospital corridor towards the nursing station and then he’d sit down on the chair, rest, turn around and walk back again. He counted his steps and, each day, pressed a little farther.

Laurene got down on her knees and looked into his eyes.

“You can do this, Steve,” she said. His eyes widened. His lips pressed into each other.

He tried. He always, always tried, and always with love at the core of that effort. He was an intensely emotional man.

Daca n-ati citit inca textul il gasiti in New York Times, aici

Stiu ca Mona Simpson e scriitoare premiata si profesor la UCLA, dar tot cred ca i-a fost foarte foarte greu sa scrie acest text si cred ca toate intrebarile de mai sus sunt foarte valabile (si) pentru ea…

deocamdata n-am niciun alt raspuns decit ca, uneori, intervin ingerasii care-ti fac viata mai usoara… sau mai suportabila.


Mona Simpson, sora lui Steve Jobs

2234
Girl_Money_PoolBANI VS ZAMBETE

BANI VS ZAMBETE

In ultima perioada vad si simt din ce in ce mai multi oameni care isi doresc sa se schimbe. Eu sunt unul dintre ei si ma fascineaza sa-i (ma) privesc.

Ori sunt eu zen si vad numai lucruri frumoase in jurul meu, ori oamenii incep sa iubeasca mai mult.

M-am surprins zilele astea inconjurata de frumos. Un frumos pe care nu-l stiam pana acum
zambete sincere si calme, culori vii, ganduri bune, decizii importante.

De cateva zile sunt cu banii pe minus si este prima data cand nu simt fiorul acela rece in inima, la gandul ca nu mai am bani. Stiu ca ei vin si se duc si mi-am dat seama ca in loc sa-mi consum energia pe “cum sa fac bani” mai bine o investesc in mine si in ce ma face sa ma simt bine.

Nu stiu din ce voi face bani. Nu am deocamdata de lucru
deci nici un venit stabil, dar nu-mi pasa. Sunt sigura ca o sa pot sa fiu la fel de fericita si fara sa cheltui si stiu ca in momentul in care trebuie sa vina, vor veni.

Ma gandeam, daca pentru o zi, fiecare om, ar incerca sa uite de BANI si daca ar incerca sa se bucure de tot ce poate face fara BANI, oare ce fel de oameni am vedea pe strada?

*
Ioana Blaj este actrita , masterand in Arta Actorului la UNATC

5388
versace_hm_2011-3_thumb-copyculise Versace + H&M

culise Versace + H&M

am un filmulet despre culisele colaborarii dintre Casa Versace si H&M proaspat sosit din Suedia…

take a look:)

acush acush vine colectia in magazinele (si) de la noi:)

1948
pentru cristinascrisoare de la Ruxa, part2

scrisoare de la Ruxa, part2

Scrisori (de la Ruxa) e un proiect realizat cu Ruxandra Predescu; ea imi povesteste lucruri despre locurile in care merg in scrisori pe care le postez pe blog, eu fac acelasi lucru cu vizitele mele “de lucru” si veti gasi scrisorile pe blogul ei.

*
prima scrisoare a Ruxandrei o puteti citi aici*
Draga Cristina,

cum Ɵtii, sunt la SĂąmbăta de Sus, la poalele FăgăraƟilor, Ăźn ultima excursie Redescoperă RomĂąnia… din acest an. Findcă munĆŁii au culori nebune Ɵi Ɵtiu că ĆŁi-ar fi plăcut gaƟca Ɵi emoĆŁiile de aici – de altfel, pe mulĆŁi dintre cei prezenĆŁi Ăźi Ɵi cunoƟti – ßƣi trimit cĂąteva rĂąnduri-gĂąnduri.

Am venit cu maƟina lui Mihai (ül Ɵtii de la teatru), un Peugeot care are acoperiƟul de sticlă, e o experienƣă bestială să mergi cu maƟina, să fie cald Ɵi bine Ɵi totuƟi să vezi cerul Ɵi fruntezele colorate deasupra ta. Foarte fain, ƣi-ar fi plăcut tare, Ɵi la fel Ɵi vizita la herghelia de lipiƣani de la Sñmbăta de Jos, cea mai mare din ƣară, unde am avut o ghidă
care ne-a explicat de toate despre rasa asta. Ghida, Georgeta, are doar 20 de ani Ɵi vorbea cu atñta pasiune Ɵi lux de amanunte despre cai Ɵi despre herghelie, Ɵi üi Ɵtia, pe mulƣi dintre ei, pe nume, üncñt m-a impresionat.

Vineri, mergñnd să ne reunim cu toată „haita” din Redescoperă, ne-am oprit Ɵi la Castelul Cantacuzino din BuƟteni. E minunat, pe-o culme de deal, faƣă ün faƣă cu Bucegii. Nu Ɵtiu dacă mi-ar fi plăcut să locuiesc üntr-un castel aƟa de mare dar sunt sigură că mi-ar fi plăcut teribil să am aƟa o priveliƟte Ɵi o grădină generoasă, cu fñntñni Ɵi trepte Ɵi poteci
pietruite! Poza asta e pentru tine:

În rest, nu e vreme de disecat emoƣii, totul se petrece de-a valma ün weekendul ăsta, ca o avalanƟă de gñnduri Ɵi de trăiri, totul e foarte intens, zeci de oameni pe care-i simƣi pe aceeaƟi lungime de undă cu tine, experienƣe comune ümpărtăƟite Ɵi un mare sentiment
de „ümpreună”. O să fiu ün sevraj cñteva zile 🙂

E mare lucru ce a reuƟit campania asta: să repună atñtea locuri minunate pe harta ƣării, povestite din mai multe unghiuri, cu mii de fotografii, să te facă să ai chef să mergi Ɵi
tu acolo, să vezi Ɵi tu castelul, locurile Ɵi să ai propriile amintiri. ƞi, dincolo de asta, să ia aproape 100 de oameni diferiƣi, cu preocupări diferite, Ɵi să-i armonizeze atñt de bine üncñt, la final, să iasă o mare familie, oameni care, indiferent cum Ɵi unde üi duce drumul,
vor fi mereu uniƣi prin acestă experienƣă.

Iar asta, Ăźn vremurile noastre, nu e deloc puĆŁin lucru!

Cu gñndul ăsta optimist, mă opresc acum din scris Ɵi sper că Ɵi la BucureƟti e aceeasi toamnă caldă Ɵi plăcută de care aem noi parte la finele acestei săptămñni!

Cu drag,

Ruxandra

2462
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nIoana la X factor

Ioana la X factor

Weekendul asta am ales sa mi-l petrec in familia XFactor. Nu am mai fost niciodata la un show de genul acesta si am fost placut surprinsa de ceea ce am gasit.

O atmosfera calda si foarte prietenoasa m-a intampinat inca de cand am ajuns acolo. Oamenii care stau in spatele camerelor de filmat sunt extraordinari. In toata nebunia aia dinaintea Galei, ei si-au facut timp sa vorbeasca cu toti invitatii in parte, sa se asigure ca ne simtim bine si ca avem tot ce ne trebuie.

Mi-am dat seama ca in momentul in care esti implicat intr-un proiect, nu prea mai vezi toate lucrurile astea pentru ca esti acolo. Uitandu-ma la ei , am realizat cati oameni stau in spatele unor artisti, cat muncesc pentru ca ei sa fie bine si cata implicare exista. Din pacate, putini au ocazia sa vada ce e dincolo de micul ecran.

Am invatat din experienta asta ca noi, cei care iesim in fata si care ne expunem trebuie sa avem tot respectul din lume pentru cei care sunt in spatele nostru.

Cum vad eu respectul asta? Eu daca as fi concurenta la XFactor, as incerca in primul rand sa ma respect pe mine.
Cum as face asta? Pai, in primul rand m-as gandi ca, in momentul asta al vietii mele, eu trebuie sa ma concentrez si dau tot ce am. Nu ar trebui sa ma intereseze ce fac ceilalti concurenti, cine cu cine e prieten, ce face X-ulescu in pauza dintre repetitii, cine cu cine s-a cuplat, cate voturi a primit si cine a fost cel mai aplaudat. NU, lucrurile aste nu fac altceva decat sa ma bulverseze. Ceea ce e important pentru mine e: cum sa fac ca vocea mea sa sune cat mai bine, cum sa fac sa nu-mi pierd energia inutil, cum sa-mi protejez corpul ca sa nu ma pomenesc cu cine stie ce ragusala sau picior scrintit, cum trebuie sa ma adun daca intampin vreun accident pe scena si, foarte important, m-as gandi si mi-as canaliza atentia pe ceea ce simt eu in momentul in care sunt pe scena, pentru ca doar in felul asta pot sa-i fac pe oamenii care ma privesc sa simta ca transmit ceva real.

Din punctul meu de vedere, cam astea sunt lucrurile la care orice concurent de la XFactor ar trebui sa se gandeasca in saptamanile in care sunt acolo. In felul asta cred ca te respecti pe tine si ceea ce –ti place sa faci.

In al doilea rand, respectand aceste, sa le numim “principii”, ii respect si pe cei care stau in spatele meu si care ma ajuta sa fac tot ce e mai bun pentru mine.

Am observat foarte multe lucruri, din cele enumerate mai sus, la concurentii de la Xfacror, in special la Andrei Leonte pentru ca el este cel pe care il urmaresc indeaproape la acest concurs si nu pot decat sa ma bucur ca este un astfel de om. Insa am vazut si concurenti interesati de cu totul alte lucruri, care incearca sa influenteze publicul de acasa cu orice altceva.

Intotdeauna am admirat oamenii sinceri si oamenii care se cunosc foarte bine pe ei, pentru ca in felul asta scapam de masti si suntem puri. Cred ca noi, ca spectatori ar trebui sa ne gandim foarte bine in momentul in care ii votam acesti concurenti daca ne-au transmis ceva, daca credem in ei si in vocea lor, daca ne-au incantat cu adevarat privirile sau nu.

In mainile noastre sta totul. Vrem sa nu mai auzim la radio trupe care fac playback? Vrem sa vedem la TV oameni frumosi, cu o voce extraordinara si sa simtim ceva cu adevarat cand ne uitam la ei? Daca raspunsul este afirmativ, atunci cred ca e momentul sa ne mobilizam atentia catre oamenii astia care au foarte multe calitati si sa-i votam. In felul asta o sa avem o satisfactie destul de mare in momentul in care, intr-o dimineata ploioasa, in drum spre serviciu o sa-l auzim pe Andrei Leonte ( in cazul meu) la radio si o sa ne aducem aminte ca am contribuit la ascensiunea lui.

*
Ioana Blaj este actrita, masterand in Arta Actorului la UNATC

2162
bolshoiBolshoi Noch

Bolshoi Noch

Bolshoi Noch (nu am litere kirilice pe computer!)

Vezi destul de rar un președinte de țară emoționat cĂąnd vorbește despre un brand – altul decĂąt cel.. de țară, evident. CĂąnd spune că e fericit că s-a Ăźncheiat un proiect, de așa manieră ĂźncĂąt chiar Ăźl crezi, nu suspectezi că i-a scriptat sentimentele vreun coleg de breaslă (adică om de PR). CĂąnd apare pe o scenă, Ăźn fața unor oameni, și lasă fermitatea să fie Ăźnlocuită, pentru cĂąteva momente, de respect frizĂąnd venerația. Vezi un președinte rus făcĂąnd toate astea mai degrabă Ăźn bancuri.

Și totuși, vineri seara, la redeschiderea Teatrului Bolshoi, emoția lui Medvedev era autentică. Ce să zic, era autentică emoția noastră, care urmăream o transmisie Ăźn direct pe un ecran și tot ne Ăźntrebasem, Ăźnainte de spectacol, dacă era cazul să ne Ăźmbrăcăm de film sau, totuși, de Operă. Un simbol național din multe puncte de vedere, crescut de țari și Ăźngenuncheat de comuniști, Teatrul Bolshoi se refugiase Ăźn ultima vreme Ăźn sufletele trupelor sale de balet. Rămase fără casă, ele colindau lumea ținĂąnd aprinsă flacăra baletului rus, acela clasic, acela la care nu mai era nimic de adăugat.

Din octombrie, soliști, coregrafi, cĂąntăreți, toți s-au Ăźntors acasă. Și Ăźncă la ce casă! Restaurată Ăźn vreo șase ani, cu două echipe distincte de constructori (vă sună cunoscut?), cu un buget derapat glorios pĂąnă la 760 milioane USD, clădirea teatrului, Ăźn formă de vioară, s-a dezmorțit, s-a Ăźntins, s-a primenit și-a pus laolaltă tradiția cu tehnologia de ultimă oră. Eram mirată, totuși, pe ce s-au dus 760 de milioane, o sumă deloc neglijabilă nici măcar după standardele rusești.

Păi, ar fi așa: repararea candelabrului de două tone din sală și restaurarea foiței de aur care Ăźl Ăźmbrăca (dezamăgitor, doar vreo 300 gr de aur), foița de aur de pe balcoane (o cantitate mai serioasă), plăcile decorative din hol, betonate de comuniști, dar refăcute de creatorii lor originali (Villeroy & Boch), o Ăźntreagă sală nouă, subterană de repetiții și Ăźnregistrări (care, Ăźnsă, era aproape de două stații de metrou, de aici să vezi soluții inginerești de izolare fonică), șase etaje de scenă (ați citit bine), interșanjabile Ăźn decurs de minute, susținute pe piloni de 30 de tone, Ăźnlocuirea betonului cu care comuniștii umpluseră tocmai camera de rezonanță cu altceva (o podea din lemn, care preia și amplifică vibrațiile sunetului așa ĂźncĂąt să simți muzica Ăźn tot corpul), mobilierul, decorațiunile de pe pereți, restaurarea frescelor, cortina – care arată de parcă e făcută din cloth of gold samd. M-am gĂąndit să mă opresc, că poate ați obosit citind.

Spectacolul de vineri a fost un fel de bufet delicios, cu scene din Lacul Lebedelor, Evgheny Oneghin, Spartacus, Flames of Paris, cu scenografie cu tot că deh, putem! asezonate de intermezzo-uri de operă care treceau Ăźn revistă cĂąteva dintre cele mai frumoase creații rusești. Și cu Angela Gheorghiu invitată de onoare și onorată la rĂąndul ei (pe pagina ei de FB găsiți pozele de la afterparty și puteți măcar să vedeți cĂąt a fost de strălucitoare; noi am și auzit-o, iar sala Operei RomĂąne, trecĂąnd peste ridicolul situației, a și aplaudat-o din fața ecranului).

Un moment inedit a fost dansul plasatoarelor – toate doamnele din culise, Ăźmbrăcate Ăźn uniforme bleumarin, cu părul tuns scurt regulamentar si permanent mărunțel (știți tipul) au urcat pe scenă, dotate cu coșuri cu trandafiri roșii și au executat un “dans” foarte haios, Ăźn context.

În sală, toată lumea bună a capitalei ruse, a artei muzicii și baletului și, desigur, și alții. Uluitoare imaginea Mayei Plisetskaya, care la 86 de ani arată undeva Ăźntre 50-60, cu o grație, prezență și o forță expresivă care ar face-o pe Helen Mirren să coboare de pe piedestal.

Chiar din fața unui ecran de pĂąnză, am avut senzația distinctă că am asistat la un moment din istoria artei spectacolului – moment care, vorba directorului de la Bolshoi, se petrece o dată la 150 de ani.

Sorana Savu este Senior Partner Premium Communication

1662
xfactor-logo-010411X Factor – prima eliminare

X Factor – prima eliminare

daca mi-ar fi spus cineva ca dupa prima eliminare X Factor am sa ma cert crunt cu prietenii cu care merg la show, as fi ris foarte tare “hai, sa fim seriosi, doar avem aceleasi gusturi si un preferat unic, de ce sa ne certam?!”

ei bine, 30 de minute de la terminarea show-ului care a marcat prima eliminare X Factor, 4 oameni in toata firea – implicati in industria divertismentului intr-o forma sau alta, deci cunoscatori ai argumentelor care ar duce la alegeri intr-un asemenea show – am disputat aproape tipind unii la altii eliminarea, desi cind mergeam catre show nu ne pasa f tare de niciunul dintre concurentii care urmau sa fie la duel…

de fapt lucrurile au inceput asa…

Gasca noastra de vizionat X Factor de la fatza locului s-a largit pentru a doua noastra seara ( eu si Ioana Blaj) la Kentaurus: ni s-au alaturat Paul Ipate si Alexandru Macavei.

in masina pe drumul catre emisiune a fost veselie mare; nu-l mai vazusem de ceva vreme pe Alexandru (care e director la Radio 21 si cu care ma stiu de ….15 ani) si nici pe Paul (care, cu o seara inainte, filmase la noua pelicula a lui Nae Caranfil) asa ca voiam sa stiu multe lucruri de la amindoi… plus eram mesagerul unei propuneri pentru Ioana (sa pozeze pentru o campanie umanitara); pe scurt… voiosie.

cind am ajuns la Kentaurus, pina sa intram in sala, Ioana ne-a mobilizat sa mai dam cel putin un sms pentru preferatul nostru, Andrei Leonte, si am ascultat-o cuminti…

in sala, ne-am largit rindurile si cu Arhi & Vlad, fratele lui, si cu Elena (bloggerul oficial Orange, de la care tot aflam detalii din culise… )

*

primele discutii au fost pasnice: ne placea cum erau imbracati Razvan si Dani si urmeaza sa aflam numele stilistei lor; ne placea ca tot ei, adica Razvan si Dani, ii provocau pe jurati cu replici simpatice, dar acide, chiar si cind la tv erau filmuletzele din editia trecuta (asta imprima o stare si o energie intre jurati, plus era semn ca baietii lasasera deoparte emotiile inceputului), ne-au placut si concurentii cum aratau pe prima si singura lor melodie din show…

“distractia” a inceput, evident, la duel… noi, toti, inclusiv Arhi (nu stiu daca si Elena), credeam ca o sa fie la duel Duo Voce (carora noi le spunem dupa numele unor personaje de desene animate: ) ), asa ca am fost foarte surprinsi ca au trecut.

***
desi avem cunostinte in echipa de productie, NU AM AFLAT NIMIK INAINTE.
(ne-am fi dorit, am facut sapaturi, am dat din gene… fara succes)
***

cu exceptia lui Alexandru, toti am tinut cu Cristian – ne emotionase cum cintase, iar despre Mowgly nu aveam (nici acum nu avem) o parere cum stie sa cinte, transmitind emotii. Cind Paula l-a ales pe Mowgly, Alexandru a inceput sa ne explice, rational, ca alesul are potential mai mare de lucru pe termen lung, ca poate dezvolta o baza de fani, ca e mai comercial etc.

pe mine si pe Paul ne-a convins in vreo 10 minute, pe Ioana nici dupa o jumatate de ora. eu trecusem in tabara lui Alexandru si, in disputa noastra, ajunsesem sa-i explic Ioanei deciziile comerciale pe care le-am luat de fiecare data cind alegeam o vedeta care urma sa fie pe coperta Tabu, Alexandru ii dadea exemple prin comparatie cu preferatul nostru… Ioana nu si nu, ea voia sa fi mers mai departe Cristian si, daca o intrebati si acum (desi va sfatuiesc sa nu, spre binele vostru), tot asta crede…

*
dar disputa asta lunga (pe alocuri enervanta pentru mine, pt ca mi se parea absurd sa ne certam pentru niste oameni pentru care, aparent, nu avem niciun atasament emotional) mi-a dat lectia serii:

de fapt, aici e puterea genului asta de show-uri: controversa… si dragul pentru niste oameni pe care nu-i cunosti si, probabil, nu-i vei cunoaste niciodata. dar ii aperi pentru ca in 5 minute, dupa un cintec sau doua, ai o parere despre ei, despre caracterul lor…si tii la ea. cu dintii.

P.S. Elena, Ioana nu s-a prins inca de faptul ca tu ajungi in culise in timpul show-ului, io zic sa te feresti simbata viitoare ca o sa vrea sa trimita depese:)

P.P.S desi sunt foarte matinala ca stil de viata, tot mi se pare ingrozitor de greu pentru Razvan, Dani si Mihai ca luni trebuie sa se trezeasca la 6 dimineata ca sa mearga la emisiunile lor matinale. asta dupa ce pleaca dupa miezul noptii din Stefanesti, unde sunt studiourile Kentauros….

Si, da, toti se ataseaza de concurenti, i-am vazut aseara cum erau necajiti… o sa va mai povestesc despre asta…

***
Mi-a placut f f mult ca nici Adi, nici Mihai, n-au incercat sa o influenteze pe Paula in pauza de publicitate cind trebuia sa ia o decizie… noi ne certam cine ar merita sa treaca, ei erau onesti si nu vorbeau cu ea…

Sper ca la emisiunea de simbata viitoare sa va arate un cadru/detaliu cu picioarele lui Adi Sina in timp ce era anuntat cel care era salvat. Daca nu va fi in emisiune, va povestesc eu:)

2917
xfactor-logo-010411X Factor Gala 1- family feelings

X Factor Gala 1- family feelings

aseara am fost la studiourile de la kentaurus unde Antena 1 filmeaza galele live Xfactor.

a fost gala nr 1, iar pentru mine aseara a fost un “family event”;

am fost cu Ioana Blaj (care e parte din familia mea urbana) si-am invatat o multime de lucruri faine, fara ca ea sa se prinda ca ma invata lucruri:)

am fost cu Arhi si fratele lui (de fiecare data cind ma intilnesc cu Arhi ma emotioneaza cu cite o poveste si-mi devine din ce in ce mai drag. si-aseara pe drumul catre casa, ne-a povestit lucruri f emotionante. altfel, eu sunt nesimtita si dau vina pe faptul ca sunt ocupata si nu reusesc sa ne vedem mai des, daaaaaaaaaaaaaar – recuperez, promit)

m-am reintilnit cu Gabi, sotia lui Mihai Morar, cu care am fost colega la radio si care e o minunata… mi-a placut ca Gabi a venit nu doar sa-l sustina pe Mihai, dar era cu tot sufletul alaturi de concurentii din echipa sotului ei. si nu se manifesta pentru camerele de luat vederi, pentru ca publicul nici nu stia ca e in sala (statea pe o scara, linga macaraua cu camera mobila, si le tinea pumnii strinsi concurentilor ei preferati).

mi-au placut parintii concurentilor; erau in sala peste tot ( publicul era format doar din rude si prieteni ai celor de pe scena) si ii auzeai cum ofteaza, ii vedeai cum pling de bucurie… erau si copii mici care ar fi vrut sa mearga pe scena sa se vada cu neamurile lor. tres tres simpa.

mi-a placut ca si juriul si prezentatorii aveau emotii chiar daca au experienta unor super show-uri si live-uri in direct, se simtea (mai ales inainte de inceperea emisiunii cind au facut citeva probe) ca au emotii: e un semn de respect si pentru munca lor, dar si pentru a echipei/concurentilor. si apoi, in fiecare dintre pauzele publicitare, aveau o vorba buna pentru public (Razvan Simion anunta politicos care sunt pasii urmatori – cite minute de reclama, ce se mai intimpla etc; Dani Otil facea glume ca sa spuna lucruri delicate pentru un public nescolit in ale transmisiilor in direct – “nu mincati in timpul emisiunii”; Paula intreba daca se simte lumea bine… etc)
iar la sfirsit au fost asaltati de rudele concurentilor si au stat minute in sir sa faca fotografii. cind 2 fetite au venit linga scena si i-au spus Paulei ca o plac f f tare, ea s-a rusinat vizibil si spunea “dar va multumesc frumos”, cu o modestie minunata. I Love Paula. e juratul meu preferat din concurs:)

(si astept sa-l vad pe domn Sina mai rau, ca stiu ca poate fi “ucigator” si pe buna dreptate pentru ca in materie de productie muzicala cred ca e unul dintre cei mai buni profesionisti din Romania – ginditi-va la succesul Akcent peste hotare…)

*
altfel, e f tare sa urmaresti un show live linga un actor, pentru ca stie sa se uite altfel la ce e pe scena.

noi vedeam in sala ce fac concurentii cit erau filmuletele lor de prezentare; intrau in scena si unii dintre ei se uitau dupa prieteni, altii se miscau si se agitau (din cauza tensiunii si emotiei); foarte putini – mai ales cei mai mari in virsta si mai experimentati- ramineau focusati pe ce aveau de facut si nu bagau pe nimeni in seama. Ioana care era linga mine a exclamat “uite cum isi consuma energia, uite cum nu sta concentrata!”, cind cea mai tinara dintre concurente (16 ani) a intrat in sala si se uita dupa prieteni. “mi-ar placea sa ma filmez si eu inainte de orice prestatie artistica, asa as invata ce gresesc”, a continuat Ioana.

*

dupa gala concurentii au iesit sa se intilneasca cu prietenii lor.
Ioana care e prietena cu Andrei Leonte (preferatul meu de la Gala) astepta cu nerabdare acest moment. am facut si eu cunostinta cu Andrei, i-am spus ca a fost minunat si m-am retras sa-i vad pe toti, prietenii, de la distanta.

dupa ce le-a povestit cum ii e in casa si-a cerut din priviri parerea lor despre ce facuse pe scena in seara respectiva, Andrei a inceput sa-i intrebe ce mai fac ei, prietenii lui. una dintre colegele lui avea licenta, alta ceva probleme cu un administrator din cladirea in care locuia, o alta avusese un spectacol simbata trecuta…
“nici nu m-ai intrebat cum a fost”, a zis fata alintindu-se…
“hai ca atunci mai aveam telefon (n mea. de cind au intrat in cantonament, concurentii nu mai au acces la telefon, nici la internet) si te-am si sunat, ti-am zis bafta, stiam ca o sa fie bine”, a luat-o Andrei in brate si, pentru ca ii ajungea pina la umar, a sarutat-o parinteste pe crestet.

cum spuneam “family feelings” aseara, dincolo de ecran la x factor.

o sa-i vedem pe copiii astia timp de 10 saptamini de acum incolo, o sa fim uimiti de cum se vor schimba unii dintre ei sub presiunea live-ului, a disciplinei repetitiilor zilnice si a mizei concursului (200.000 de euro), dar o sa fie frumos si emotionant pentru ca, oricine ar cistiga, la momentul anuntarii victoriei noi o sa-i stim atit de bine din ce am vazut la tv, incit vom avea desigur un sentiment de familie…

mai mergem si astazi la gala X Factor, incepe la 21.45 si cinta Oceana, plus se anunta primul eliminat.

*
altfel, uitati-va aici sa vedeti ce minunat a fost preferatul nostru Andrei Leonte cintind Dream Girl…

aaa, si lui Arhi i-a placut Diana Hetea. (m-am gindit ca daca scriu de preferata lui, scrie si el de preferatul nostru:D)

3800
coffee5bem o cafea?

bem o cafea?

cafeaua e legata de cele mai multe ritualuri urbane. e normal sa fie parte dintr-o industrie care implica de la haute cuisine pina la haute design

iata citeva cafetiere de “design”

*

*

buna dimineata. sa aveti o cafea delicioasa la micul dejun:)

3192
HM-Girl-with-the-Dragon-Tattoo-collectionH&M + Stieg Larsson

H&M + Stieg Larsson

pentru ca sunt suedezi, pentru ca e vorba de doua branduri legendare in tara lor, H&M lanseaza o colectie f f limitata (o colectie capsula) pentru fanii Stieg Larsson.
o miscare de marketing f f f desteapta.

inspirata de costumele din filmul “The Girl with the Dragon Tattoo” (dupa trilogia lui Stieg Larsson, Millennium) care e regizat de David Fincher, colectia e realizata de Trish Summerville.

Trish a fost designerul costumelor pentru acest film. colectia se numeste H&M Dragon Tattoo Collection si e destinata femeilor cu atitudine. e o colectie urbana, dark, cu multa piele. ei spun ca e inspirata din anti-eroina filmul, Lisbeth Salander, mie imi pare a fi inspirata de personajele din benzi desenate.

Trish Summerville a creat costume pentru PINK, No Doubt, Christina Aguilara, Ricky Martin, dar si pentru filme importante de la hollywood.

iata un filmuletz cu interviuri cu Trish Summerville, Costume Designer, Donald Schneider, Creative Director H&M si Anna Norling, Division Designer Divided.

1896
300466_10150311870441655_690381654_8294006_2038913802_nnext stop

next stop

M-am oprit pe la mine zilele astea si am avut o revelatie. Stiu ce ma face sa nu ma simt bine eu cu mine. O sa ziceti ca am innebunit si ca m-am pierdut, dar totusi o sa va spun. Probabil unul dintre voi o sa se regaseasca in ceea ce zic si atunci o sa ma bucur foarte tare ca nu sunt singura 🙂

Problemele mele cele mai mari cu mine, nu sunt ale mele, sunt ale mintii mele.
Cel mai mare dusman al meu este mintea, care nu-mi da pace si care e foarte perversa. Ea imi pune o mie de intrebari, ea vrea raspunsuri, certitudini si siguranta. Ea ma tine undeva incorsetata si nu-mi da voie sa simt. Ma santajeaza si are asteptari. Gandurile mele sunt hrana ei. M-am suparat pe ea zilele astea si m-am hotarat sa nu o mai hranesc, iar rezultatul a fost minunat.

Am inceput sa-mi simt corpul cum traieste, am inceput sa-mi simt inima cu ritmul ei nebun si am simtit emotie non stop. Nu am facut altceva in afara de a NU gandi. Am facut doar ce am simtit. M-am surprins tremurand de emotie, mergand pe strada, m-am surprins zambind si scriind fara sa gandesc
stiu pare ireal, dar credeti-ma merita sa faceti exercitiu asta si pentru o jumatate de ora. Nu o sa va vina sa credeti cat bine va simtit cu voi.

Cand i-am povestit surorii mele, a fost socata. A spus ca a mai auzit lucrul asta, dar nu credea ca poate fi suta la suta adevarat si i-am spus ca are doua optiuni: sa ma creda sau sa nu ma creada, dar merita sa incerce. Evident m-a intrebat cum am reusit sa fac treaba asta. E simplu: in momentul in care iti vine un gand in cap, il ignori si nu faci altceva decat sa respiri si sa inspiri si-ti concentrezi atentia pe asta, iar restul vine de le sine. Singurul lucru pe care trebuie sa-l faci e sa simti. Raspunsurile vor veni de la sine si nu va mai fi nevoie sa va intrebati “si ce trebuie sa fac?”

De cateva zile sunt dependenta de starea asta. Ma surpind in continuare ca am momente in care ma opresc si gandesc si imi dau seama de asta in momentul in care nu ma mai simt bine cu mine si atunci stiu ce am de facut.

Pana acum am fost invatata sa gandesc totul inainte sa fac ceva
am vazut cum e.
Acum m-am decis sa fac invers, sa simt si sa vad ce iese.

Go with the flow
:)
Sper sa va placa!

*
Ioana Blaj este actrita, masteranda in Arta Actorului la UNATC

1718
Inna-imaginea-Pepsi-in-Romaniama ajutati? – refresh your world

ma ajutati? – refresh your world

nu vreau niciun vot, n-am nicio propunere inscrisa in cursa pentru 20.000 de dolari de la Pepsi Refresh your world.

dar am o RUGAMINTE: sunt 611 propuneri si, pe linga faptul ca sunt f f mindra de voi ca ati avut idei minunate, e momentul sa va spun ca daca va sustineti acum prietenii o faceti cu mult folos.

azi intram in zona “primilor 100” pentru jurizare si e bine sa votati acum in cadrul proiectului Pepsi Refresh your world, cautati-va prietenii aici si votati-i daca au o idee buna…

sa nu spuneti dupa aceea ca nu au trecut sau ca nu i-am ales noi; Dobro, Cabral si cu mine suntem juratii care aleg cistigatorii, dar alegem dintre cele care au intrat pe lista scurta cu cele mai multe voturi. din cele 100 de idei, cele mai votate 10 ajung la noi, la juriu.

ginditi-va ca e un premiu de 20.000 de dolari care poate schimba o comunitate intreaga si, chiar daca nu ati avut voi ideea, depinde de voi daca se va face sau nu: pentru ca trebuie sa o votati.

asa ca… alegeti-va ideea cea mai buna, votati-o si promovati-o prietenilor vostri. chiar e ultima suta de metri in care puteti vota ideile

daca preferata voastra nu intra in top nu are sanse mai departe. ASA CA VOTATI.

2251
302338_10150342552316440_10666686439_8841591_1725431393_ncampari calendar 2012

campari calendar 2012

iata toate fotografiile din calendarul Campari…

Calendar Campari – fotografii Dimitri Daniloff, star Milla Jovovich

2504
LUDO DUCROQpovesti despre a imparti

povesti despre a imparti

cind Grant’s mi-a cerut sa spun ceva nestiut despre mine, pentru o campanie in care cei care isi spun povestile sunt super premiati (detalii aici), primul lucru pe care l-am spus a fost: ok, eu spun o poveste, dar imi spuneti si voi o poveste nestiuta.

si mi-am ales o tinta inalta, World Ambasador Grant’s Luco Ducroq de la care am aflat cum s-a casatorit si cu cine imparte cele mai bune whisky-uri pe care le intilneste in lume…

iata un interviu in exclusivitate…. il las in engleza pentru a putea fi citit de cit mai mult iubitori de whisky, mai ales ca Luco Ducroq nu da foarte des interviuri si, cu atit mai putin, povesteste “din casa lui”

You probably know that, but most women, including me, think whisky is made especially for men. Can you give me anything to combat my prejudice?

American movies and TV series have had a considerable influence on generations of whisky drinkers. I am grateful they have helped grow Scotch whisky’s popularity but it is true that they have, and to a certain extent, still do convey a rather masculine image of Scotland’s most famous export. This is especially obvious in countries where the US have enjoyed a strong cultural footprint. In the UK, for instance, male whisky drinkers outnumber their female counterparts by 2 to 1.

Having said all that, as a global ambassador, my view of the world is somehow different. I very rarely host men-only whisky events and many women hold key positions in a number of Scottish distilleries. In Russia and in France for example, there is almost an even gender split between whisky drinkers (51% male and 49% female in Russia to be precise).

If you have never tasted whisky before, I would recommend you try to attend a whisky tasting presentation. There is a whisky for everyone and every mood. I am confident you would find one or more that you really like.

As the Global Ambassador for Grant’s , I’m sure that you’ve discovered a lot of emotional stories which connect real people to Grant’s. Do you have one to share? (think to my feminine audience, pleaseJ )

My first visit around a whisky distillery was on the first day when I started working for William Grant & Sons. It was in 2000 but I remember the Tour Guide very well. She was a 19-year-old student who was working there during the summer university break. 11 years later, we are happily married and have a wonderful daughter.

Which is your favorite story behind Grant’s Brand?

Did you know that Grant’s is Scotland’s oldest family-owned blended whisky? It is owned and managed by the fifth generation of the Grant family and as such, there are many family stories I could (or should not!) share with you.

One of my favourite stories is about the early days of the family business. In 1903, William Grant was already a successful distiller when he decided to send his son-in-law, Charles Gordon, to establish his blend in the growing Glaswegian market. Charles was originally a school master but he took on the challenge and after 503 calls, he sold his first case of Grant’s whisky. Over 100 years later, Grant’s whisky is not only Scotland’s oldest family blend but it is also the most successful in terms of sales and it has received more awards than any other blends. The story would probably have a different ending if Charles had given up after 502 attempts.

Why did you want to become the global ambassador for Grant’s? (I’m sure it is a huge honor and validates your professionalism but, beyond that, you have to travel a lot, sometimes this could be annoying and if you didn’t want this “job”, you wouldn’t be here today)

Being the ambassador for such a recognized family-owned whisky is indeed a great honour and as a whisky enthusiast, I thoroughly enjoy going to work in the morning. I play a part in shaping the brand’s future, regular witness the spark in the eyes of someone who has just discovered their favourite whisky, interact with different cultures on a daily basis and best of all, I have access to the world’s rarest, oldest and most sought after whiskies. I would never have had the privilege to taste many of the whiskies I have encountered, had I not been working for William Grant & Sons, and for that alone, I could not think of a better job.

If today you had the most precious whiskey bottle in the world and you have to share it with somebody, who will be?

Surprisingly, I don’t think the most precious whiskies are always the best ones but I always try to keep a small amount of the most astonishing ones (from a flavour perspective). These I share with my father when we meet once or twice a year.

1582
regele dragosteculise la un discurs istoric

culise la un discurs istoric

aseara la 10, Regele Mihai a vizitat Parlamentul. n-a stat mai mult de 10 minute, dar a vrut sa stie amanuntele din sala, pe unde intra, cum sunt scarile etc.

micile detalii ale unui perfectionist.

*

dintre fotografiile publicate astazi imi plac doua foarte mult, ambele ii apartin lui Cristian Sutu si ambele au in comun cuvintul “iubire”

uitati-va la privirea Regelui catre Principesa.

*

uitati-va la privirea Regelui catre sala, a Principesei catre Rege si a Principelui catre Principesa.

*

a fost o zi frumoasa astazi in Parlament.

2687
King_Michael_I_of_Romania_by_Emanuel_StoicaIi spunem cu totii “La Multi Ani” Majestatii Sale Regele Mihai al Romaniei?

Ii spunem cu totii “La Multi Ani” Majestatii Sale Regele Mihai al Romaniei?

multi zic despre noi ca nu mai avem respect pentru istorie.

zic ca ne intereseaza doar stirile tabloide si habar nu avem de adevaratele valori.

zic ca n-avem implicare sociala pentru ca nu ne pasa…

dar nu ne observa pentru ca nu reactionam cu totii, simultan.

*

Ii spunem cu totii “La Multi Ani” Majestatii Sale Regele Mihai al Romaniei?

simplu: miine, 25 octombrie, cind Regele implineste 90 de ani, pe Facebook sau twitter sau blog. cu o singura fotografie si un “La Multi Ani, Majestate”, fara nimic altceva.

o urare care prin simplitatea ei, dar si prin puterea data de numarul mare de mesaje, le va arata celor din jur ca generatiei noastre ii pasa. si-si stie istoria. si o respecta.

multumesc.

immunity-1paradox

paradox

cei mai frumosi oameni se trezesc dimineata, se uita in oglinda, isi vad cearcanele si zic ca sunt uriti.

cei mai destepti oameni incearca sa rezolve probleme importante, uneori nu gasesc rezolvarea si spun ca sunt prosti.

cei mai prosti oameni habar nu au ca sunt prosti.

1937

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!