diversemuzici simpa
12 years ago

dance more, drink slow

imi plac la nebunie campaniile heineken (la unele dintre ele am avut bucuria sa fiu partener/promotor in RO). si-mi plac pentru ca sunt curajoase si foarte speciale.

uite cea mai recenta campanie pe care au lasat-o astazi.
un experiment intr-un club – doua nopti, acelasi numar de persoane, aceeasi durata de timp de observare – o singura diferenta. si nu, diferenta nu e in bautura/ berea care a fost servita cum v-ati astepta in primul moment.

mi se pare f tare sa faci o campanie in care nu e vorba despre vinzarile tale, ba din contra.

p.s. postarea mea nu face parte din nicio campanie. pur si simplu imi place curajul lor si-mi place brandul heineken in toata comunicarea lor, am mai scris despre asta de citeva ori:)

0
1726
mood-indigo-primo-trailer-ufficiale-gondry_newsMoon Indigo si aparatul care-ti face cocktailul dupa starea pe care o ai
filme simpa
12 years ago

Moon Indigo si aparatul care-ti face cocktailul dupa starea pe care o ai

e o secventa in filmul lui Michel Gondry Moon Indigo (da, cel in care incearca sa ecranizeze Spuma Zilelor a lui Boris Vian) in care Colin (care e interpretat de Romain Duris) isi duce prietenul in camera magica unde il invata sa-si prepara singur un cocktail.
are o instalatie prin care cintind la pian, starea pe care o imprima muzica e transpusa in ingrediente pentru cocktail.
cind gusta creatia spune ” cred ca e putin cam multa tristete in el”

*

ei bine, s-a inventat si in realitate, nu doar in imaginatia creatorilor de povesti, aparatul care creeaza cocktailuri amestecind bauturi cu … situatii si emotii.

Il cheama Monsieur si e un robot inteligent care inlocuie orice campion de bar-tendering; nu doar ca stie sa prepare bauturile in retelele perfecte dar stie sa tina minte unele lucruri si se prinde daca esti necajit, daca ai avut o zi grea,daca ai musafiri si… iti prepara bautura care sa te faca sa te simti mai bine

The true innovation isn’t so much the mechanical action, as it is the artificial intelligence integrated deep within the system’s software. The Monsieur utilizes a set of baked-in algorithms and other feedback-orientated features to learn each user’s personal taste and habits; it stores the data as part of a profile. If a user, for example, arrives home from work an hour later than usual, it’ll know that the person likely had a long day at the office and mix a double. And if the Monsieur senses an unfamiliar smartphone trying to connect to Wi-Fi, it deduces that its owner has a guest, in which case it prepares two drinks.

***

cit despre Moon Indigo, in cazul meu e unul dintre acele exemple ca lumea din mintea mea e foarte diferita fata de cea pe care si-o imagineaza altii cind citim aceeasi carte.

pentru mine, de data asta, cu tot Romain Duris si Audrey Tatou din dotarea distributiei, domnul Gondry n-a nimerit-o.

Spuma Zilelor din mintea mea e mult mai calda si mai tandra.

 

in schimb mi-a placut mult “Is the man who is tall happy” – conversatiile dintre Noam Chomsky si Michel Gondry, asezate de cel din urma intr-o forma animata. dar despre asta, alta data:)

0
1649
coffeeTheodor Paleologu – despre scoala, cocosismul la romani si lipsa structurii
diverse
12 years ago

Theodor Paleologu – despre scoala, cocosismul la romani si lipsa structurii

de astazi, de fapt, incepe 2014 pentru ca ne-am reintors la munca.
o sa invatam lucruri noi in zilele care vor urma, o sa traim lucruri noi si o sa ne reamintim de intimplari vechi.
o sa ne luam modele dintr-unii mai inteligenti, o sa ne luptam cu mintea si cu trupul nostru ca sa invingem oboseala, necazurile, ego-urile noastre si ale altora.

mi-ar placea sa incepeti anul acesta de noi invataturi si invataminte cu rindurile de mai jos transcrise dintr-o conferinta la Universitate pentru Asociatia Studentilor in Universitate Bucuresti, din noiembrie 2013, in care eram alaturi de domnul Theodor Paleologlu.

Cineva l-a intrebat despre identitatea romaneasca si domnia sa a raspuns relaxat despre romanisme, cu detalii din viata sa, rezultind ceea ce mie mi se pare a fi o definitie minunata a ceea ce suntem si avem de corectat la noi insine.

*
“Exista un fel de cocosism romanesc care, de fapt, compenseaza lipsa de siguranta. Cocosismul il vedem in multe fenomene, mitologizarea anumitor aspecte ale vietii romanesti sau in relatii diplomatice exagerate.

Noi avem o literature extrem de bogata despre specificul national, mai mult decit alte tari. Blaga, Noica, Nichifor Trainic, Ralea, Staniloaie. E interesanta obsesia asta, suntem atit de obsedati de definirea specificului national.

Din pacate in scoala romaneasca nu invatam suficient sa ne spunem gindurile, tot invatam pe dinafara niste chestii.
Nepoata-mea care are 21 de ani a invatat la Bacalaureat aceleasi timpenii pe care le-am invatat si eu cu 20 de ani inainte. Nu-mi venea sa cred

(din sala: probabil ca si nepotii dvs vor invata)

In Romania se intimpla acest gen de cocosism care compenseaza increderea de sine tocmai pt ca lucrurile sunt asa in invatamint – si pe vremea lui Ceausescu era si mai rau cu latura asta represiva, cu descurajarea gindirii – care a ramas insa in invatamint-, descurajarea increderii in sine, descurajarea spiritului critic. Sa inveti pe dinafara, toate astea erau prezente, si inca mai abitir.

Din cauza asta nu-mi bateam capul sa fiu premiant, ma concentram pe ce imi placea mie mai mult si asta era. Tin minte ca ajunsese profesoara de matematica sa se roage de mine sa copies ceva, ca sa=mi dea o nota. Nu indraznea sa-mi dea o nota proasta ca eram o glorie a liceului pentru ca eram bun in alte domenii.
Eu citeam Blaga si jucam teatru putin.

Dar cind am ajuns in Franta, intr-o scoala catolica, pentru ca sistemul lor favoriza gindirea critica, dintr-o data am devenit un elev model care ilustra parca o notita din jurnalul lui Titu Maiorescu, de la 16 ani cind era la Viena intr-un liceu si scria “o sa le arat eu magarilor de vienezi ce va sa zica un roman”.

Faptul ca m-am format in Franta a rasucit un resort interior, am practicat un stahanovism intellectual dus la extrem.

Cind eram la Berlin si erau studenti din multe tari puteam sa recunosc un eseu scris de un roman pe neve: pentru ca avea idei interesante, dar era o ciulama. Fara organizare, fara structura.

Iar cind am ajuns eu in Franta exact asta imi reprosau profesorii; spuneau in mod regulat “idei excelente, cultura remarcabila, lipsa totala de metoda”.

Se refereau la structurare, la plan pe care noi nu-l invatam in scoala.”

3
2841
spy-10SpY – arta urbana cu umor
culturale
12 years ago

SpY – arta urbana cu umor

sunt artisti care vor sa te faca sa zimbesti pe strada, altii vor sa te faca sa gindesti pe strada.

primii fac reinterpretari amuzante ale obiectelor pe care le avem in jur, ceilalti le dau un mesaj social/politic

la categoria nr 2 intra Bansky cu genul asta de lucrari

in prima categorie, a simpaticilor cu umor intra si un artist pe nume SpY care se joaca in spatiul urban.

 

mai multe dintre proiectele lui, care vorbesc despre cum daca esti atent la detalii poti sa zimbesti mai mult, le puteti gasi aici

0
1541
shutterstock_161103986to do list
personal
12 years ago

to do list

m-am intors la munca si, evident, am inceput cu un “to do list”, unele lucruri de facut pe termen scurt, altele pe termen mediu si unele de urmarit pina catre sfirsitul anului.

nu e vorba de rezolutii – nu cred in rezolutiile de inceput de an, ci in rezolutiile din zilele in care te prinzi ca poti sa faci mai mult, pt tine sau pt altii; de data asta, e vorba de planning de business ca sa pot sa fac lucruri coerent.

in timp ce imi faceam planningul, suna o prietena,ma intreaba ce fac, ii explic ca imi asez lucrurile in ordine pe termen mediu acum cit am mintea libera pentru ca de miine muncesc, o sa ma ia valul lucrurilor de rezolvat si e bine pentru mine sa ma mai intorc din cind in cind la lucrurile pe care eu le doresc pentru mine, nu ce ma pun/ roaga altii sa fac.

contractele/ propunerile de business pe care le primim sunt rezultatul perceptiei oamenilor despre munca noastra declinata in nevoile lor. daca am face doar ceea ce ne solicita altii, ne-am departa incet incet de la ceea ce suntem noi.

de asta, eu am o regula nescrisa, dar respectata, ca la fiecare 3-4 luni sa creez un proiect care sa ma defineasca pe mine, sa-mi apartina integral si sa consolideze ceea ce vreau eu sa fiu/invat/fac.

dupa ce incheiem conversatia, imi trimite acesta fotografie cu mesajul “tu, la 70 de ani”

da, probabil ca si la 70 de ani voi face to do list cu lucruri, dar unde gasesc eu un domn care la anii aia sa mai citeasca ziarele?!

foto de cover “to do list via shutterstock”

 

 

0
1973
self-cleaning-plate-1s-a inventat farfuria care se spala singura!!!!
diverse
12 years ago

s-a inventat farfuria care se spala singura!!!!

s-a inventat farfuria care se spala singura si nu e de plastic, iar spalatul inseamna drumul pina la cosul de gunoi:)

asta mi se pare cea mai simpatica veste din zilele astea cind venim cu totii dupa multe mese care inseamna si multe farfurii, pahare si alte acareturi de spalat.

smekeria cu farfuria care se curata singura este ca, de fapt, ea nu se murdareste niciodata pentru ca este facuta dintr-un material minune care copiaza proprietatile … aripilor de fluturi:)

The innovative tableware is comprised of a special variation, known as nanocellulose, that’s not only lightweight and malleable, but also durable enough to withstand accidental drops. In fact, the wonder material’s strength is on par with Kevlar, a synthetic fiber that’s used in manufacturing bulletproof vests and other impact-resistant products. Shaping the material into usable dining sets involves producing a flexible sheet that can be heat-pressed into a specific mold. To decorate the bowl, the designers employ a marbling technique, giving it a blended blue-and-white glazed appearance.

Self-cleaning properties are added through the application of a super-hydrophobic coating that Glansén describes as all-natural and engineered to mimic the the water-shedding ability of the lotus leaf. A surface is considered super-hydrophobic when it repels liquids at a very high “contact angle” (175 degrees), meaning the angle where a water droplet comes in contact with the surface. The higher the contact angle, the better it is at causing water to bead off. A remarkably super-hydrophobic surface, for instance, is found on the wings of butterflies.

 

inventatorii sunt, cum altfel, doua femei: Hanna Billqvist si Anna Glansé

nu scrie nicaieri cit costa si nici cind ajunge in productie de masa pentru ca sunt dezbateri despre cit de daunatoare pentru sanatate pot fi produsele pe care le folosesc pentru fabricarea acestor farfurii care se curata singure.

dar mi se pare genial ca si-a pus cineva problema spalatului vaselor intr-un mod atit de stiintific si a si gasit o solutie pentru a nu ne mai chinui cu asta.

1
1848
mike sager51 de sfaturi despre scris si jurnalism de la Mike Sager
jurnalism
12 years ago

51 de sfaturi despre scris si jurnalism de la Mike Sager

51 de sfaturi despre scris de la unul dintre  jurnalistii si scriitorii pe care-i iubesc cel mai tare. Mike Sager.
citeva dintre articolele sale au fost transformate in filme de mare succes in toata lumea, printre ele Boogie Nights si Veronica Guerin (filmul pe care multi ani l-am vazut in a doua zi de Craciun, ca o traditie pentru a-mi gasi resurse emotionale sa merg mai departe cu entuziasm in jurnalism)
  1. Thou shalt not bore.
  2. Do not start stories with the time, season, or weather conditions.
  3. Do not start with “It was” or “It’s” or “When.”
  4. Do not ever use time subheds (12:15) to break up a feature story. Write in scenes.
  5. Get an imagination. If it has been done before, find a different way to do it. If it has been said before, find a different way to say it.
  6. If you can’t find the killer declarative sentence to lead with, use an evocative scene-setting description.
  7. See like a movie camera—make your writing cinematic.
  8. Use all five senses.
  9. Draw images from the bowl of details you gathered in your reporting.
  10. Employ the elements of drama.
  11. Tease the reader—benign manipulation.
  12. Don’t begin your narrative stories with the climax. Give the reader a reason to keep reading until the end.
  13. Don’t reveal everything all at once.
  14. Make sure that your lede hooks the reader.
  15. Employ Holy Shit details.
  16. What you don’t describe is just as important as what you do describe–omission invites the reader to fill in some of the details themselves: Reading as the first interactive game.
  17. Ask yourself: Why am I using this detail?
  18. When in doubt, cut it out.
  19. If someone reads this 20 years from now, will they understand the reference?
  20. Don’t put yourself in stories unless absolutely necessary. (“He told me.” Ugh!) The byline should be enough.
  21. Combine the everyday with the eye-popping.
  22. Think of something to describe besides clothes!
  23. Let your choice of details work subtly to invoke the attitude you wish to convey.
  24. A little dialog goes a long way.
  25. As dialog runs, have the characters do “business.” The business should be “telling”—something that advances the story or the character in a subtle or not so subtle way.
  26. When running dialog, use “said” or “says.” Avoid fancy attributions—recalls, retorts, replies, unless it is done for effect.
  27. Be careful of too much effect. It becomes affect.
  28. Only use dialog that advances the action, the information, the details … something in the story. Don’t have people talk just for talking’s sake.
  29. Everything should be in for a reason. Otherwise it should be out.
  30. Be simple when simple will do.
  31. Show, don’t tell.
  32. Make every word count.
  33. Read out loud to yourself when you write. Hear the rhythm of the syllables, the words.
  34. Avoid second person.
  35. Build ‘em up before you take ‘em down.
  36. Use full stops and paragraph breaks to heighten drama.
  37. Period, paragraph, indention, new graph—it’s the same as a dramatic pause: an opportunity for the eye to reset, for the mind to absorb the thing that was last said.
  38. Be reader friendly. If they don’t get it, they’ll stop reading.
  39. Artful digression is the key to good writing.
  40. Throttle back. Don’t be a show off.
  41. Less is more.
  42. Work behind the scenes. Never let them see you sweat.
  43. Plant your gems in the rough.
  44. Dare to be bad. Then go back and edit.
  45. Writing is editing.
  46. Be your own toughest editor.
  47. Be your own best editor.
  48. File your stories early, 10 words shorter than the length assigned.
  49. Never turn down an assignment.
  50. Make your expense accounts neat.
  51. Every once in a while buy your editor lunch.

 

0
2298
limitless-Title-2011Limitless- ce-ai face daca ti-ai putea folosi intreaga capacitate a creierului?
filme simpa
12 years ago

Limitless- ce-ai face daca ti-ai putea folosi intreaga capacitate a creierului?

“The major problem is that people are aware of their conscious beliefs and behaviors, but not of subconscious beliefs and behaviors. Most people don’t even acknowledge that their subconscious mind is at play, when the fact is that the subconscious mind is a million times more powerful than the conscious mind and that we operate 95 to 99 percent of our lives from subconscious programs.

“Your subconscious beliefs are working either for you or against you, but the truth is that you are not controlling your life, because your subconscious mind supersedes all conscious control. So when you are trying to heal from a conscious level–citing affirmations and telling yourself you’re healthy–there may be an invisible subconscious program that’s sabotaging you.”

Scientists Finally Show How Your Thoughts Can Cause Specific Molecular Changes To Your Genes

***
asta e o teorie care a fost facuta publica acum de sarbatori si-a trecut neobservata pentru ca oamenii au multa mincare in fatza.

e un film din 2011 pe care l-am vazut abia zilele astea care pune problema puterii pe care o are mintea noastra; Limitless.

un scriitor plictisit si junkie ia o pastila care-i activeaza toate informatiile din subconstient; tot ce i-a trecut vreodata prin fata ochilor; mintea incepe sa-i functioneze la capacitati incredibile si-si schimba viata in citeva saptamini; ajunge consilierul financiar al unuia dintre cei mai importanti oameni de afaceri din lume, candideaza la senat, are in conturi citeva zeci de milioane si iubita se reintoarce la el.

care-i pretul?

***
sa cautati filmul Limitless – o poveste despre drogul pe care-l da adrenalina ca ti-ai depasit o limita. o poveste despre drogul pe care-l da puterea.

si-o intrebare: ce-ai face daca ti-ai putea folosi intreaga capacitate a creierului?

everything is possible when you open your mind. Limitless, un film cu Robert de Niro si Bradley Cooper

4
3233
the_past_slidetrecut. passe. past.
filme simpa
12 years ago

trecut. passe. past.

tot ceea ce faci acum e la trecut. cu fiecare cuvint pe care il citesti, celelalte din fata lui sunt la trecut. cu fiecare litera pe care o parcurgi cu privirea, o lasi pe precedenta in urma.
tot ceea ce ai in fata, cuvintele pe care le vei citi in minutul urmator pentru tine reprezinta viitorul. dar, in momentul in care tu citesti, pentru mine sunt trecut.

prezentul e o fractiune de secunda, e mai putin decit o respiratie. restul sunt trecut si … viitor.

*

am vazut Le Passe/ The past filmul lui Asghar Farhadi cu care a fost anul acesta in selectia oficiala la Cannes, domnul care a facut A separation. minunatia de poveste despre divort care a adus Iranului un Oscar pentru cel mai bun film strain si o nominalizare pentru cel mai bun scenariu original.

Le Passe are putin peste doua ore si am oprit de citeva ori filmul nu pentru ca ma plictisisem, ci pentru ca nu voiam sa se termine. Asghar Farhadi e unul dintre cei mai rafinati scriitori care pot descrie dramele umane cu acuratete, minimalism si pe multe straturi, si reuseste sa -ti spuna povestea in asa fel incit sa nu fii de partea niciunui personaj, sau sa fii de partea tuturor – desi ei sunt in conflict. e unul dintre rarii scenaristi care scrie atit de constient de ce vrea sa arate si isi alege personajele in tipologii diferite ale aceluiasi comportament si le imbina intr-o actiune care e atit de comuna, incit n-ai cum sa nu te recunosti.
si face asta cu asa acuratete, fara nicio exagerare, iar simplitatea expunerii lui te loveste direct in inima.

nu vreau sa va povestesc subiectul pentru ca surpriza cu care se deschide actiunea cu fiecare noua secventa, intorsaturile pe care le ia naratiunea sunt atit de frumoase si de emotionante incit s-ar putea sa vreti ca si mine sa nu se mai termine filmul.

desi e o drama si va chinuie, desi vorbeste despre alegeri si cum ne definesc ele ca oameni.

am vazut filmul asta in a doua zi a anului si m-am gindit ca e foarte posibil ca asta sa fi fost cel mai bun film/scenariu cu care ma voi intilni in 2014.

*
obisnuiesc sa spun, citindu-l pe Ortega y Grasset, ca “asa cum suntem, asa si iubim”; dupa ce-am vazut filmul lui Asghar Farhadi ma gindesc sa adaug la definitia caracterului unui om “in functie de cum decidem/ alegem ne descriem ca oameni”.

nu cunosti un om decit dupa ce a inceput sa faca alegeri. sa decida in dreptul vietii lui, sau a altora.
iar alegerile astea se fac intr-o secunda. aia care reprezinta prezentul. si decid viitorul.

imi doresc foarte tare sa am ocazia sa-l intilnesc vreodata pe Asghar Farhadi ca sa-i spun in fata ce bucurie mare imi aduc filmele lui.

2
2542
Jesus SupermanJesus pentru o zi
diverse
12 years ago

Jesus pentru o zi

text de Noemi Revnic

Acum cativa ani, Cristina Bazavan si alti prieteni de-ai mei, toti redactori, obisnuiau sa realizeze un dosar cu fapte bune, in ultima luna a fiecarui an; timp de vreo 4-5 ani.

Se adunau atatea personaje care in majoritatea cazurilor nu aveau legatura cu lumina reflectoarelor, incat nu incapeau toate in paginile numarate atent ale unei reviste.

Apoi online-ul a luat avant si site-urile, blogurile, Facebook-ul si alte canale neconventionale au inceput sa scoata la iveala sute, mii de intamplari cu fapte bune; in toate zilele anului.

Astazi nu voi scrie despre vernisaje, colectii capsula sau agende de weekend. Va voi da o tema simpla: sa va ganditi ce ati face daca ati fi Jesus pentru o zi?

Va doresc sarbatori minunate si 2014 sa va aduca multe zambete si sa fie bun, bun!

Surse de inspiratie foto: Wikipedia, http://www.greenebaptist.org

*

Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe

 

Nota mea. Noemi a scris acest text in ziua de Craciun, cum eram in vacanta nu l-am putut posta. si mi se pare cu atit mai frumoasa provocarea intrebarii ei cu cit nu mai suntem in zilele in care stim ca trebuie sa fim buni. (cb)

0
1599
invisible-helmetcasca invizibila de biciclist
diverse
12 years ago

casca invizibila de biciclist

am multi preteni care biciclesc si care spun ca ar purta casca daca ar exista una invizibila.

iata ca doua fete, studente la design in suedia, au creat aceasta casca care se poarta ca un guler si care prin senzori, in caz de impact, se desfasoara ca un airbag transformindu-se intr-o casca.

e rezultatul a 7 ani de cercetare si, dincolo de partea care pare aproape SF – o casca invizibila – e inca o dovada ca daca ai incredere in viziunea ta si in mintea ta, poti sa schimbi lumea.

cum zic si fetele – Terese Alstin si Anna Haupt – la inceputul acestui filmulet “o sa schimbam lumea” 🙂

1
1761
panda-close-up-2-473ursuletii panda, din nou, acum vazuti de Susan Orlean
diverse
12 years ago

ursuletii panda, din nou, acum vazuti de Susan Orlean

in Smithsonian magazine, ianuarie 2014, este un text genial al unei scriitoare minunate Susan Orlean despre ursuletii panda.
Filmul Adaptation (Hotul de orhidee) a fost facut dupa un articol de Susan Orlean. printre altele este o geniala jurnalista de travel si are citeva carti minunate.

in caz ca vreti sa descoperiti niste autori noi in 2014

*

After her brief coupling up, the panda will have a hormonal surge that will seem to indicate that she’s pregnant, but the surge occurs whether she is pregnant or not. This makes it nearly impossible to tell the difference between a real panda pregnancy and a “pseudo-pregnancy” until the day a cub is born (or not) approximately four months later, which is why there always seems to be such breathless anticipation when a captive panda reaches the end of what might be a real gestation. It’s a lot like a royal baby watch, but with one major difference. When the Duchess of Cambridge is pregnant, there’s no question that she’s pregnant; a panda, on the other hand, keeps you guessing. In short, the panda is the classic mystery wrapped in an enigma, delivered in the most endearing package in the world.

***

Sometimes, of course, the scientists in the field do get lucky. One of the researchers I met at Front Royal, Wang Dajun, a research scientist at Peking University who trained with the Smithsonian and collaborates with the species survival team, spends most of his time tracking pandas on the preserves in western China. He was explaining to me that wild pandas’ elusiveness is more a matter of their hard-to-navigate habitat and their solitary behavior, rather than any fear of humans; they don’t actually seem to mind humans very much. He began to grin, and then explained that one female panda that was tracked beginning in 1989 had become particularly relaxed in his presence. She was so relaxed, in fact, that one spring morning, as she was walking with her cub, she turned to Wang and indicated that she wanted him to babysit so she could head off to feed. Another scientist filmed this episode of Wang providing panda child care. In the video, now posted on YouTube, you will be struck not only by the amazing sight of a panda cub tumbling and frolicking with Wang, but also by the look of utter joy on Wang’s face as he scratches the cub’s belly, extracts the sleeve of his jacket from the cub’s inquisitive grip, and, then, at one point, hoists the cub up in the air and dances with him. “That,” Wang writes on the YouTube page, “was best time in my life.”

intregul articol aici.

0
2228
0voluptate, erotism si un film foarte cultural – Renoir :)
filme simpa
12 years ago

voluptate, erotism si un film foarte cultural – Renoir :)

cum faci sa pui intr-un film voluptatea pe care o transmite un nud impresionist semnat de pictorul despre care s-a spus ca a stiut sa puna pe pinza senzualitatea feminina dincolo de raiul unde o ridicase Rubens?

iei o bucurie de fata si o asezi intr-o gradina ca Eden-ul, o imbraci doar cu parul ei buclat, auriu portocaliu, si cu lumina soarelui de toamna.

filmezi privirile a trei barbati care se uita la ea; unul de 11 ani, la inceputul descoperirii fiorilor erotici, cu curiozitate.
unul la 30 de ani care o priveste cu foame timida si un altul la 80 de ani, cu miinile noduroase si diforme, intr-un scaun cu rotile care-l ajuta sa se miste in ciuda unei artrite incredibil de dureroase, care-o priveste cu caldura si intelegere a fiecarei cute pe care o face trupul ei planturos in pozitia in care e asezata. intinsa pe o canapea, cu un brat sub cap, o pozitie care-i ridica sinii grei si-o face si mai frumoasa.

cel mai in virsta are o pensula de pictura in mina al carei virf il curata intr-un pahar cu apa. a fost imbibata intr-un galben portocaliu – cam ca parul fetei – si la fiecare atingere usoara a apei, pensula lasa un val de culoare inauntru. care merge in valatuci pina la fundul paharului, separat de apa incolora, dar odata ce atinge peretii vasului se omogenizeaza cu restul si transforma totul in ceva de culoarea unei limonade.

*

e secventa mea preferata din filmul Renoir, povestea reala a iubirii dintre o actrita mediocra si fiul lui Auguste Renoir, Jean, care avea sa fie peste ani un mare cineast.
dar e si povestea iubirii pe care Renoir tatal o poarta fetei – care inainte de a fi iubita fiului, ii e lui muza si model, si-i da energie prin simplitatea si candoarea ei.

un film care a fost in selectia oficiala de la Cannes in 2013 si care este impecabil vizual, e o incintare si un rasfat voluptos pentru privire din primul minut si pina la ultimul.
ar putea fi un inceput minunat de an cinematografic.

0
3357
mihaela marin2014, bine ai venit. astept 2015:)
personal
12 years ago

2014, bine ai venit. astept 2015:)

in delta, cind barcile/salupele se intilnesc pe canale isi reduc viteza. unda de energie pe care o transmite apa, valul care se face de la viteza cu care trece o barca, poate rasturna cealalta barca, asa ca incetinirea e un semn de protectie si de respect. si pentru ca incetinesc, oamenii din barci au timp sa se salute. mai ales ca se vad rar.

*
2013 e primul an in care nu am facut un bilant detaliat, pe luni, cu amanunte de culise, pe blog de la ce a fost.

a fost un an bun.
am luat premii pentru munca mea, am facut parte din juriile unora dintre cele mai importante competitii din tara si-am schimbat putin (in bine, sper) viata unor scriitori, actori, studenti, jurnalisti cu deciziile privind premiantii.
am fost implicata in organizarea (in partea de comunicare) a unora dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului (fest international de teatru de la sibiu, fest anonimul, campania UNITER artisti pentru artisti), am trainuit – la TIFF- actori cum sa comunice mai bine.
una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele din 2013 e faptul ca, impreuna cu Tiberiu Mercurian, am schimbat ceva in Sibiu pentru totdeauna. si-mi place mult pentru ca iubesc Sibiul, dar si pentru ca oamenii nu vor afla cum de s-a schimbat un anume loc care o sa-i bucure multi ani de acum incolo.:)
am lucrat pentru si cu VUNK in proiecte minunate si gasca de nebuni simpatici de la Sublime (compania care manageriaza trupa VUNK) m-a facut de multe ori sa fiu foarte mindra ca-i cunosc si lucrez pentru ei.
am vorbit in conferinte si-am incercat sa spun, pe limba mea, despre lucrurile in care cred, sperind ca asta ii va ajuta si pe altii sa mearga pe drumul lor cu hotarire si rabdare.

doar ca in reportofon sunt interviurile de la cel putin 8 povesti care asteapta sa fie transcrise de luni de zile. in draft sunt alte citeva articole neterminate. iar pe drum sunt niste prieteni cu care n-am vorbit la fel de des ca in anii trecuti si niste lucruri-situatii-intimplari -povesti-amintiri aminate sau abandonate.

iar 2014 va fi probabil unul dintre cei mai aglomerati ani cu care m-am confruntat pina acum.
stiu ca o sa fac proiecte frumoase care o sa ma bucure si de care o sa fiu mindra, ca o sa-mi implinesc cel putin unul dintre visurile mele mari.
dar la fel de bine stiu ca o sa traiesc in viteza, cu disciplina si cu un timing perfect calculat al fiecarei zile pentru ca altfel n-am sa pot sa duc la bun sfirsit multele puncte de pe to do list.

astazi vreau doar sa le multumesc celor care au incetinit barca lor ca sa ma lase (si) pe mine sa trec. pentru ca reducindu-si viteza cu care au mers pe linga mine, am avut timp sa-i salut si sa-i mai vad din cind in cind. si pentru ca, incetinind, nu ne-am scufundat.

sa va fie bine si sa ne auzim fericiti si linistiti pe 1 ianuarie 2015

*
fotografie de Mihaela Marin (poate cel mai linistitor si mai emotionant loc din Delta, acolo unde Dunarea se varsa in Marea Neagra)

2
2639
music_is_the_drugplaylist-ul meu (acum nu asa de) secret
muzici simpa
12 years ago

playlist-ul meu (acum nu asa de) secret

cind ma chinui sa scriu ceva (ca acum cind am de facut un power point si nu ma urnesc), ma intorc la playlistul meu secret. ma rog, acum e public pe youtube, deci nu mai e asa secret.

stiu ca multe dintre cintecele sunt insotite de replici din filme, dar pentru mine au o stare – parte din film – si sunt oricum coloana sonora pentru o activitate, asa ca le simt si pe ele ca pe o muzica.

e vechi playlistul si, desi pentru cei mai multi cintecelele ar parea tristute, pentru mine unele au o parte motivationala.
cum e Lacrimi de cognac care chiar si pentru autorul ei, Cornel Ilie, e o piesa trista; numai mie mi se pare cumva puternic motivationala pe refren pentru ca o asociez cu o victorie pe structura unui text la care am muncit mult.

anul asta am adaugat in play list doar 3 cintece: un Morricone din coloana sonora a filmului Legenda lui 1900 (pt ca abiia anul asta am vzt filmul, asta e), un Ravel super emotionant descoperit la Festivalul Enescu si un Einaudi pt ca si cu el tot anul asta m-am intilnit.

*
playlistul meu se cheama muzici s!mpa de liniste si scris are 70 de cintecele si dureaza 4 ore. sper sa va ajute si pe voi cel putin la fel de mult cit ma ajuta pe mine.

( si, da stiu, as putea lucra la Magic FM.:) )

il puteti cerceta aici.

2
3005
ingero dorinta de craciun, din alta viata
diverse
12 years ago

o dorinta de craciun, din alta viata

in urma cu o saptamina o statie locala de radio din america a invitat un domn pe nume David la programul sau traditional “Christmas Wish”.

l-au intrebat lucruri din viata lui, el le-a povestit ca sotia sa, Brenda, a murit in urma cu 2 ani. de cancer.

apoi prezentatorul emisiunii i-a spus ca are o scrisoare de la Brenda, scrisa in urma cu 2 ani si pastrata de un prieten care a vrut sa ramina anonim. sotia a cerut ca scrisoarea sa ajunga la emisiunea de Craciun dupa ce sotul ei isi va fi gasit pe cineva cu care sa-si continue viata fericit.

in scrisoare 3 dorinte:
1. noua partenera a sotului ei sa fie rasfatata cu masaj, coafor, manichiura si orice altceva isi mai doreste pentru ca merita. are in grija 4 baieti.
2. familia noua sa aiba parte de o excursie intr-un loc magic.
3. asistentelor si medicilor din spitalul in care ea a fost tratata sa le fie multumit public pentru efortul lor.

daca va imaginati ca asta e totul, ei bine povestea emotionanta continua. sotul povesteste ca stie ca doamna lui, Brenda, e cu el mereu. cum in ziua in care a murit a aparut un curcubeu pentru ca baietilor le placea curcubeul care aparea dupa ploaie pe linga casa lor; cum in momentul in care cel mic a intrebat-o pe noua partenera “vrei sa fii mama mea?” deasupra era un pescarus (pasarea ei preferata).

uneori viata bate filmul.

sigur ca statia radio a indeplinit toate dorintele (se vor duce la Disneyland), iar inregistrarea momentului de la radio (pe care o vedeti mai jos) a facut in 5 zile 1,5 mil de vizualizari, dar ce-mi place mie foarte mult, si cred ca tuturor celor care s-au intilnit cu filmul asta, e dragostea neconditionata, completa, plina, pura a Brendei.

prima ei dorinta e pentru cea care a preluat datoriile ei de mama. si nu cere luna de pe cer, isi doreste pentru ea ceva simplu si frumos, dar care are o putere incredibila pentru ca arata ca-i intelege efortul.

am vazut filmul de la o fosta colega de la europa fm, Alina, care acum locuieste in Elvetia. Zaff (George Zafiu) mi-a facut indirect un compliment comentind la postarea Alinei “asta e bazavan style” (da, m-as fi dat peste cap sa indeplinesc dorintele), dar eu stiu foarte bine ca daca ar fi primit o asemenea scrisoare ar fi facut si el orice era posibil sa le implineasca.

ce nu cred ca ne-ar fi iesit vreunuia dintre noi e sa… nu plingem in timp ce citim scrisorile in direct.

sper ca povestea asta sa se transforme intr-un film pentru bucuria unor oameni care simt lipsa altora cind isi desfac cadourile in dimineata de Craciun. pentru ca e o minunata lectie despre iubirea neconditionata. aia cu sens unic: in care dai fara sa te intereseze daca primesti ceva in schimb.
dar care se intoarce catre tine si catre alte milioane de oameni tocmai pentru ca e atit de adevarata si de puternica.

0
2181
shutterstock_128187284despre magie
diverse
12 years ago

despre magie

ieri seara m-am uitat la televizor. dupa o ora de vizionat stiri, am inceput sa numar de cite ori se rostea cuvintul “magie”.
pina la 12 noaptea: de 18 ori, pe doua canale tv, in 4 ore.

acum ca a trecut Craciunul, cuvintul “magie” va fi mai putin folosit, dar…

magie este cind niste oameni care nu se cunosc decid, fara sa stie si ei de ce, sa-l ajute pe un altul pe care nu l-au intilnit niciodata. e magie pentru cel ajutat (ce poate fi mai special, mai emotionant si mai frumos decit un ajutor care vine de unde nu te astepti si care face saltul de la moarte la viata), dar e magie si pentru cei care ajuta. intotdeauna.

intilnim magia asta in multele campanii umanitare din fiecare zi a anului. se face cu un sms sau un drum la banca. stiu un domn care acum e sanatos si pastreaza de ani de zile extrasurile de cont cu numele unor donatori. nu-i cunoaste, dar ii numeste ingeri.

magie este cind cineva stiut sau nestiut acopera o nevoie – emotionala, materiala, spirituala – la un moment potrivit pentru altcineva.
cum a fost un batrin din satul Pietroasele care s-a uitat cu mine, in martea de dinaintea Craciunului, la primul foc de artificii din viata lui. avea peste 70 de ani, era imbracat cu haine scrijelite de vremuri, avea o barba lunga si incurcata, mirosea a alcool si ii lipseau citiva dinti, dar se uita la luminitele pe care le instalase Coca-Cola in satul lui, la masina aia uriasa – camionul din reclame – luminata pe laturi cu sute de beculete, si la focul de artificii ca si cum ar fi avut 5 ani. cind cerul s-a umplut pentru ultima oara de stelute a zis ” ufff, s-a terminat” si-a fost multa tristete in vocea lui.

magia asta au facut-o nu doar cei de la Coca-Cola, ci si citeva mii de oameni care au donat energie cu telefoanele lor pentru luminitele din oras. iar ei nu l-au intilnit pe batrinul din pietroasele.

magie e cind ai in fata, de citeva secunde, oameni despre care stii instant ca sunt frumosi, desi chipurile lor nu sunt de reviste glossy, oameni cu care te intelegi pentru ca-i simti. si ei te simt pe tine.

magie e cind, dupa o zi grea, gasesti puterea pentru o vorba buna pe care sa o spui altora, fara sa te intereseze daca o sa primesti aceeasi vorba buna la schimb.

magie e cind iubesti.

*
cindva am vrut sa invat citeva trucuri de magie.
am acasa o trusa de magician. din aia cu care poti sa faci sa dispara lucruri prin cutii cu multe geamuri. am primit-o cadou de un Craciun, ba chiar unul dintre magicienii mari ai romaniei m-a invatat citeva smekerici.
m-am distrat cu ea o vreme, dar mi-am dat seama ca e si asta o meserie in sine si e nevoie de mult antrenament, asa ca m-am intors la scris si altele mai aproape de mine.

anul asta am citit un minunat story scris de un mare jurnalist, Chris Jones, despre un magician Teller (story-ul a aparut in esquire america in oct 2012). am ajuns la story-ul asta dupa speech-ul pe care Jones la avut in vizita lui in Romania, la invitatia lui Cristi Lupsa la seminariile Decit o revista.

in text e un sfat pe care magicianul il da jurnalistului:
“Sometimes magic is just someone spending more time on something than anyone else might reasonably expect.”

si uneori “more time” inseamna – in traducerea care n-are legatura cu limba, ci cu viata – “mai multa atentie”, “mai multa iubire”, “mai multa rabdare”, “mai multa implicare”, “mai multa bunatate”, “mai multa intelepciune”, “mai multa grija pentru celalalt”.

*
de astazi la TV nu se va mai rosti la fel de mult cuvintul “magie”, dar depinde de fiecare dintre noi ca ea sa fie prezenta in viata noastra in absolut fiecare zi a anului.

o minune e o intimplare cu un timing perfect. si daca esti atent, SIMTI cind e momentul perfect

foto: shutterstock

0
1839
shutterstock_151321298o urare de Craciun: never ever give up
personal
12 years ago

o urare de Craciun: never ever give up

stiu ca se ureaza cu sarmale si veselie, cu cozonaci si cadouri, dar…

mai stiu ca obisnuiesc sa urez in fiecare an sa simtiti, sa fiti atenti la ce e in jurul vostru si sa lasati gindirea deoparte ca sa traiti cu sufletul. pentru ca “daca nu simti, n-are niciun rost”, cum zice o doamna dramaturg (Sarah Kane), daca nu faci din credinta orice mic lucru pe care-l ai de facut, n-o sa te bucure chiar daca o sa-l duci la bun sfirsit.

si e un frumos exercitiu sa inveti sa simti lucrurile si faptele.

( e amuzant chiar si pentru mine ca perseverez sa fac aceasta urare. iata cum arata ea in 2011 si in 2012 🙂 )

anul asta mai fac o adaugire, dintr-unul dintre darurile speciale pe care le-am primit de Craciun. Alina Jantea de la DC Comunication mi-a facut urarea asta. “Never ever give up”

luati-va 15 min si ascultati povestea lui Diane Nyad care la 63 de ani a traversat inotind oceanul din cuba in america. o performanta pe care niciun alt sportiv nu a reusit sa o faca, la nicio virsta.

e poveste despre cum sa te lupti cu ego-ul, cum sa lupti cu mintea si trupul tau, cum sa-ti urmaresti visurile si sa intelegi cu fiecare celula a creierului si corpului tau ca atunci cind iti implinesti un vis nu e doar despre a detine/obtine ceva, ci si despre cum te-ai transformat pe drumul pe care l-ai parcurs pina ti-ai indeplinit visul.

e despre victorii, dar si despre cum sa fii parte dintr-o victorie fara sa fii tu in fata.

15 minute care vor fi ca si cum l-ati intilnit pe Mos Craciun care traieste pe dinauntrul vostru

sa aveti intelepciune, rabdare, iubire si sa luptati ca sa va impliniti visurile.

never ever give up

si sa continuati sa invatati sa va struniti ego-ul. e ceea ce va doresc (si imi doresc) zilele astea si in oricare alta zi din an.

Craciun bun si cald.

foto via shutterstock

4
3652
OnteachingJournalism1Talkshop – ce sa cititi, vedeti, ascultati in vacanta de Sarbatori
diverse
12 years ago

Talkshop – ce sa cititi, vedeti, ascultati in vacanta de Sarbatori

M-a intrebat Ioana Voicu Mauvert pentru revista simpatica de la Promenada, Talkshop, ce muzici/carti/ filme/ spectacole sa aveti alaturi de Sarbatori, dar si cum decorez acasa de Craciun, care-s amintirile mele cele mai dragi din Sarbatorile trecute si … ce i-as spune lui Mos Craciun daca l-as intilni  (asta a fost intrebarea mea preferata:) )

Cum vine vacanta de o saptamina las aici recomandarile pe care le-am facut pentru cititorii Talkshop, poate va inspira. restul raspunsurilor, personale, sunt in fotografiile din layoutul revistei, la un click distanta pe fiecare foto.

Sa faceti sa va fie bine de Sarbatori.

*

Care e, în opinia ta, cel mai frumos film pe tema Crăciunului?

Pentru mine, si nu vorbesc aici cu expertiza cinematografica, e doar un racord personal: Miracolul de pe strada 34.  Acum citiva ani, in apropierea Craciunului, m-am dus la coltul strazii Chelsea cu 34, in New York, ca sa celebrez bucuria mea pentru filmul asta. Ca in film, mi-am pus si o dorinta, stiu sigur ca mi se va indeplini:)

*

Alcătuieşte-ne, te rog, o listă cu piesele clasice care nu ar trebui să lipsească dintr-un playlist tematic de Crăciun.

Pot sa trisez la intrebarea asta? Te rog:) De fiecare Craciun sunt asa de multe difuzari ale cintecelor clasice si te lovesti peste tot de ele incit eu in masina sau acasa nu mai ascult colinde. (Anul trecut piesa mea de rezistenta a fost “Fiecare” de la VUNK si nu stiam ca o sa lucrez cu ei anul asta:) ). Sa trisam putin zic, cu 3+1 piese care suna ca de Craciun, dar sunt altfel.

Judy Garland – Have Yourself A Merry Little Christmas, John Lennon – Happy Xmas, Michael Buble – Home

 Si bonus track pentru orice zi din an, Lamb – Gabriel, despre ingerii de pe linga noi. Sau ingerii care am putea fi fiecare dintre noi.

*

Recomandă-ne câteva spectacole (dans, muzică, teatru) pe care ar trebui să le bifăm până de Crăciun.

Saraiman – Dan Badea si Razvan Mazilu – Stand Up Comedy si dans contemporan intr-un mix care ilustreaza cu umor si eleganta esenta noastra de romani.

Napasta – regia Radu Afrim (Teatrul National) sau cum Caragiale poate fi fashionable, profund, actual si foarte emotionant.

D’Ale – un spectacol dans in regia lui Gigi Caciuleanu cu reinterpretarea temelor din cele mai cunoscute piese ale lui Caragiale pe muzica electronica, rock alternativ sau Beethoven. In spectacolul asta e cel mai emotionant dans pe care l-am vazut vreodata pe Sonata lunii. Si eroul e… Cetateanul Turmentat.

*

 Există vreo carte pe care am putea să o citim, pentru a intra în atmosfera magică a Sărbătorilor de Iarnă?

Momo – Michael Ende. Nu e despre Craciun, ci despre o fetita care are o magie a ei: stie sa asculte, iar oamenii spunindu-i problemele isi gasesc singuri raspunsurile in tacerea ei. E un basm si pentru copii, dar mai ales pentru adulti si vorbeste despre ceea ce cred eu ca inseamna esenta Sarbatorilor din fiecare zi: sa fii atent la cei din jur, sa ai ginduri si vorbe bune, sa iubesti.

1
3057
Pitagora-202sa invatam matematica prin povesti
culturale
12 years ago

sa invatam matematica prin povesti

stiu ca toata lumea e pasionata de pregatitul sarmalelor si al cozonacilor, dar scriu acum despre asta pentru ca am in minte proaspata intimplarea.

*

ieri pe o terasa de la poalele Acropole-ului discutam lucruri banale cu prietenii mei. ajunsesem si la ceva filosofie usoara pentru ca in contextul de acolo era cum nu se poate mai evident ca ne construim vietile pe trecutul altora: eram fix intre niste pietroaie de prin 600 IC printre care era sina de tramvai.

cum intre noi era si un absolvent de filosofie, iar eu – in alta viata – am fost prietena cu matematica, am ajuns sa vorbim despre Pitagora.

da fix domnul cu teorema care calculeaza lungimea laturii unui triunghi dreptunghic cind le cunosti pe celelalte 2.

stiam ca teorema lui Pitagora nu ii apartine lui, ca a fost un joc al istoriei ca ii poarta lui numele pentru ca ea era folosita de babilonieni si indienii antici cu mult inainte.

ce nu stiam insa este ca:
– a gasit asocierea intre muzica si matematica si a definit cu ajutorul logaritmilor octava, cvinta si cvarta.
– ca avea un cod de etica pe care l-a transmis prin grupul lui de tovarasi in ale gindirii (un fel de secta) catre popor, pe cale orala. Aristotel si Socrate fac referiri la codul lui in scrierile lor, dar nu exista nicaieri ceva scris chiar de Pitagora.
– credea ca sufletul este despartit de corp si ca sta inchis in trup ca intr-un mormint si a cautat o explicatie numerica pentru suflet si trup.

Toate astea pe la anul 400 IC !!!

***

nu credeti ca la scoala ar fi mai dragut sa fie predate orele de matematica insotite de povesti ca aceasta? ca sa inteleaga si cei care nu iubesc cifrele ca exista multe povesti si cuvinte frumoase in spatele fiecarei teoreme/ teorii matematice.

caut deci un profesor de matematica, un profesor de istorie si unul de filosofie – pasionati de domeniile lor, cu dragoste pentru copii si cu dorinta de a schimba fie si cu un milimetru lumea din jurul lor – ca sa adunam povesti despre cifre pentru copiii care nu iubesc matematica.

2
3671

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!