Monthly Archives : February 2011

Helena-Bonham-Carter-933099all supporting wifes

all supporting wifes

Carmen Gheorghitza aka traiesc frumos mi- a vorbit despre speech-ul Helenei Bonham Carter de la premiile Bafta.

nu vazusem ceremonia, asa ca am primit de la Carmen asta seara inregistrarea speech-ului.

ador pasajul “to all supporting wifes” – Helena a fost si este muza lui Tim Burton si o sotie care stie sa creeze coconul protector in jurul barbatului ei, lasindu-l insa sa miste in lumina libertatii.

Helena Bonham Carter a luat Bafta pentru rolul din King’s Speech pentru care e nominalizata si la Oscar.

1663
singularityin 35 de ani: nemurirea

in 35 de ani: nemurirea

Time publica un articol care nu stiu daca trebuie sa ma bucure sau sa ma inspaiminte.

ceea ce citeati (voi, ca mie nu mi-au placut niciodata SF-urile) sau ce vedeam prin filme – adica roboti care pot inlocui oamenii, oameni cu parti ale corpului inlocuite de roboti – nu mai e fictiune.

stiu ca protezele electronice pentru membrele umane au revolutionat medicina si au schimbat fundamental viata multor oameni, dar de aici pina la “tinerete fara batrinete si viata fara de moarte” e un pas pe care mintea mea nu vrea sa-l faca.

That was Kurzweil’s real secret, and back in 1965 nobody guessed it. Maybe not even him, not yet. But now, 46 years later, Kurzweil believes that we’re approaching a moment when computers will become intelligent, and not just intelligent but more intelligent than humans. When that happens, humanity — our bodies, our minds, our civilization — will be completely and irreversibly transformed. He believes that this moment is not only inevitable but imminent. According to his calculations, the end of human civilization as we know it is about 35 years away.

35 de ani mi se pare o distanta temporala foarte mica. as putea si eu sa ajung la vremurile alea. copiii vostri vor ajunge cu siguranta.

cum va simtiti la gindul ca veti concura cu robotii?

2035: when human & machine merge

Photo–Illustration by Phillip Toledano for TIME

1586
26280romanii au talent sau n-au…?

romanii au talent sau n-au…?

am vazut pe net citeva dintre filmuletele primilor participanti in preselectiile romanii au talent si tot ce am in minte e: talent or avea sau nu, dar simtul ridicolului sigur nu il au.

am o problema cu mine: nu pot sa ma amuz de prostia altora.

as vrea sa rid la tulumbele oamenilor acelora care vor sa cinte lady gaga, dar nu-mi vine. poate ca mi-am pierdut simtul umorului, dar tot ce am in minte e “de ce sa rid de omul asta care e atit de prost ca nu-si da seama ca e ridicol?”

*
altfel nota 10 din nou pentru PRO TV. 23 % reach – peste 2 milioane de telespectatori in fiecare minut de emisiune…. asta e un record pe care nici competitiile sportive nu-l mai ating.

(ceea ce ma ingrijoreaza din nou, raportindu-ma la mine: daca toti au ris de prostiile concurentilor si s-au uitat atit de multi, eu sunt intr-o minoritate ingrijoratoare)

8992-boy-n-baby-elephantmassive attack mood

massive attack mood

pe repeat, toata ziua, live with me, din cauza lui mihai dinu pt ca a pus-o in play list de dimine la guerrilla.

1607
baschetOamenii care traiesc prin procura

Oamenii care traiesc prin procura

Ieri am fost iar la baschet. Nu mi-a placut.

Am inceput sa inteleg din joc si, pentru ca stateam mai sus in tribune, am inceput sa si vad smekeriile pe care le faceau jucatorii ca sa se demarce si sa poata avea controlul mingii. (oricum am continuat sa intreb cu perseverenta picaturii chinezeasti “acum ce-au facut?” la fiecare fluierat al arbitrului, doar ca am largit grupul de tortura: andrei, chinezu si make)
Asta ar fi trebuit sa ma faca mai bucuroasa, dar…

Spre deosebire de primul meci la care am fost (unde spectatorii erau pensionari de Otopeni), de data asta exista o galerie care urla animalic. Linga galerie erau aspirantii la societatea-animalica-urlatoare-de-m..e.

Astia din urma, la fel de primitivi ca si titularii de galerie, aveau nevoie de confirmari: strigau ceva (extrem de des masculinitatea lor era marcata in forta de M..E) si priveau acolo unde erau tobele, steagurile cele mari si campionii la urlat.

M-am uitat mult timp (la sugestia lui auras, caci el a facut descoperirea) la un domn care arata ca un bivol. M-a socat chipul lui – era strabatut de expresii care indicau ura si prostie, incrincenare in “ba p’a ma-tii”. Fiecare gest arata ca urletele alea erau principala lui cale de descarcare emotionala, ca n-avea prea multe bucurii in viata (probabil ca nici foarte multe preocupari).
Dupa fiecare vers urlat se uita in stinga lui, catre galeria titulara, cu o privire de catel care vrea mincarea “de recompensa”. In secundele alea puteai vedea toata dorinta lui de a apartine unui grup care sa-i valideze masculinitatea, care sa-i dea un sens.

*

Mi-e frica de oamenii care traiesc prin procura. Pe care-i bucura victoriile altora, doar pentru ca ei nu au victorii; care-i urasc pe cei care au invins, cind invinsii sunt cei pe care ei isi proiecteaza unicele victorii personale.

Aseara am plecat de la meci stringind din dinti. Nu m-a pasionat scorul, chiar daca as fi vrut sa cistige Timisoara pentru ca am prieteni in echipa aia; m-a socat energia grea din sala.

(m-am relaxat la shopping; ce sa fac – era AFI la 20 de metri de sala de sport. si erau reduceri:) )

4187
Macheta-Autism-1Intelege autismul

Intelege autismul

De la filmul Rain Man incoace, imaginea noastra despre autism este “niste genii care stau in carapacea lor, dar stiu sa faca lucruri minunate.”

Cei care au citit Portretul lui M, cartea in care Matei Calinescu descrie viata fiului sau autist, au inteles ca sunt infinite nuante in comportamentul unui asemenea copil – de la acceptare la disperare.

*

Autism Romania a initiat o campanie prin care se doreste familiarizarea cu realitatea din spatele diagnosticului AUTISM.

Modul de comunicare este special: fotografia.

Plecând de la o machetă cu reprezentari grafice ale celor mai frecvente tulburari din spectrul autismului, cei pasionati de fotografie vor putea participa la acest experiment de descoperire si intelegere a autismului prin fotografie.

va puteti uploada fotografiile pe site-ul campaniei. tot acolo puteti invata despre autism prin imagini.

*
In urma cu citiva ani am scris un articol despre Viata din spatele diagnosticului AUTISM si stiu cit de important este ca parintii sa descopere cit mai repede ca baiatul lor (e mai frecventa boala la baieti) sufera de autism. tot atunci am ajuns si la un parinte al carui copil a fost integrat in societate, e deja la o scoala normala, dar care a facut sacrificii incredibile (nu doar materiale, ci si emotionale).

de astazi sunt promotorul acestei campanii, e motivul pentru care gasiti un banner al campaniei pe blogul meu.

daca aveti copii cu autism, faceti-le fotografii si transmiteti lumii emotiile lor. asa vor invata si altii sa-i aprecieze.

4169
Petricevici prim plan.JPGpovesti cu Dragan Petricevic

povesti cu Dragan Petricevic

In Romania, Dragan Petricevic e antrenorul de baschet cu cele mai multe titluri si trofee. Asta banuiesc ca stie orice om pasionat cit de cit de sport. In urma cu 2 saptamini cind am vazut meciul Otopeni – Timisoara, Andrei Cismaru mi-a zis “e o legenda” cind mi l-a aratat pe Dragan, antrenorul echipei Timisoarei.


Aseara l-am cunoscut pe Dragan, iar el mi-a replicat “Romania nu e tara legendelor, nu sunt o legenda”, dar eu nu sunt de aceeasi parere si, pentru iubitorii de baschet, iata cite ceva din lucrurile care nu se stiu despre el.

*
Cu Dragan ai putea sa scrii o carte; povesteste colorat, vorbeste impecabil romana si se simte “un pic mai roman decit multi”. Sta de 16 ani aici.

*

Dragan ar fi putut sa faca razboiul in fosta Yugoslavie, dar stia ca nu vrea si nu poate sa traga in oameni si-a plecat. “in aeroport era ca-n The Killing Fields, femei care plingeau, copii care alergau peste tot in jur, barbati ingrijorati. O stare care arata disperarea.”,
A gasit cu greu un avion care sa-l scoata din  Sarajevo, si era atit de aglomerat incit a stat in picioare… in avion!

Dragan citeste mult. Stie literatura romana si e suparat ca in ecranizarea de la Ion n-au urmat litera cartii, ci au speculat lucrurile urite “ce taranul roman e betivan, egoist si parvenit?!”

Dragan e atent la nuantele din limba romana “cum poti sa pui la un loc misto si asocieri emotionale?” m-a intrebat zimbind ironic, asta dupa ce remarcase ca noi romanii spunem “asta e Romania”, “astia sunt romanii”, excluzindu-ne pe noi din propozitii.
In tara mea as spune “asa SUNTEM noi”, ne-a spus ferm.

Dragan descrie oamenii si locurile in asocieri surprinzatoare. A caracterizat un oras dupa hainele – uniformizate – pe care le poarta localnicii, un alt oras dupa ora la care nu mai e nimeni pe strada, sau a descris caracterul unui jucator astfel:

cind avenit in Romania si-a scris pe o hirtie esentialul in limba romana
“Salut
Ce mai faci?
Ce faci mai tirziu?”

Dragan are o tehnica speciala de abordare a jucatorilor la antrenamente si in vestiar (altfel nu ar avea cum sa cistige toate aceste premii, turnee si campionate), dar cind il intrebi ce le spune jucatorilor raspunde “depinde de la situatie la situatie” si-apoi explica situatiile, fara sa spuna care-s smekeriile pe care le face cu jucatorii:)

Ca atunci cind a trebuit sa faca fatza unui seic care i-a cerut ca echipa lui sa joace ca-n NBA.

Nu trebuia sa-l supar cu orice raspuns as fi dat. Daca-i ziceam ca vom juca asa, il minteam si se supara. Daca-I spuneam ca nu putem juca asa, se supara. I-am raspuns astfel:
Seic, stii tu, in Europa e un regat care se cheama Monaco. Ai fost acolo?
Mhm
In Monaco e un circ celebru, Cirque du soleil? Ai auzit de el?
mhm
Acolo e o maimuta cu un numar celebru. Se plimba pe bicicleta. Ai auzit de ea?
Mhm
Ei bine maimuta aia e celebra in toata lumea. Dar cite maimute ai vazut tu, seic, pe strada care sa se plimbe cu bicicleta?

Seicul s-a uitat lung la mine si a zis: ”Smart answer”

Anul trecut, Dragan a avut emisiune la un radio sirbesc. A fost DJ, le spunea povesti oamenilor si –a reusit sa bata la audienta toate statiile locale din Banat.

*

Dragan crede ca o femeie poate sa-l cunoasca cel mai bine pe barbatul de linga ea in calatorii. “Acolo vezi ce gusturi are, ce-i place”, mi-a spus aseara.
De dimineata mi-am dat seama ca in calatorii vezi si cit de deschis este un om la nou, cit de confortabil este cu teritoriile pe care n-a mai umblat niciodata. Deci, da, are dreptate.

*

Dragan o sa se supere ca am scris toate astea (le-a povestit la un pahar de vorba, nu ca pentru un jurnalist), dar… am povestit doar o mica mica parte din intimplarile dezvaluite in 3 ore de vorbe.
Sper sa scrie curind Equire sau GQ despre el pentru ca e un personaj foarte special, pina atunci, am vrut sa scriu putin aici ca la o cautare pe google sa apara si altceva decit rezultatele meciurilor echipelor pe care le antreneaza.
Pentru ca Dragan e mai mult decit matematica meciurilor.

3143
bp08_theme1cartea cu povesti de dragoste – update

cartea cu povesti de dragoste – update

ebook love intra pe ultima suta de metri, motiv pentru care va anunt ca:

– miine ora 12 este ultima ora la care puteti trimite un link la povestea voastra care sa apara in carte (sau o puteti lasa drept comentariu, aici pe blog)

– cartea va avea si o varianta audio de descarcat pentru IPod. 10 dintre povesti, cele mai frumoase, vor fi inregistrate in lectura doamnei Rodica Mandache.

– cartea, in varianta electronica si in cea audio, vor fi publice pe 24 februarie.

partenerii proiectului ebook love sunt Prestigio si Liternet.ro.

ebook love este prima aparitie din colectia Carti S!MPA.

ioana si rodica mandacheLa multi ani Ioana

La multi ani Ioana

astazi, Ioana Blaj – vocea feminina de la Bine dimineata de la Radio 21 a implinit 24 de ani.
ocazie cu care, in buna traditie a aniversarilor din matinalul lor, a fost o avalansa de cadouri.

24 de kg de portocale, mesaje de la CRBL, Tudor Chirila, Radu Muntean, sora si nepotelul ei, plus o surpriza la care s-a gindit Paul Ipate (coleg de emisiune si titularul de contract in ceea ce o priveste pe Ioana, in viata – asa ca n-aveti sanse domnilor): o vizita in studio a doamnei Rodica Mandache, pe care Ioana o iubeste foarte mult.

am fost acolo, in studio, stiu ca Ioana a plins mult toata emisiunea, ceva mai mult cind a intrat in studio doamna Mandache, dar va avea amintiri pentru multa vreme.

la multi ani ioana

2629
booksValentine’s…altfel

Valentine’s…altfel

Imagineaza-ti ca desi iubesti pe cineva fara obligatii( iar dragostea e reciproca), nu-ti poti manifesta iubirea in public.
nu va puteti tine de mina in parc sau pe strada, nu ii poti mingiia obrazul; nu va puteti saruta.

Nu puteti face niciun gest tandru in public, iar iubirea voastra – in spatiul care teoretic va apartine si voua, pentru ca e public – nu trebuie sa existe.

*
in asemenea cazuri, iubirea care creste e ca un zid la care ai pus caramida peste caramida, dar nu ai adaugat mortar care sa le sustina; n-are emotiile de legatura care sa te certifice in ochii celuilalt in fata tuturor drept iubit.

Acum citiva ani, cind faceam un interviu, Tudor Kovacs (unul dintre putinii gay care, dup ace si-au facut publica orientarea sexuala, au continuat sa vorbeasca clar despre problemele comunitatii) mi-a explicat ca relatiile intre persoanele de acelasi sex sunt lipsite de o multime de confirmari-emotii publice care le-ar fi putut consolida relatia.

Mi s- aparut bizar in primul moment, dar apoi mi-am dat seama ca oricit de deschisa la minte ma cred eu, daca vad doi barbati care se tin de mina pe strada fac ochii mari.
Si cu siguranta ei simt asta. Si se gindesc ca sunt judecati, analizati etc.

*
de la discutia cu Tudor, mi-am dat seama ca avem nevoie ambele echipe de traininguri speciale: si ca ne ajuta sa vorbim in public despre ceea ce ni se intimpla, ca sa se creeze o familiaritate intre noi.

E motivul pentru care ma bucur foarte mult ca astazi se lanseaza inca o carte care vorbeste despre ce simt barbatii gay cind se indragostesc. Am sa fiu acolo, sa va vorbesc despre carte, despre prietenii mei care joaca in cealalta echipa si despre iubiri de toate felurile.

Ne vedem diseara la ora 18:00, in Art Jazz Club din Bucuresti (B-dul Nicolae Balcescu 23 A – subsolul Galeriilor Orizont), unde va avea loc lansarea volumului Armata Salvarii, de Abdellah Taïa.

1374
Gift-girlcele mai…. cadouri de Valentine’s Day

cele mai…. cadouri de Valentine’s Day

Time a publicat un clasament cu cele mai idioate cadouri pentru Valentine’s Day.

pe locul 1

Toilet For Two
Presenting the TwoDaLoo ($14,000), for the couple that likes to do everything together. There’s no reason that valuable minutes spent on the toilet need to be spent apart. Simultaneously get rid of the bathroom wait while staring longingly into your love birds’ eyes. Bonus: it saves the environment with just one flush of water!

un prilej bun ca sa va intreb care au fost cele mai ciudate cadouri pe care le-ati primit?
*

eu – exceptind situatiile in care mi s-au dat bani ca sa-mi iau eu cadou (un lucru care mi se pare f urit pentru ca ma bucur si de o floare, nu e nevoie de mai mult) – am in recordul personal la capitolul cadouri …. un set de lenjerie cu 3-4 numere mai mare.

nici acum nu stiu daca era o greseala, daca atit de grasa ma vedea cel care imi facuse darul sau daca era un mesaj ca si-ar dori sa-mi pun silicoane.

*
deci, care au fost cele mai ciudate/ amuzante cadouri pe care le-ati primit?

1940
Carole-Bouquet-OdeonCarole Bouquet si neputinta unui barbat de a iubi

Carole Bouquet si neputinta unui barbat de a iubi


Am fost in seara asta la lectura Scrisori catre Genica realizata de Carole Bouquet la Teatrul Odeon.

Era pe scena intr-o rochie neagra de sifon, chanel, la baza gitului si cu un V delicat in spate.
Unicul spot de lumina ii lumina chipul si degetele, pentru ca astea erau singurele pete de culoare in negrul din rochie si cu fundalul negru din spatele ei.
Am vrut sa o fotografiez cu telefonul, n-aveam zoom bun si se vedea pe ecran ca o flacara.

Cind ma uitam la ea aveam un dublu sentiment de voyeur: participam la iubirea dintre Artaud si Genica prin scrisorile pline de patima, nelinisti si neincrederi, dar la fiecare noua scrisoare citita ma gindeam “De ce ai ales-o pe asta si nu alta? De ce ai rezonat cu asta si nu cu alta scrisoare?”

Saptamina asta am citit toate scrisorile lui Artaud catre Genica, le aveam proaspat in minte, stiam ca mai sunt unele in care vorbeste despre familia lui, despre neputintele lui financiare, despre orgoliile din grupul suprarealistilor.

Bouquet a ales pentru aceasta lectura doar scrisori in care e o tensiune grea intre rinduri, in care e vorba despre neputinta unui barbat de a iubi o femeie care-l iubeste neconditionat, despre nebunia unui barbat care nu se intelege pe el deci n-are cum sa o inteleaga pe femeia care-l iubeste.

Si m-am gindit tot timpul uitindu-ma la Bouquet care era incredibil de rafinata si de frumoasa: “ce ceva din viata ta te face sa rezonezi atit de mult cu ACESTE scrisori?”

Si simbata seara Bouquet citeste Scrisori catre Genica la Odeon. Puteti sa cumparati bilete de la teatru. Nu ratati intilnirea cu ea. E o intilnire despre rafinamentul simplitatii.

2940
morometii-web-213x300Dl Rebengiuc – Morometii

Dl Rebengiuc – Morometii

azi a fost ziua dlui Rebengiuc; i-am spus la multi ani si i-am dorit tot ce mi-am putut eu imagina mai bine pentru dinsul.

la ora asta, la Muzeul Taranului Roman se incheie o ceremonie la care dinsul a fost celebrat pentru cei 78 de ani pe care i-a implinit astazi, o ceremonie la care s-a vizionat Morometii.

de ziua dlui Rebengiuc m-am gindit sa va fac si voua un cadou: o fotografie din tabu noiembrie 2008 cind, intr-un proiect special, am refacut cite o secventa din filmele preferate de trei fotografi.

Cosmin Bumbutz a ales Morometii.

1952
Meryl-Streep-as-Margaret--001Meryl Streep in Margaret Thatcher

Meryl Streep in Margaret Thatcher

Meryl Streep o interpreteaza pe dna Thatcher intr-un film a carui idee ma enerveaza cumplit.
filmul are la baza cartea pe care a scris-o fiica dnei Thatcher despre viata mamei sale, cu accente deosebite pe ultima parte a vietii cind aceasta sufera de schizofrenie.

desi cred ca atit cartea cit si filmul ar fi trebuit sa apara dupa ce dna Thatcher va fi murit – din respect pentru ceea ce a reprezentat dinsa in istoria mondiala -, nu pot sa nu recunosc ca Meryl Streep e incredibila.

pur si simplu poate sa joace orice.
iat-o aici transformata in doamna de fier pe platourile de filmare (au inceput lucru de o saptamina). sigur ca e si machiaj, ca sunt si costumele, dar… femeia asta e incredibila

1879
vonnegut_kurt_garden_800super interviu despre Kurt Vonnegut

super interviu despre Kurt Vonnegut

chuck palahniuk publica pe site-ul lui un interviu minunat cu detinatorul drepturilor de autor asupra operei lui Kurt Vonnegut, Donald Farber.

Farber i-a fost cel mai bun prieten al lui Vonnegut si e minunat cum, in interviu, isi apara prietenul si pentru lucrurile nerostite. “n-am sa-i public niciodata lucrarile neterminate”

JC: Did Kurt leave any instructions as to how his unreleased work should be handled after his death?

DF: The only instructions were that I should do it. While he was alive, I never did anything without asking him. We always discussed everything in detail. He would say, well Don, what do you think? I’d tell him what I thought and he’d say, well then do it. I’d like to think he was pleased with what I did. I have one of the posters that he drew in my office, which says, “for Don, without whom this life would not be possible.”

JC: In Sidney Offit’s foreword to Look At The Birdie, he wrote, “Unpublished is not a word we identify with a Kurt Vonnegut short story. It may well be that these stories didn’t appear in print because for one reason or another they didn’t satisfy Kurt.” Why do you think they went unpublished?

DF: Oh, goodness. I knew Kurt better than anyone in the world, and I would never speculate on what he thought about certain things. I suspect he was too busy writing books to worry about stuff he wrote way back when. He wrote them when short stories were popular. Then books became the thing to write, and the short story magazines, many of them went out of existence. The market disappeared, so then he started writing books.

JC: Do you think he would approve of their publication all these years later?

DF: Absolutely.

restul interviului realizat de JOSHUA CHAPLINSKY il puteti citi aici

*

cind citim o carte rareori ne imaginam cum arata scriitorul; sunt mai  puternice personajele sale, ele isi gasesc formele in mintea noastra. iata-l pe Vonnegut la batrinete in curtea casei sale.

2005
7bIncredibil: balet cu cai – Bartabas

Incredibil: balet cu cai – Bartabas

nu e circ, nu e dans, nu e nici teatru si totusi e o forma de spectacol care – fara indoiala – e emotionanta, speciala, rafinata.

oameni si cai dansind.

bartabas este autorul acestei forme de spectacol, iata-l aici intr-un mini interviu de prezentare a spectacolului lui cu minunate secvente din spectacol

showul Bartabas — The Centaur and the Animal – poate fi vazut intre 1-8 martie la Sadler’s Wells la Londra. bilete va puteti cumpara de aici.

“trebuie sa fim atenti. si caii pot sa moara pentru noi, exact ca oamenii”

3056
natura16mai descoperim?

mai descoperim?

Vestea ca New York Times a pus in functiune o aplicatie prin care imi recomanda ce sa citesc ,in functie de lecturile mele din ultima luna, mi-a adus ingrijorarea.

Nu pentru ca NY Times ma monitorizeaza la fiecare intrare pe site-ul lor; odata ce intru logata cu o parola e clar ca undeva se inregistreaza intrarile mele pe articole si mi se poate face un profil in functie de interesele pe care le am.

Pagina asta cu recomandari e insa ingrozitor de inselatoare. Aparent imi salveaza timpul: vad numai acele lucruri care sunt de interes pentru mine; ma plimb pe culoarul meu de interes.

Dar, de fapt, imi taie accesul la nou. Pentru ca eu, om grabit, o sa apelez la recomandari ca sa merg la sigur. Dar cum o sa mai vad ceva cu totul nou? Cum o sa imi largesc orizontul? Cum o sa explorez noi teritorii?

E ca si cum, in loc sa-mi cumpar tot ziarul, imi fac abonament la 2 pagini pe care stiu sigur ca le citesc mereu; dar asta inseamna ca ratez toate stirile de prima pagina din orice domeniu ar fi ele.

*
stiu ca serviciul asta cu recomandari e optional si ca nu-mi ingradeste nimeni accesul in oricare alta pagina a site-ului, dar el arata o tendinta: nisharea pe culoare cit mai inguste de informatii.
o tendinta care mi se pare periculoasa si trista.

*
acum citiva ani mi-am dat seama ca tot ceea ce citeam/ vedeam/ ascultam venea din recomandarea cuiva. sigur ca era o recomandare la prima mina (de cele mai multe ori a unui critic prieten) , sigur ca vestea venea la mine cu mult inainte de a fi la altii dar… in avalansa de recomandari pierdeam bucuria descoperirii aleatorii.

atunci am decis ca voi merge, o data pe luna, in librarii si voi cumpara la nimereala albume / carti / filme ale unor autori de care n-am auzit niciodata; pe care nu mi i-a recomandat nimeni.

Ca sa pastrez surpriza descoperirii, cu toate riscurile pe care le aduce.

*
Mai alegem noi ceva singuri, neinfluetati de altii? Mai descoperim?

foto by Alex Axon

2058
Salvation-Large-imageexclusivitate S!MPA: Armata Salvarii – Abdellah Taia

exclusivitate S!MPA: Armata Salvarii – Abdellah Taia

IBU Publishing lanseaza o carte eveniment pe 14 februarie: Armata Salvarii de Abdellah Taia
e povestea reala a primului marocan care a recunoscut public ca este gay, cu toate problemele pe care i le-a adus aceasta marturisire.

dupa ce am citit cartea, nu stiu ce a fost mai greu, sa se expuna public spunind ca e gay sau sa povesteasca – post factum- toate ororile prin care a trait, si sa le retraiasca astfel.

pe 14 februarie voi fi la lansarea cartii sa va povestesc mai mult despre “de ce trebuie sa cititi aceasta carte”, acum in exclusivitate un fragment

Câteva luni mai târziu, Jean mi-a mărturisit că a fost foarte impresionat de povestea mea cu Pasolini, mai ales de ceea ce nu spusesem, dar lăsasem să se înţeleagă. Cu timpul, Pasolini avea să devină martorul nostru, preotul-imam1 care ne binecuvânta relaţia.
Când a venit timpul să părăsim plaja din Salé, Jean şi-a apropiat capul de al meu şi m-a mângâiat pe umăr cu mâna dreaptă. Eram mirat, dar, de fapt, nu chiar atât de mirat de această dovadă de afecţiune.
Câştigasem ceva, pe cineva. eram mândru, fără să ştiu exact de ce.
În barca de pe drumul de întoarcere spre Rabat am fost tăcuţi. Ne spuseserăm esenţialul, poate chiar un pic mai mult. Aşa că învăţam să ne simţim bine împreună, în tăcere.
Pe drum spre întâlnirea cu colegii lui, profesori, ca şi el, la Universitatea din Geneva, cu care urma să luăm cina într-un cartier burghez din Rabat, Agdal, i-am dat o veste încă recentă şi de mare importanţă: catedra franceză de la Universitatea Mohamed V îmi făcuse rost de o bursă care îmi permitea să-mi termin studiile la Geneva, dar nu imediat, ci peste doi ani. Mai întâi, timp de vreo douăsprezece secunde, care mi-au părut o eternitate, n-a spus nimic. Apoi m-a surprins trecându-şi mâna stângă prin părul meu. În sfârşit, a murmurat rar şi cu mult efort: „Mabrouke!“ Nu l-am întrebat cine îl învăţase să spună „felicitări“ în arabă. Se bucura pentru mine (pentru noi?)
Mi-a lăsat coordonatele lui.
După cină m-a sărutat de trei ori, pe obraz, chiar în faţa colegilor lui, ca să-şi ia la revedere, rămas-bun.
S-a întors să mă viziteze de trei ori în Maroc. Am văzut împreună trei oraşe marocane: Marrakech, Tanger, Ouarzazat. Eu l-am vizitat în elveţia de două ori.
Ne scriam cel puţin cinci scrisori pe săptămână.

ne vedem luni, 14 februarie, la ora 18:00, in Art Jazz Club din Bucuresti (B-dul Nicolae Balcescu 23 A – subsolul Galeriilor Orizont) la lansarea cartii

1358
baptiste-giabicon-karl-lagerfeld-01-thumb-450xauto-46663Karl Lagerfeld si-a pozat iubitul nud

Karl Lagerfeld si-a pozat iubitul nud

s-a intimplat in cea mai recenta editie a revistei Interview (cea cu un superb interviu cu Tom Ford).

pe tinar il cheama baptise giabicon; doamnelor, m-am gindit sa va fac un cadou pentru cafeaua de dimineata.

1973
houseDr House trebuie salvat.

Dr House trebuie salvat.

Suntem obisnuiti ca numai in filme sa aflam despre doctori care au solutii miraculoase la cele mai ciudate intimplari ale corpului uman.
Altfel, in viata noastra reala rareori povestim despre oamenii care cu intuitie teribila- dublata de multe ore de studiu – gasesc tratamente miraculoase.

La spitalul Militar e un astfel de medic, Florin Fanea, care a salvat nenumarate vieti fara sa ia niciun ban in schimb. De fapt, aici apare si problema lui: acum e diagnosticat cu neoplasm pulmonar, are nevoie de 150.000 de dolari pentru tratament si, pentru ca a fost corect o viata intreaga, nu are banii acestia.

De unde stiu ca e doctor House? Din povestea prietenei colegei mele Ina, pe care a salvat-o cind nu mai avea nicio speranta.

am vorbit cu Daniela. Intr-adevar, acum doi ani, Daniela a facut brusc o febra foarte mare (42 de grade) si a mers, timp de 2 luni, pe la toti doctorii posibili, fara ca vreunul sa-i spuna ce are. L-a gasit apoi pe doctorul Florin Fanea, care i-a descoperit o infectie la rinichi si a tratat-o, refuzand sa primeasca spaga pe care fata, cu o mana tremuranda, i-a intins-o. Si vorbim despre un om care castiga 800 de lei pe luna!

Pentru ca roata vietii se intoarce, Daniela a descoperit din intimplare zilele trecute un articol pe hotnews despre medicul care i-a salvat viata si care acum e intr-o situatie critica.

Florin Fanea are 33 de ani si este medic specialist de urgenta la Spitalul Militar Carol Davilla din Bucuresti. A fost diagnosticat cu neoplasm pulmonar in ultima faza in septembrie, la un control de rutina. Nu este fumator si are nevoie de 150.000 de dolari pentru un tratament in SUA.

Si-a inceput o campanie pentru el.

De ce ma alatur acestei campanii?
Pentru ca nu se poate ca un om care a fost corect toata viata sa nu fie ajutat.
In caz contrar ar fi ca si cum i-am avertiza in gura mare pe toti medicii “faceti-va provizii cit puteti, nimeni nu o sa va ajute cand o sa va fie greu”

Pentru ca e un Dr House. Si Dr House trebuie intotdeauna ajutat.

Puteti dona online aici.

3076

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!