am fost pe drumul lor de astazi. stiu cum e sa vina cineva si sa-ti spuna “de miine produsul pentru care lucrezi nu mai exista. pur si simplu. asa vrem noi. aaaa, sau poate sa existe daca apare un cumparator.”
stiu cum e sa te trezesti dimineata ani la rind, sa te duci la munca stiind ca ceea ce vei face acolo va genera reactii – ii va bucura pe unii, ii va incrunta pe altii, va deschide niste minti sau va porni niste orgolii. dar orice-ar fi, munca ta ii va misca putin pe oameni, ii va scoate din amorteala. si pentru citeva clipe se vor gindi sa traiasca, sau sa simta, si altfel, dincolo de zona lor de confort.
stiu cum e sa faci bani pentru altii cu munca ta. multi bani care sa plece in “overhead-urile” din tabele… pentru ca faci parte dintr-un trust si nu poti sa te administrezi pe termen lung, trebuie sa-ti ajuti fratii acum, cind au nevoie. fara ca ei sa te mai ajute alta data pentru ca… asa e in viata.
stiu cum e sa nu te implici in niciun scandal si sa nu-ti pese de politica, dar pentru ca fratii tai – da, fix aia care ti-au luat cindva banii – sunt mai golani, tu sa fii victima colaterala.
dar la fel de bine stiu cum e in minutele alea de dupa ce ti se spune “gata. se opreste totul”.
in mintea ta trec in viteza toate lucrurile pe care le-ai facut si tie ti s-au parut bune. oamenii care si-au schimbat viata cu tine, cei pe care i-ai ajutat, cei pe care i-ai educat, cei pe care i-ai enervat. si cind se termina flashback-ul vine neputinta.
aia mare, imensa.
pentru ca stii ca, desi tu ai fost printre cei care i-ai miscat- catre bine sau rau – pe oamenii de care-ti amintesti, tu nu contezi in imaginea mare. n-ai nici cea mai mica putere ca sa schimbi lucrurile. esti doar o rotita intr-un mecanism care functioneaza pe razbunari, interese si bani. multi bani.
tocmai pentru ca stiu cum le e baietilor de la Guerrilla in aceste momente, stiu si ce ii poate ajuta: uneori o vorba buna iti da aripi. si gasesti resurse sa incepi sa zbori din nou, desi esti la fundul pamintului. pentru ca intelegi ca mintea ta poate fi mai puternica decit gravitatia.
dar ca sa ajungi sa intelegi asta ai nevoie sa-ti sufle cineva in aripi. mare nevoie.
si daca baietii astia v-au bucurat in vreo zi, acum e momentul sa dati ceva inapoi. 2 min in care sa le spuneti ceva de bine.
*
tot viata m-a invatat ca dupa vinzare se pierde din spiritul pe care l-ai creat. si ca niciodata, intr-o meserie in care te joci cu senzatiile si emotiile, nu poti inlocui un om cu altul. pentru ca nu va fi niciodata la fel.
va fi mai bine sau mai rau. dar nu la fel.
*
am fost acolo la prima zi de Radio Guerrilla, am fost chiar de la ziua -40, cind se pregatea lansarea Radio Guerrilla, ii stiu pe baietii astia toti, stiu cita multa pasiune pun in ceea ce fac. si-i iubesc tare.
bafta baieti, binili invinge, stiti si voi, da?
Respect!
Multumesc din suflet, Cristina.
De atatea ori Radio Guerrilla mi-a dat hrana pentru ganduri – ganduri care mai apoi s-au transformat in actiune. Daca nu exista Guerrilla eu n-as fi fost ascultator de radio. Multumesc ca existati, baieti! Va sulfu in aripi cat si cand vrei voi, din tot plamanul 🙂
Multumim, Cristina, si noi, la randul nostru, ascultatorii lor. Si stati linistiti baieti, dependenta de Guerrilla e ceva sangvin… ceva ce nu se lecuieste..nici prin transfuzii cu alte Marii cu aceleasi palarii…
Radio Guerilla ma inspira in fiecare zi si imi da putere sa incep ziua cu zambetul pe buze. Sunt convinsa ca vor trece peste asta pentru ca sunt foarte iubiti si deja le ducem dorul. Keep up guys!
nu stiu cum sa fac sa transmit tuturor. asa ca spun/scriu peste tot.
eu nu port negru. ever. niciodata. abia daca am o pereche de pantofi negri si ceva ciorapi, in rest culori. vii. multe. amestecate.
am decis azi ca voi purta doliu. negru pe toata linia. desi nu cred in doliu pentru o persoana. nu am purtat negru la nici o inmormantare. nici cand a murit cel mai bun prieten din facultate, fratele meu intr-un fel, nici cand a murit nasa mea, nici la bunica. ai prins ideea.
dar azi, cand am inteles ca iremediabilul e iremediabil si ca nu e o gluma ce am auzit vinerea trecuta, am zis ca asta e momentul sa port doliu.
nu imi pot imagina diminetile fara guerilla. nici serile de retur acasa fara chillau.
am descoperit chinawoman prin ei. ii iubesc muzica. merg la airborne toxic event la munchen pentru ca mi-au deschis urechile catre muzica lor.
si nu vreau sa accept ca nu vor mai fi. nu pot!
Printre toate parerile de rau de aici, vin si eu cu o intrebare: ce se poate face pentru a se putea emite din nou si cu ce putem noi contribui la asta? Sunt afon in acest domeniu, asadar imi cer scuze daca, poate am intrebat aiurea.
Emiterea via internet nu e o solutie, s-a incercat acelasi lucru cu City FM si, am intrat acum la ei pe site si m-am simtit ca la Cernobal, stirile erau ramase la perioada august 2011, impresia mea a fost ca n-a functionat. Nu are rost sa mai adaug ca nu functionau linkurile de ascultat live.
nu se poate face nimic.
am scris acest text ca sa intelegeti putin si cum se vede treaba cind esti angajat in compania care e in litigiu, ti-ai facut treaba cu pasiune si credinta si-acum se naruie totul.
Normal ca s-a blocat….toti ce ascultam citim articolul 🙂
Hey, cred ca prin evenimentele Rosia Montana si Marsul biciclistilor am demonstrat ca putem face totusi ceva intr-o tara condusa de neamu’ lui Peste Imputit, atunci de ce sa nu putem face ceva si pentru radioul care ne inspira si care de multe ori ne educa, ne induce acea pofta de viata si ne schimba perceptia din nuantele de gri in roz? De ce trebuie sa fie neaparat “Radio Guerrilla” si nu “Radioul de Gherila” – sau orice alta denumire? Deja e aproape clar ca Radio Guerrilla nu mai e al nostru, pai atunci haideti sa facem unul care sa fie si sa ramana al nostru, al ascultatorului si creatorului de radio deopotriva, independent de corporatie…. BAIETI, SE POATE!!!! HAIDETI SA NU MAI STAM PE “RANI” SI SA DAM DRUMUL LA TREABA, in spiritul asta, ideea care mi-a trecut prin cap este una poate “heirupista”, nedocumentata si poate chiar impulsiva, dar este totusi o idee….de ce nu incercam sa contribuim la strangerea unui fond care sa ajute la crearea unui nou radio? la reinventarea brandului, dar sub o conducere independenta de corporatie?
Daca m-am aberat, ma scuzati, daca v-am plictisit, ma scuzati, dar nu pot accepta “pumnul in gura”…e prea mult, e momentul sa actionam!!!
Sufăr ca un câine în fiecare dimineața de când i-au închis.
[…] functioneze, salvand primul ingeras. Aici articolul. Nu am fost niciodata fan Radio Guetrilla, insa articolul Cristinei Bazavan mi-a placut mult. Un articol scris genial pe contributors.ro de catre Ciprian […]
[…] impotriva unui produs care imi place si care imi transmite o stare de bine, doar pentru ca dincolo de cabina de emisie exista niste vinovati pentru ceea ce s-a intamplat cu firma respectiva. Sunt fan al continutului […]
[…] impotriva unui produs care imi place si care imi transmite o stare de bine, doar pentru ca dincolo de cabina de emisie exista niste vinovati pentru ceea ce s-a intamplat cu firma respectiva. Sunt fan al continutului […]
[…] scris atunci despre ce nu puteau baietii de la Guerrilla sa povesteasca. inca nu pot […]